24
September , 2017
Sunday
Klaus Iohannis, președinte al României, la întâlnirea cu diaspora română din Franța „Românii dau valoare Europei ...
Odată cu plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe scena politică internaţională au apărut două ...
Preocupat în principal de romanitatea balcanică şi de relaţiile externe ale României, Tănase Bujduveanu, timp ...
Un reputat sociolog francez remarca, într-un studiu dedicat „valorilor democraţiei”, că, uneori, regimul democratic înţeles ...
La Bruxelles s-a parafat, sub egida UE, un acord de principiu de normalizare a relaţiilor ...
Modificările profunde, de substanță, ale Constituțiilor sunt procese anevoioase, care trebuie să întrunească un larg ...
[caption id="attachment_3113" align="alignleft" width="300"] 1 Decembrie printre studentii GRASP[/caption] Sărbătoarea tuturor românilor a fost celebrată de ...
Legislaţie instabilă, viitor incert Toţi cetăţenii rezidenţi în Spania sunt obligaţi să declare dacă au bunuri ...
Anul 2012 a punctat din nou unele dintre cele mai importante acţiuni sociale derulate sub ...
  Bilanţul anilor de intervenţie în Irak se apropie de ceea ce mulţi analişti şi ...
Tu trebuie să te adaptezi la regulile ţării gazdă, nu cei din jur la regulile ...
Mai este aderarea la euro, cu toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru acest demers, o ...

Archive for February, 2014

Spre normalitate…

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Spre normalitate…

Editorial

carol romanLa început de an au fost ridicate ultimele restricţii în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria. Nu ni s-a făcut vreo favoare. Potrivit legislaţiei europene, toţi cetăţenii care fac parte din Uniunea Europeană au libertatea de a circula pe întreg teritoriul Uniunii. Aceasta înseamnă că orice limitări ori restrângeri ale dreptului de a circula liber, de a munci, de a se bucura de drepturi au fost abrogate. După cum arată realitatea, toate exagerările presei populiste – adesea având nuanţe excesiv naţionaliste – s-au dovedit a fi false. În Marea Britanie, la început de an au sosit doar 24 de noi imigranţi.

Comisia Europeană a luat atitudine fermă împotriva oricăror restricţionări ale liberei circulaţii ori ale dreptului de a munci în ţări europene, cu începere din acest an. O recentă declaraţie a comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, László Andor, este concludentă:

„ …Libertatea de circulaţie a fost şi este una dintre pietrele de hotar ale procesului de integrare europeană şi ale pieţei interne din UE. Este dreptul cel mai apreciat de europeni, având în vedere că 14 milioane dintre ei studiază, muncesc sau îşi trăiesc viaţa de după pensionare într-un alt stat membru. În fapt, libertatea de circulaţie este dreptul cel mai mult asociat de către populaţie conceptului de cetăţenie europeană. În realitate, studiile au arătat în mod repetat beneficiile pe care le are libertatea de circulaţie a lucrătorilor pentru economiile ţărilor-gazdă.”

Se mai aminteşte că lucrătorii mobili sunt complementari celor din ţara-gazdă – cu alte cuvinte, ei nu iau locurile de muncă destinate lucrătorilor din respectiva ţară.

Deci, cale liberă şi spor la muncă tuturor noilor sosiţi în Anglia şi care, evident, îşi propun să ţină seama de toate normativele legislaţiei britanice, valabile pentru toţi cetăţenii săi şi ai Uniunii Europene.

Carol Roman

Unde este „invazia”? …

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Unde este „invazia”? …

Demontarea unei gogoriţe

Unde este „invazia”?...

Unde este „invazia”?…

Un mit populist. Cei care sunt de bună credinţă au constatat că tema „invaziei” românilor în Marea Britanie este una falsă, alimentată de o parte a mass-media şi a factorului politic. Tocmai de aceea, campania de denigrare a compatrioţilor noştri a stârnit reacţii vehemente şi ferme din partea tuturor celor care cred că libertatea de circulaţie – care înglobează libertatea cetăţenilor europeni de a munci şi de a se stabili într-un alt stat membru – este unul dintre fundamentele Uniunii Europene, din care Marea Britanie face parte.

O chestiune de circumstanţe”. Mai mult sau mai puţin deschis, opinia publică din Marea Britanie recunoaşte că exacerbarea temei unui „puhoi” de români şi bulgari care abia aşteaptă să treacă graniţele britanice este un nonsens. A constatat acest lucru şi jurnalistul britanic Phil Mackie, de la BBC, care a sosit în România, a observat că în realitate nu sunt mii de români care îşi fac bagajele să plece în Marea Britanie şi a declarat că toată această atitudine este „o chestiune de circumstanţe”. Altfel spus, vin alegerile europarlamentare, iar guvernul de la Londra foloseşte anti-imigraţia pentru a abate atenţia publică de la alte neîmpliniri ale guvernării. Aşadar, politică…

Unde este „invazia”?...

Unde este „invazia”?…

Perdele de fum. Comisarul UE pentru justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, a fost tranşantă în chestiunea presupusei „invazii” a străinilor: Pur şi simplu nu este adevărat. Sunt dezamăgită de liderii politici, pentru că ce este leadership-ul dacă doar încerci să câştigi voturi prin manevre şi discursuri populiste? Distrugeţi viitorul poporului vostru, de fapt. Majoritatea lucrurilor spuse cetăţenilor Marii Britanii sunt mituri, nu au nimic de-a face cu realitatea”.

Reamintim că toate aceste „perdele de fum” au inclus propaganda unei părţi a presei (inclusiv intoxicări cu fotoreportaje false), studii fără legătură cu realitatea care anunţau sosirea esticilor cu zecile de mii, declaraţiile cvasi-agresive ale multor politicieni ş.a. Toate acestea în ciuda unor cercetări de piaţă care atestă că, de fapt, peste două treimi dintre britanici i-ar accepta fără rezerve pe românii şi bulgarii care ar veni să muncească cinstit în ţara lor, arată „The Guardian”.

„Lucrurile spuse cetăţenilor Marii Britanii sunt mituri” - Viviane Reding, vicepreşedinte CE

„Lucrurile spuse cetăţenilor Marii Britanii sunt mituri” – Viviane Reding, vicepreşedinte CE

Ţintă falsă. Politicienii britanici preferă să inventeze ţapi ispăşitori în loc să abordeze deschis dilemele unei ţări pline de străini (dintre aceştia, românii fiind printre cei mai puţini). Înainte de a concentra atenţia publicului excesiv asupra românilor, poate ar fi demn de remarcat faptul că, din cei 13% locuitori (7,5 milioane) născuţi în afara Marii Britanii, mai mult de jumătate au sosit în ultimul deceniu. Mai mult, potrivit recensământului din 2011, un copil din zece se naşte într-o familie musulmană, iar britanicii de rasă albă sunt minoritari în Londra, în condiţiile în care principala ţară de provenienţă a imigranţilor în ultimii zece ani a fost… India. Aşadar, românii şi bulgarii sunt o „ţintă falsă”, menită să devieze neputinţa Guvernului de la Londra de a reforma un sistem social care-i scandalizează pe britanici pentru că permite abuzuri din partea propriilor conaţionali, de câteva decenii încoace, producând generaţii de întreţinuţi de stat.

 

Demontarea unei gogoriţe

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Demontarea unei gogoriţe

Efecte nefaste ale discriminării

1Stigmatizarea pe criterii etnice nu poate genera nimic bun pentru societatea britanică. Dimpotrivă, datele arată că va avea efectul nefast de îndepărtare a unor imigranţi valoroşi, în deplinătatea forţei de muncă, ce vor ocoli această ţară, privând-o de un aport preţios la un progres ce nu mai poate fi atins doar cu capacităţi umane interne.

Discriminarea îi va ţine departe de Regatul Unit pe specialiştii de care economia britanică are atâta nevoie pentru stimularea creşterii. Cifrele imigraţiei arată că inginerii români preferă Germania, medicii se orientează spre spaţiul francofon, iar informaticienii iau drumul SUA. Şi asta pentru că, aşa cum britanicii urmăresc cine intră în ţara lor, tot aşa şi specialiştii imigranţi sunt atenţi la mediul în care urmează să se stabilească, cel britanic nefiind tocmai prietenos. Astfel, potrivit unui sondaj de opinie efectuat de Institutul „Runnymede Trust”, pe fondul polemicilor despre muncitorii români şi bulgari, la comanda ziarului „The Independent”, aproape 80 la sută din est-europeni cred că modul în care mass-media insulare prezintă subiectele despre minorităţi, inclusiv despre imigranţi, încurajează discriminarea: „Concluziile sondajului coincid cu intensa acoperire mediatică a presupusei veniri în Marea Britanie a noilor imigranţi din România şi Bulgaria. În rândul respondenţilor est-europeni, 89 la sută cred că abordarea mass-media contribuie la intensificarea rasismului”. De altfel, conştiente de gravitatea acestui fenomen, voci ale opoziţiei laburiste au cerut sesizarea Oficiului pentru Comunicaţii (Ofcom), organismul guvernamental britanic responsabil de supravegherea audiovizualului şi telecomunicaţiilor, inclusiv a presei online.

 

Suntem cetăţeni ai UE!”

a-eu-bordersRomânii şi bulgarii care muncesc în Marea Britanie au reacţionat faţă de acuzaţiile nefondate ale tabloidelor din Regatul Unit, care au susţinut că ţara lor va fi invadată de imigranţi din cele două state est-europene, începând cu 1 ianuarie, pentru a profita de ajutoare sociale. Încă la începutul anului, după ridicarea restricţiilor de muncă, realitatea a demontat miturile create de presă şi de unii politicieni britanici.

Oamenii s-au chinuit şi au făcut muncă de jos, deoarece ei nu aveau până acum dreptul de a munci în alte sectoare”, punctează Elena Oana Manolache, studentă şi chelneriţă, care s-a mutat din România în Marea Britanie în 2010, într-o postare pe „New Internaţionalist”. Blogul mai notează că, deşi libertatea de mişcare este unul dintre principiile-cheie ale UE, vor mai exista unele bariere, de ordin moral, în faţa lucrătorilor din est.

Alexandru Ostafe a investit energie şi bani în Marea Britanie, unde s-a mutat în urmă cu câţiva ani. El se teme că articolele negative din presă vor afecta, într-un fel sau altul, şansa lui de a lucra acolo după terminarea studiilor universitare. „Mass-media ne numeşte imigranţi. Însă noi nu suntem imigranţi, ci cetăţeni ai UE, care sunt capabili să scoată Marea Britanie din recesiune”, spune românul.

Mariana Baldean crede că îi va fi greu să îşi continue munca în Regatul Unit, pentru că angajatorii vor face discriminări: „Nu cred că va fi uşor să mă angajez, deoarece imaginea proastă despre noi încă persistă”.

Ovidiu Şarpe, plecat în Marea Britanie încă din 1979, mărturiseşte că atunci când a ajuns pe teritoriu englez, era mândru de originile sale. „Acum mi-e frică să vorbesc româneşte pe stradă. Dar nu mai suntem imigranţi, ci cetăţeni europeni. E vorba de vremurile în care trăim”, descrie românul efectele campaniilor anti-imigraţie.

Şi medicul Mihaela Mihai a demonstrat, cu date statistice, că imigranţii contribuie mult la economia britanică, au o calificare înaltă şi sunt mai puţin predispuşi să primească ajutoare sociale decât nativii.

Migraţie inversată

Johnny Mansfield

Johnny Mansfield

În toiul polemicilor despre aşa-numita „invazie” a românilor şi bulgarilor în Marea Britanie, există şi ceva ce ar putea fi catalogat ca „migraţie inversată” – mai exact, britanici care se stabilesc în România şi au multe cuvinte de laudă la adresa traiului din Bucureşti, de pildă. Este şi cazul lui Johnny Masefield, de 22 de ani, din Surrey, care a vorbit pentru mass-media britanice despre verile minunate, chiria mică şi standardul satisfăcător de viaţă din România: „Motivul iniţial pentru care am venit aici a fost să fiu împreună cu prietena mea, iar odată ce am absolvit facultatea, nu m-a mai reţinut nimic în Regatul Unit. Ea şi-a făcut aici o frumoasă carieră, aşa că am decis să mă stabilesc în România”. Johnny Masefield lucrează acum la o filială a unei companii americane şi vorbeşte în termeni elogioşi despre felul în care trăieşte: „Suntem foarte fericiţi aici”, adaugă tânărul, menţionând că în domeniul său câştigă peste medie şi nu este nevoit să dea cea mai mare parte a salariului pe chirie, cum s-ar fi întâmplat în Londra. „Acolo, abia mi-ar fi ajuns să mă descurc, aici, în schimb, costurile vieţii sunt mult mai mici şi acesta este un factor important al deciziei noastre de a ne stabili în România”, mai arată Johnny Masefield.

Nu în ultimul rând, referindu-se la stereotipurile din mass-media britanice, tânărul spune că majoritatea românilor pe care îi cunoaşte nu se potrivesc deloc „clişeelor” din presa britanică: „Sunt oameni inteligenţi, sistemul de educaţie din România este unul bun, există multe universităţi şi numeroşi tineri care doresc să schimbe în bine viitorul ţării lor”. Iar în ce-i priveşte pe românii plecaţi în Marea Britanie, tânărul punctează că nici pe departe nu este vorba despre o îngrămădeală la ajutoare sociale. „Există printre românii pe care îi cunosc acel orgoliu de a reuşi, de a face bani şi de a fi propriii stăpâni şi nicidecum intenţia de a sta cu mâna întinsă la ajutoare”, conchide Mansfield.

Joburi, oferte, salarii

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Joburi, oferte, salarii

Impactul liberalizării pieţei muncii

Fermieri britanici nevoiţi să îndeplinească activităţi de obicei prestate de imigranţi

Fermieri britanici nevoiţi să îndeplinească activităţi de obicei prestate de imigranţi

Este justificată temerea britanicilor că vor fi inundaţi de un val de imigranţi români şi bulgari după 1 ianuarie? Datele existente arată că nu…

Dat fiind faptul că, alături de Germania, Marea Britanie este una dintre destinaţiile preferate şi de români şi de bulgari când vine vorba despre a-şi căuta un loc de muncă în spaţiul comunitar, cei interesaţi de denigrarea muncitorilor din cele două ţări, acompaniaţi de mass-media, au pornit o adevărată luptă pentru continuarea pe orice cale a politicii de intimidare a imigranţilor. Se foloseşte argumentul aşa-numitului „turism social”. Doar că ideea fraudării sistemelor sociale de către români şi bulgari nu rezistă confruntării cu realitatea. Datele existente arată că numărul acestor „profitori” este mic.

Bun venit în Marea Britanie!”

Există şi voci echilibrate, care punctează faptul că sosirea muncitorilor est-europeni nu poate fi decât un câştig pentru societatea britanică. Astfel, o scrisoare deschisă cu titlul „Bun venit în Marea Britanie!” a fost publicată de revista „The Economist”, „În numele ţării de origine a «The Economist», vă invităm să veniţi şi să munciţi aici. (…) Politicienii pretind că imigranţii sunt o povară care apasă pe serviciile publice, deja încercate greu de austeritate. Aiurea! Pentru că sunt tineri şi capabili din punct de vedere fizic, nu vor folosi prea mult serviciile publice. Şi pentru că ei contribuie mai mult la Trezorerie în taxe şi impozite – cu 35% mai mult, de fapt, decât recuperează în servicii şi beneficii sociale, potrivit unei estimări plauzibile – imigranţii ne scapă de fapt de reduceri mai mari pentru şcoli şi spitale. (…) Ceea ce fac este să ne crească economia şi să scadă raportul dintre PIB şi datoria publică. Dacă sunteţi pe departe ca ei, atunci sunteţi un câştig din punct de vedere economic (…) Populaţia britanică nu are, în fapt, prejudecăţi. Aceleaşi sondaje care arată o opoziţie uriaşă faţă de venirea voastră aici sugerează de asemenea că britanicii v-ar angaja în propria casă”.

 

Solicitări impresionante

1.Economia Regatului Unit „îşi vede de treabă”, căutând în continuare mii de lucrători români pe site-urile de recrutare din România.

Ca pentru a demonstra distanţa dintre ce clamează cabinetul Cameron (plus presa „arondată”) şi realitatea economiei britanice, firmele din Regatul Unit au plasat încă de la începutul anului 8.000 de anunţuri publicitare în România, căutând 50 de asistente medicale pentru sudul Angliei, 100 de şoferi de taxi, 100 de metalurgişti, 20 de tâmplari la Londra, îngrijitori pentru persoane vârstnice, babysitteri, măcelari, menajere, muncitori în depozite, culegători de fructe… şi exemplele ar putea continua cu miile. Agenţiile româneşti de recrutare au postat anunţuri privind locurile de muncă la vedere, afişate afară. Mai mult, acestea vor organiza târguri de locuri de muncă în toată România, în fiecare lună, pentru a atrage oamenii să plece în Regatul Unit.

Interesant de remarcat că peste 62.000 de locuri de muncă au fost anunţate în România ca fiind vacante în Marea Britanie în anul 2013 (în creştere de la aproape 42.000, câte erau în 2011), deci înainte de liberalizarea pieţei muncii.

 

Mai buni platnici

platniciChiar dacă unii din politicieni şi o parte a presei britanice i-au prezentat pe români şi pe bulgari ca „invadatori”, nu toată Marea Britanie vede problema aşa. Dimpotrivă, chiar. Unii proprietari de clădiri de locuinţe se declară încântaţi de venirea compatrioţilor noştri în Regatul Unit. Astfel, Ferguson Wilson, un mogul imobiliar din Kent, se pregăteşte să-i evacueze din locuinţele pe care le deţine pe chiriaşii vechi – inclusiv britanici şomeri, ce trăiesc din ajutoare sociale – având intenţia ca, odată apartamentele golite, să le închirieze către est-europeni: Imigranţii est-europeni sunt mai buni platnici faţă de britanici, aşa că nu voi mai accepta chiriaşi care trăiesc de pe urma ajutoarelor sociale”, spune Wilson, într-un interviu. De la declaraţie la faptă nu a fost decât un pas, aşa încât proprietarul a trimis notificări de evacuare către 200 dintre chiriaşii săi. De altfel, se pare că mulţi alţi proprietari de locuinţe vor face acelaşi lucru, a mai declarat magnatul imobiliar, care s-a plâns că britanicii care trăiesc din ajutoare sociale nu plătesc chiria la timp, spre deosebire de est-europeni, care muncesc.

 

Viaţa nu e chiar roz…

Zbaterile unei artiste

actrita-alina-serbanÎntr-o perioadă în care discriminarea împotriva imigranţilor s-a intensificat, actriţa română de etnie romă Alina Şerban, care a absolvit „Royal Academy of Dramatic Art”, de la Londra, şi joacă pe scenele capitalei britanice, povesteşte despre dificultăţile pe care le-a întâmpinat în Marea Britanie.

Nu i-a fost uşor, dar hotărârea de a lupta împotriva stereotipurilor a făcut-o pe tânăra actriţă să creeze proiecte precum „I declare at my own risk” („Declar pe propria răspundere”): „Am făcut un spectacol stradal aici împotriva expresiilor pe care le consider profund jignitoare şi care, din păcate, au intrat în limbajul comun. Pe mine, personal, mă dor, ca şi pe foarte mulţi romi…”. O altă piesă inspirată din experienţa personală a fost „Letter to the Queen”, pe care actriţa a redactat-o într-un context aparte. „Am luat un premiu – «Cea mai bună studentă din Marea Britanie» – dar asta nu mă ajuta la nimic, nu puteam lucra nici măcar ca ospătar. Am scris un fragment care se numea «Letter to the Queen». Scrisoarea asta am scris-o plângând, în autobuz, în timp ce mă duceam către un spital să implor pentru un loc de muncă, să fac curăţenie. Mi-au spus că nu mă pot angaja, dar apoi am câştigat concursul. A fost extraordinar”, s-a destăinuit artista.

În ce priveşte ridicarea restricţiilor pentru imigranţi pe piaţa muncii, Alina Şerban a subliniat că este un pas înainte: „Este foarte bine că vom putea lucra fără să avem obligaţia de a poseda permis de a munci, de a trăi. Când a trebuit să aplic la un permis de muncă, mi-a fost foarte greu. Vedeam că la aceeaşi masă stăteam eu şi alte prietene din Spania, Italia, dar eu trebuia să aplic la un permis de muncă, iar ele, nu. Oricum, nu e foarte uşor să găseşti un loc de muncă”…

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie

Tu trebuie să te adaptezi la regulile ţării gazdă, nu cei din jur la regulile tale!

Accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii

Noile condiţii

ambasada_logo eng.De la 1 ianuarie 2014, Cardurile purpurii, galbene şi albastre, care au conferit românilor timp de şapte ani drept de muncă pe teritoriul Regatului Unit, au devenit istorie. Abordate pe larg în numere anterioare ale Suplimentelor noastre, faimoasele Carduri – cel galben, document al legalităţii, dar şi unul al restricţiilor, cele purpurii sau renumitul Blue Card, ce a însemnat „drept nelimitat de muncă” – au rămas în trecut. Orice român poate munci oriunde în Marea Britanie, nemaifiind nevoie de documente speciale care să-i diferenţieze pe compatrioţii noştri de ceilalţi cetăţeni europeni.

Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord salută eliminarea restricţiilor privind accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi modificarea conţinutului de informaţii de pe site-ul Agenţiei Britanice pentru Frontiere (UKBA), începând cu data de 1 ianuarie 2014.

Principalele modificări se referă la eliminarea necesităţii obţinerii unui permis de muncă în vederea desfăşurării unei activităţi lucrative în Marea Britanie şi eliminarea necesităţii obţinerii unui permis de muncă pentru studenţii care doresc să se angajeze cu jumătate de normă.

home officeÎn ceea ce priveşte alocaţiile de şomaj, acestea vor putea fi solicitate doar de către cetăţenii care pot dovedi că au locuit în Marea Britanie cel puţin trei luni înainte de data solicitării alocaţiei. Această prevedere este aplicabilă tuturor cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, poate avea loc o sistare a plăţii alocaţiei, după şase luni, dacă persoana în cauză nu poate dovedi că are şanse reale de a-şi găsi un loc de muncă în Marea Britanie.

Eliminarea restricţiilor privind accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români oferă acestora condiţii similare cu cele aplicate cetăţenilor celorlalte statele membre ale Uniunii Europene, dar nu conduce automat la oferirea unor locuri de muncă. Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord recomandă, de aceea, cetăţenilor români să se informeze cu privire la condiţiile de muncă, tipurile de meserii căutate de angajatorii britanici şi asupra celorlalte cheltuieli aferente costului vieţii pe teritoriul britanic, anterior sosirii în Regatul Unit.

Dreptul de a munci. De la 1 ianuarie 2014, cetăţenilor români şi bulgari care doresc să lucreze în Marea nu li se mai cere să obţină o autorizaţie de muncă de la „Home Office”. Totodată, nu mai au nevoie de permis de lucrător sau certificat de înregistrare care să ateste faptul că au un loc de muncă ori dreptul de şedere ca lucrător. Românii care doresc să muncească în Regatul Unit vor putea solicita doar un număr de asigurare socială (National Insurance Number – NI), care se obţine de la orice „Job Centre Plus”.

Până acum, NI putea fi obţinut de un român doar dacă dovedea că lucrează pe cont propriu (self-employed). Acum, simpla prezentare a unui act de identitate doveditor al cetăţeniei române este suficientă pentru obţinerea acestui document. Cu NI, orice român poate să fie angajat legal, obţine acces la beneficii sociale şi drept la servicii de sănătate (inclusiv accesul la medic de familie).

residence cardÎn virtutea Regulamentului Imigraţiei din Arealul Economic European, cetăţenii români şi bulgari au dreptul de şedere în Marea Britanie dacă sunt în căutarea unui loc de muncă şi au o şansă reală de a-l obţine. În plus, de la 1 ianuarie 2014, doar cetăţenii care au fost rezidenţi în Marea Britanie pentru cel puţin trei luni vor beneficia de alocaţie (această nouă cerinţă se aplică şi britanicilor care au lucrat mult timp peste hotare). Totodată, dacă după şase luni nu există dovada unui loc de muncă, plata alocaţiei încetează.

În ceea ce priveşte exercitarea dreptului de a munci ca întreprinzător sau persoană fizică autorizată, se păstrează regulile de dinainte de 1 ianuarie 2014.

Dreptul de a învăţa. De la 1 ianuarie 2014, studenţii români şi bulgari nu vor mai fi obligaţi să solicite un certificat de înregistrare cu care să se angajeze part-time sau să aibă joburi pe perioada vacanţelor.

Documente necesare. Cetăţenii români şi bulgari care îşi exercită dreptul de şedere sau pe cel de a lucra pot solicita, începând cu 1 ianuarie 2014, un certificat de înregistrare sau un card de rezidenţă.

Ei au reuşit

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Ei au reuşit

Antrenor al naţionalei de polo

1Unul dintre cei mai importanţi poloişti români, Andrei Iosep, antrenează naţionala de polo a Marii Britanii de mai puţin de un an. Sportivul, care locuieşte în Marea Britanie, spune că îşi doreşte să se reîntoarcă acasă într-o zi, dar până atunci va face eforturi pentru îmbunătăţirea imaginii românilor în străinătate. Şi asta din pricina unor episoade de discriminare care l-au marcat: „Am avut câteva experienţe nefericite în Europa. Faptul că noi, românii, suntem trataţi diferit faţă de restul europenilor m-a supărat foarte tare”.

Referindu-se la momentul în care a fost contactat pentru acest post, Iosep, campion al convocărilor la naţionala României, a spus că britanicii nu i-au făcut „cine ştie ce ofertă financiară”: „N-a fost şi nu e deloc simplu. Ei sunt amatori”. Şi totuşi, felul în care lucrează i-a determinat pe jucători să ceară Federaţiei de Nataţie de la Londra să-l păstreze antrenor.

 

Povestea unui taximetrist

646x404În urmă cu câţiva ani, Iosif Dagău a decis să părăsească România pentru a lucra peste hotare. Norocul a făcut să găsească un loc de muncă în sudul Angliei, ca taximetrist. Astfel, din anul 2010 lucrează ca Private Hire Taxi Driver, la fima AQUACARS.Ca orice român care alege să lucreze într-o ţară străină, nu mi-a fost uşor la început, dar încet, încet, m-am obişnuit. Eu nu am avut probleme, deoarece am avut cazarea rezolvată de cel care m-a angajat. Norocul meu că nu am fost singur, ci am mers împreună cu fratele meu, Florin, care practică aceeaşi meserie ca şi mine”, povesteşte Iosif.

Când a plecat din România, tânărul arădean nu a avut foarte mari cheltuieli, deoarece firma la care s-a dus să lucreze i-a plătit biletul de avion. „Pregătirea am făcut-o cu un taximetrist experimentat. Am dat şi un fel de test de conducere, am fost şi la un training în Polonia. Toate acestea au durat cam o lună de zile, apoi am putut să încep cu adevărat munca de taximetrist”, adaugă arădeanul.

Lucrează în oraşul Portsmouth, unde şi locuieşte. Românului îi rămân pe săptămână, după ce plăteşte întreţinerea, chiria şi mâncarea, între 200 şi 300 de lire sterline. Nu a uitat de casă. Din banii pe care îi câştigă în Regatul Unit, Iosif trimite o parte în ţară, pentru plata ratelor la apartamentul pe care şi l-a cumpărat în anul 2013. Şi, atunci când poate, vine în România pentru a-şi vedea părinţii.

 

Respect câştigat prin muncă

1Mass-media britanică relatează cazurile unor imigranţi români care şi-au găsit locuri de muncă şi au izbutit să-şi asigure o viaţă decentă.

Ana are 21 de ani şi lucrează într-un hotel de trei stele din Londra. A venit aici cu familia, imediat după ce a terminat liceul. „Sunt la o şcoală care este în legătură cu hotelul, pentru a-mi obţine actele, şi e mai mult part-time. Adică vin ei la mine la hotel. Şi mă descurc, e ok”, povesteşte românca.

În acelaşi hotel lucrează încă 13 conaţionali. „În România nu puteam să îmi fac un leasing pentru o maşină, aici am putut. Eu am trăit şi mulţi ani în Italia şi, faţă de Italia, aici sistemul te mai ajută”, spune şi Viorel.

Elena este absolventă de facultate la Iaşi. În doar doi ani, a avansat, în Marea Britanie, de la cameristă până la manager: „Mi-au propus să lucrez la recepţie şi acum fac contabilitate, lucrez la recepţie şi sunt şi manager al calităţii”.

Cătălin face taximetrie în Londra. La firma unde lucrează, din 400 de maşini, 100 sunt conduse de români. „Sunt oameni care se plâng că vin imigranţii şi le fură locurile de muncă. Imigranţii, să fie clar, nu fură locurile de muncă nimănui, pentru că noi, practic, facem aici munca pe care ei n-ar face-o niciodată”, argumentează românul.

 

O întâmplare fericită

1..Un tâmplar român care îşi căuta un loc de muncă în Cheltenham a obţinut un job într-un mod mai puţin obişnuit: a alergat, a prins şi a convins un hoţ să dea înapoi ce furase de la patronul la care românul aştepta la interviul de angajare. Astfel, Florian Beţivu, de 33 de ani, s-a ales cu un job graţie curajului său. „Am văzut o latură a lui Florian pe care poate n-am fi avut ocazia s-o observăm niciodată. Am fost bucuroşi să-l angajăm”, au declarat patronii, care l-au încadrat imediat pe post de technician instalator.

Performanţă românească

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Performanţă românească

Cercetător la „Oxford”

Andrei-Ilie-626x250Andrei Ilie a terminat medicina în România. A fost declarat „Cel mai tânăr cercetător român”, iar la scurt timp „Studentul Anului în Europa”. După un master şi un doctorat la „Oxford”, este cercetător şi organizează seminarii tematice pentru studenţii din renumita universitate britanică.

În România, tânărul a studiat medicina la „UMF Carol Davila” din Bucureşti, unde a avut şansa de a intra în contact cu activitatea de cercetare încă din primul an de facultate: „Am învăţat ce înseamnă cercetarea adevărată la nivel internaţional. În şase ani am reuşit să publicăm cinci articole în reviste internaţionale. Aceste rezultate mi-au dat posibilitatea de a fi competitiv în a aplica pentru o bursă de studii de doctorat după terminarea facultăţii”.

Andrei Ilie s-a adaptat la viaţa din Marea Britanie şi a ales „Oxford”, alături de alţi tineri români, pentru că este „un loc internaţional cu studenţi şi profesori din toată lumea. În domeniul neuroştiinţelor, la programul de patru ani pe care eu l-am absolvit şi unde competiţia este în jur de 200 de aplicaţii pentru cinci locuri, momentan sunt acceptaţi alţi doi români, Alexandra Constantinescu (anul II) şi Alexandru Călin (anul I), ambii foşti studenţi la medicină la Bucureşti şi foşti membri ai grupului de cercetare în neuroştiinţe din care am făcut şi eu parte”.

La „Oxford” studiază în jur de 80 de români, mulţi dintre ei cu burse de studiu.

 

Broker în City-ul londonez

Ioana Pop, brokerÎn unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii, City, din capitala britanică, nu contează naţionalitatea. O spune Ioana Pop, care lucrează de câţiva ani la Londra, ca broker pe regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), la o firmă de brokeraj: „Respectul se câştigă în timp prin atitudine, muncă, rezultate şi integrarea în echipă”.

În 2010 a plecat din ţară în Marea Britanie, pentru a lucra ca broker: „Plecarea mea la Londra a venit în urma dorinţei unei noi provocări la nivel profesional şi a obţinerii MBA-ului la «London Business School». M-am mutat la Londra în plină criză financiară şi am alternat studiile pentru MBA cu munca timp de 18 luni”. Punctând faptul că a ales să-şi facă o carieră într-o lume pragmatică şi competitivă, în care trebuie să evoluezi permanent pentru a face faţă competiţiei, românca declară că nu a simţit nici o prejudecată vizavi de naţionalitatea ei.

De altfel, în cartierul financiar al Londrei lucrează peste o sută de români pentru marile bănci de investiţii, firme de brokeraj, în consultanţă sau avocatură. Mulţi dintre ei au absolvit şi programe speciale la mari şcoli de business. Performanţa profesională le-a adus recunoaşterea şi aprecierea.

 

Cineast în ascensiune

s1_ziareromania_roRomânia are numeroşi tineri care se remarcă în competitiva lume occidentală. Este şi cazul Alexandrei Rebrişoreanu, absolventă a unui master de „Fiction Film Production”, din cadrul „School of Art and Media”, la Universitatea „Salford” şi, în prezent, producător de filme în Marea Britanie.

În România a absolvit studiile de Jurnalism la nivel de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în Cluj-Napoca. A urmat masterul la „Salford”, iar acum, Alexandra lucrează ca producător independent de film şi colaborează cu regizori şi producători de filme din Marea Britanie. Proiectele şi le prezintă şi pe „The Twin Production”: „Momentan, sunt producătorul unui film de scurt metraj, iar pentru viitor voi colabora cu o casă de producţie la realizarea unui film de lung metraj şi lansarea propriei afaceri în domeniul video producţiei. Am colaborat în numeroare producţii de scurt-metraje, documentare şi movie trailers, unde am îndeplinit diferite roluri, precum cel de producător, asistent de regie, asistent de producţie şi montaj şi înregistrare sunet. Unele filme, sunt mândră să spun, au fost acceptate în festivaluri de film europene, precum «Raindance», «The European Independent Film Festival», în Paris şi renumitul festival londonez «Exploding Cinema». Un alt proiect la care am lucrat a fost «Britain în a Day», realizat de BBC, la care am lucrat pentru selecţia materialului de difuzare”.

Referitor la planurile de viitor, Alexandra doreşte să-şi clădească o carieră în industria filmului britanic.

Instantanee

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Instantanee

Corul opozanţilor imigraţiei

Realitatea din teren

Alături de comunitatea românească

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Alături de comunitatea românească

Împliniri la parohia „Buna Vestire”

biserica-croydonRomânii care trăiesc şi muncesc în sudul Londrei beneficiază, de aproape un an, de un nou lăcaş de cult. Este vorba despre parohia „Buna Vestire”, din Croydon. Păstorită de preotul paroh Ioan Fodor, comunitatea românească din zonă a simţit biserica alături în tot acest timp.

Părintele Fodor slujeşte de 29 de ani şi a venit ca preot în Anglia în august 2007, când a preluat parohia din Poole, Dorset. A fost preotul românilor din Dorset pentru trei ani, apoi a preluat parohia din Sud, la Caterham. „Biserica românească din Sud are ca bază parohia din Poole. Sunt foarte mulţi credincioşi care ne-au urmat la Caterham şi acum în Croydon”, povesteşte preotul, care a reuşit să coaguleze spiritul românesc în jurul proiectelor bisericii: „În Caterham, am avut realizări, conferinţe telologice, la care au participat, ca invitaţi, preoţi şi profesori universitari de seamă. Tot acolo am început un festival al copiilor, de poezie şi rugăciune românească”.

Parohia colaborează cu o Asociaţie ce se ocupă de protecţia persoanelor abuzate domestic, fiind implicată, împreună cu alte asociaţii, şi într-un proiect de şcoală de week-end pentru copiii români din sud. „Aproximativ 20 de copii vor avea bucuria de a învăţa limba engleză, franceză, limba şi literatura română, cât şi învăţătură de credinţă ortodoxă”, povesteşte părintele Fodor.

Prima aniversare a Bisericii din Croydon îşi mai poate trece la capitolul realizări participarea credincioşilor români la Parada din Croydon, desfăşurată în toamna anului trecut. A fost o ocazie pentru comunitatea românească să etaleze portul popular, cântecul şi dansul naţional în capitala britanică.

 

Pelerinaj la Locurile Sfinte

pelerinaj„Parohia Ortodoxă Română a Tuturor Sfinţilor şi a Sfântului Arhidiacon Ştefan” din Cardiff organizează pentru comunitatea românească un pelerinaj la Locurile Sfinte, în perioada 10-17 martie 2014. Programul anunţat este unul deosebit: se va merge pe paşii Mântuitorului în ordine cronologică, cu vizitarea unui mare număr de monumente care se constituie în repere pentru întreaga creştinătate.

Preotul însoţitor va fi părintele Mihai Novacovschi, de la parohia „Sfântul Apostol Andrei”, din Birmingham.

Cuvinte de apreciere

Reporter: editura February - 8 - 2014 Comments Off on Cuvinte de apreciere

  • Imigranţii din UE au contribuit prin taxe cu bani mai mulţi decât au încasat ca ajutoare, spre deosebire de britanici. Cu alte cuvinte, ne-au furnizat un surplus financiar şi fiscal substanţial, spre beneficiul fiecărui contribuabil din această ţară” (Lord Davis of Oldham, membru al Camerei superioare a Parlamentului britanic)
  • Sunt de acord cu ideea că românii şi bulgarii vor aduce beneficii economice nete Marii Britanii. Suntem foarte mulţumiţi de aderarea României şi Bulgariei la UE şi de libera circulaţie a acestor oameni de la 1 ianuarie 2014” (Earl Attlee, oficial din cadrul Ministerului britanic de Interne)
  • Lucrătorii migranţi sunt, în majoritate, înalt calificaţi, aducând cu ei cunoştinţe şi experienţă de care economia londoneză are mare nevoie acum pentru a continua să crească în viitor. Guvernul a permis ca polemica referitoare la români şi bulgari să devină prea politizată, când, în realitate, lărgirea bazei de recrutare de forţă de muncă va întări economia noastră” (Colin Stanbridge, Director Executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie din Londra)
  • Toţi cei pe care îi cunosc şi care au lucrat cu un român sau au angajat unul au fost încântaţi de atitudine, de calitatea muncii şi de preţ” (Rupert Wolfe-Murray, editorialist „Huffington Post”)
  • Imigranţii est-europeni ne fac economia mai mare, reducând datoria noastră ca proporţie din PIB” („The Economist”).
  • Cei din Marea Britanie care se uită în jur văd imigranţi, majoritatea din Europa de Est, muncind cu perseverenţă în spitale, în spălătorii auto sau în ferme, ca instalatori, constructori şi în multe cămine. Aproape toţi fac joburile pe care contemporanii lor britanici ar putea să le ocupe dacă ar alege să o facă, dar pe care fie le dispreţuiesc, fie au devenit nepotriviţi pentru ele” (Sir Max Hastings, istoric şi jurnalist)
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult