25
June , 2017
Sunday

Editorial

Tezaur de înţelepciune

Reporter: editura January - 26 - 2014

carol romanLa început de an, ne permitem ca editorialul nostru să se refere la o seamă de deficienţe ale vieţii noastre politice de altădată – ca şi de acum – apelând la tezaurul de experienţă pe care-l furnizează înaintaşii, urmaşilor lor. Înainte de toate, istoria ţării noastre ne atestă că, pe parcursul unei etape istorice de mari frământări – ne referim la anii de după 1918 – au existat oameni de stat de anvergură, vizionari, pregătiţi profesional şi cu o statură politică dintre cele mai înalte. Este vorba despre biografii de excepţie ale Prim-Miniştrilor României Mari. Înţelepciunea şi calmul acestor oameni politici au fost puse în slujba interesului naţional, trecând, adesea, peste orice disensiuni şi încrâncenări şi ajungând la un consens benefic pentru poporul român.

Îl amintim pe primul ministru Vintilă I.C. Brătianu. Promotor înflăcărat al politicii „prin noi înşine”, şi-a afirmat în permanenţă ideea că problemele naţionale şi sociale trebuie rezolvate prin prisma interesului naţional, realizat de partide cu o gândire matură. În acest sens, spunea: „… lipsa de pregătire a unor partide politice şi a unora dintre conducătorii lor pentru a servi interesele complexe ale statului, preocuparea frământărilor interne înlăturând pe aceea a intereselor generale sunt principala cauză a crizelor prin care am trecut şi a tendinţelor de a se permanentiza şi spori”. La rândul său, Ion I.C. Brătianu, unul dintre făuritorii României Mari, un adept al dezvoltării regimului constituţional în deplină ordine şi legalitate, avertiza, în legătură cu viaţa politică parlamentară: „Dar ticăloşia sau vrednicia actualelor clase conducătoare îi pot îngreuia sau uşura (poporului român – n.r.) mersul ascendent. Dacă din patimă sau din nepricepere, ele nu vor înţelege datoria ce le incumbă astăzi şi unica condiţiune în care, prin inteligenţă şi prin solidarizare, se pot menţine în fruntea poporului, vor face un păcat mare, a cărui urmare va fi propria lor nimicire”. Ne amintim apoi că prim-ministrul Take Ionescu, stăruind asupra necesităţii obiective a sistemului partidist, semnala, în acelaşi timp, inconvenientele funcţionării acestuia. „Cusururile partidelor – spunea el – le cunoaşteţi cu toţii: de multe ori, prin jocul partidelor, oameni mai puţin capabili se suie deasupra celor mai capabili; de multe ori (…) interese generale se sacrifică interesului partidului; de multe ori, prin jocul partidelor, unitatea sufletească a naţiunii în chestiunile mari este împiedicată de a se manifesta”. Completând, parcă, cele de mai sus, prim-ministrul George G. Mironescu, comentând problemele dezvoltării României interbelice, afirma: „Avem faţă de noi, avem faţă de omenire o datorie mare de îndeplinit: aceea de a închega definitiv şi trainic ceea ce, după atâta trudă, am dobândit, pentru ca urgia vremurilor să nu mai poată niciodată distruge ceea ce s-a clădit şi pentru ca neamul nostru să joace în lume rolul ce merită”.

În alte vremuri, primul ministru I.G. Duca a subliniat răspicat că ordinea în stat reprezintă o antiteză a dezordinii, a anarhiei, premisă esenţială a stabilităţii social – statale. „Azi, mai mult ca oricând, ordinea, ordinea materială, ca şi cea morală constituie condiţiunea esenţială a oricărei rodnice înfăptuiri. Suntem, deci, hotărâţi, tocmai pentru a ne putea aplica programul şi salva ţara, să menţinem cu orice preţ şi împotriva oricui ordinea publică. Agitaţiunile sterile, dăunătoare consolidării interne, ca şi prestigiul nostru în afară vor găsi în noi stavila reclamată de înseşi interesele superioare ale statului (…) Toate partidele noastre de guvernământ sunt de acord asupra directivelor generale ale politicii noastre externe”, apreciind că „în toate marile chestiuni naţionale, este bine să ne prezentăm în faţa străinătăţii ca un front unic”. Un alt prim-ministru, Armand Călinescu, referindu-se la problemele interne ale ţării, se ridica împotriva hipertrofierii, din raţiuni politicianiste, a aparatului funcţionăresc, dăunătoare propăşirii statului. „Funcţionarismul – afirma el – a devenit o adevărată formă de asistenţă socială (…) şi eu cred că am face un real serviciu economiei naţionale dacă i-am reda o sumă de energii care lâncezesc neproductive în numeroasele birouri ale serviciilor statului. De aceea (…) va trebui să ne îngrijim (…) de o reorganizare a serviciilor publice, cu suprimarea funcţionarilor sinecurişti, cu raţionalizarea muncii celorlalţi şi cu o salarizare corespunzătoare”. Îl pomenim apoi prim-ministrul Constantin Argetoianu, care, şi el, a acordat atenţie modului în care se desfăşura viaţa politică în ţară. La sfârşitul anului 1932, relua afirmaţile sale din 1923, prin care denunţa tarele politicianismului, avertizând că „spiritul de separatism al partidelor, prin care ne găsim mai despărţiţi astăzi ca înainte de Unire, este un fenomen extrem de periculos”. „Să încetăm – cerea el – cu frământările izvorâte numai din patimi personale sau din cultivarea exclusivă a intereselor materiale colective. Cred că suntem (…) greu atinşi de boala demagogiei şi că, în această privinţă, remedii radicale se impun”.

Cuvinte în plus nu mai avem a adăuga. Toate acestea s-au întâmplat ieri sau … azi?! Din tezaurul de înţelepciune al poporului, îndrăznim să reamintim doar un proverb: „Bate şaua, să priceapă iapa”…

Carol Roman

(În paginile revistei noastre din anul 2013 se găsesc ample articole dedicate prim-miniştrilor evocaţi în aceste rânduri)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult