20
August , 2017
Sunday
În vremuri grele, naţionalismul radical şi reprezentanţii săi „prosperă”: de la dreapta antiimigraţie până la ...
La sfârșitul spectacolul tradiţional susţinut de „Sichuan Mianyang Art Showplace” din China, la Opera ...
Românii care muncesc în străinătate sunt acei compatrioţi care şi-au luat soarta în propriile mâini ...
Ceea ce nu se cunoaşte despre renumitul sociolog român, acad. Dimitrie Gusti Academia Română – laborator ...
Republica Moldova se pregăteşte să încheie anul 2014 cu performanţe de excepţie în privinţa parcursului ...
Consiliere şi servicii pentru cetăţenii români din Germania Firmele româneşti specializate de consultanţă pun la dispoziţia ...
Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu este un lăcaş expozitiv obişnuit de etnografie, ci unul ...
Într-o actualitate în care şi cele mai serioase lucruri capătă abordări umoristice, este aproape firesc ...
Căsătoriile mixte au fost dintotdeauna considerate un important indicator al integrării imigranţilor, ca şi un ...
Lovitura de stat din Turcia, din luna iulie a.c., ne dă prilejul să trecem în ...
Unul din indicatorii consacrați ai stadiului general al relațiilor dintre două țări este, fără îndoială, ...
Preocupat în principal de romanitatea balcanică şi de relaţiile externe ale României, Tănase Bujduveanu, timp ...
Membră a Baroului din Valencia Andreea Rusu lucrează la un birou de avocatură spaniol. După nouă ...
  Într-o atmosferă de sărbătoare, în incinta unuia dintre reperele spiritualității românești, Ateneul Român, a avut ...
SUPLIMENT ANGLIA

Demontarea unei gogoriţe

Reporter: editura February - 8 - 2014

Efecte nefaste ale discriminării

1Stigmatizarea pe criterii etnice nu poate genera nimic bun pentru societatea britanică. Dimpotrivă, datele arată că va avea efectul nefast de îndepărtare a unor imigranţi valoroşi, în deplinătatea forţei de muncă, ce vor ocoli această ţară, privând-o de un aport preţios la un progres ce nu mai poate fi atins doar cu capacităţi umane interne.

Discriminarea îi va ţine departe de Regatul Unit pe specialiştii de care economia britanică are atâta nevoie pentru stimularea creşterii. Cifrele imigraţiei arată că inginerii români preferă Germania, medicii se orientează spre spaţiul francofon, iar informaticienii iau drumul SUA. Şi asta pentru că, aşa cum britanicii urmăresc cine intră în ţara lor, tot aşa şi specialiştii imigranţi sunt atenţi la mediul în care urmează să se stabilească, cel britanic nefiind tocmai prietenos. Astfel, potrivit unui sondaj de opinie efectuat de Institutul „Runnymede Trust”, pe fondul polemicilor despre muncitorii români şi bulgari, la comanda ziarului „The Independent”, aproape 80 la sută din est-europeni cred că modul în care mass-media insulare prezintă subiectele despre minorităţi, inclusiv despre imigranţi, încurajează discriminarea: „Concluziile sondajului coincid cu intensa acoperire mediatică a presupusei veniri în Marea Britanie a noilor imigranţi din România şi Bulgaria. În rândul respondenţilor est-europeni, 89 la sută cred că abordarea mass-media contribuie la intensificarea rasismului”. De altfel, conştiente de gravitatea acestui fenomen, voci ale opoziţiei laburiste au cerut sesizarea Oficiului pentru Comunicaţii (Ofcom), organismul guvernamental britanic responsabil de supravegherea audiovizualului şi telecomunicaţiilor, inclusiv a presei online.

 

Suntem cetăţeni ai UE!”

a-eu-bordersRomânii şi bulgarii care muncesc în Marea Britanie au reacţionat faţă de acuzaţiile nefondate ale tabloidelor din Regatul Unit, care au susţinut că ţara lor va fi invadată de imigranţi din cele două state est-europene, începând cu 1 ianuarie, pentru a profita de ajutoare sociale. Încă la începutul anului, după ridicarea restricţiilor de muncă, realitatea a demontat miturile create de presă şi de unii politicieni britanici.

Oamenii s-au chinuit şi au făcut muncă de jos, deoarece ei nu aveau până acum dreptul de a munci în alte sectoare”, punctează Elena Oana Manolache, studentă şi chelneriţă, care s-a mutat din România în Marea Britanie în 2010, într-o postare pe „New Internaţionalist”. Blogul mai notează că, deşi libertatea de mişcare este unul dintre principiile-cheie ale UE, vor mai exista unele bariere, de ordin moral, în faţa lucrătorilor din est.

Alexandru Ostafe a investit energie şi bani în Marea Britanie, unde s-a mutat în urmă cu câţiva ani. El se teme că articolele negative din presă vor afecta, într-un fel sau altul, şansa lui de a lucra acolo după terminarea studiilor universitare. „Mass-media ne numeşte imigranţi. Însă noi nu suntem imigranţi, ci cetăţeni ai UE, care sunt capabili să scoată Marea Britanie din recesiune”, spune românul.

Mariana Baldean crede că îi va fi greu să îşi continue munca în Regatul Unit, pentru că angajatorii vor face discriminări: „Nu cred că va fi uşor să mă angajez, deoarece imaginea proastă despre noi încă persistă”.

Ovidiu Şarpe, plecat în Marea Britanie încă din 1979, mărturiseşte că atunci când a ajuns pe teritoriu englez, era mândru de originile sale. „Acum mi-e frică să vorbesc româneşte pe stradă. Dar nu mai suntem imigranţi, ci cetăţeni europeni. E vorba de vremurile în care trăim”, descrie românul efectele campaniilor anti-imigraţie.

Şi medicul Mihaela Mihai a demonstrat, cu date statistice, că imigranţii contribuie mult la economia britanică, au o calificare înaltă şi sunt mai puţin predispuşi să primească ajutoare sociale decât nativii.

Migraţie inversată

Johnny Mansfield

Johnny Mansfield

În toiul polemicilor despre aşa-numita „invazie” a românilor şi bulgarilor în Marea Britanie, există şi ceva ce ar putea fi catalogat ca „migraţie inversată” – mai exact, britanici care se stabilesc în România şi au multe cuvinte de laudă la adresa traiului din Bucureşti, de pildă. Este şi cazul lui Johnny Masefield, de 22 de ani, din Surrey, care a vorbit pentru mass-media britanice despre verile minunate, chiria mică şi standardul satisfăcător de viaţă din România: „Motivul iniţial pentru care am venit aici a fost să fiu împreună cu prietena mea, iar odată ce am absolvit facultatea, nu m-a mai reţinut nimic în Regatul Unit. Ea şi-a făcut aici o frumoasă carieră, aşa că am decis să mă stabilesc în România”. Johnny Masefield lucrează acum la o filială a unei companii americane şi vorbeşte în termeni elogioşi despre felul în care trăieşte: „Suntem foarte fericiţi aici”, adaugă tânărul, menţionând că în domeniul său câştigă peste medie şi nu este nevoit să dea cea mai mare parte a salariului pe chirie, cum s-ar fi întâmplat în Londra. „Acolo, abia mi-ar fi ajuns să mă descurc, aici, în schimb, costurile vieţii sunt mult mai mici şi acesta este un factor important al deciziei noastre de a ne stabili în România”, mai arată Johnny Masefield.

Nu în ultimul rând, referindu-se la stereotipurile din mass-media britanice, tânărul spune că majoritatea românilor pe care îi cunoaşte nu se potrivesc deloc „clişeelor” din presa britanică: „Sunt oameni inteligenţi, sistemul de educaţie din România este unul bun, există multe universităţi şi numeroşi tineri care doresc să schimbe în bine viitorul ţării lor”. Iar în ce-i priveşte pe românii plecaţi în Marea Britanie, tânărul punctează că nici pe departe nu este vorba despre o îngrămădeală la ajutoare sociale. „Există printre românii pe care îi cunosc acel orgoliu de a reuşi, de a face bani şi de a fi propriii stăpâni şi nicidecum intenţia de a sta cu mâna întinsă la ajutoare”, conchide Mansfield.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult