24
June , 2017
Saturday
De vreme ce o mişcare civică de protest a cuprins întreaga ţară, întrebarea cea ...
ne declară E.S. dl Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda La sfârşitul lunii iulie, ca rezultat ...
La început de an, ne permitem ca editorialul nostru să se refere la o seamă ...
Una dintre cele mai importante instituţii pentru viitorul oricărei societăţi este liceul. Referinţă pentru educaţie ...
Profesioniştii, la mare căutare [caption id="attachment_3590" align="alignleft" width="300"] Domeniul bancar, deschis românilor[/caption] Franţa a deschis larg porţile ...
Cea de-a 49-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, desfăşurată la începutul lunii ...
Handbalul este un sport care, datorită tradiţiei şi rezultatelor lăudabile, ne onorează şi merită sprijin ...
Continuitate şi consecvenţă „Forţele americane au găsit în România aliaţi de nădejde. România a fost un ...
Continuăm publicarea articolelor dedicate -Scriitori excluşi din motive politice- de astă dată din perioada anilor ...
…a reprezentat linia de demarcaţie politică, ideologică şi militară între Uniunea Sovietică şi statele sale ...
Destinul politic al României a fost marcat dramatic de un interval de exact cinci ani ...
Din piaţa centrală a Chişinăului pleacă din oră în oră microbuze către Tiraspol şi Bender, ...
2001-2005 „România este unul dintre membri-cheie al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre. Am fost foarte ...

Archive for March, 2014

Pe drumul normalităţii…

Reporter: editura March - 26 - 2014 Comments Off on Pe drumul normalităţii…

Editorial

carol romanAnul 2014 a debutat cu o revenire la reglementările iniţiale ale Uniunii Europene privitoare la regimul imigraţiilor: au fost ridicate ultimele restricţii în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria. Nu ni s-a făcut vreo favoare. Potrivit legislaţiei europene, toţi cetăţenii care fac parte din Uniunea Europeană au libertatea de a circula pe întreg teritoriul Uniunii. Aceasta înseamnă că orice limitări ori restrângeri ale dreptului de a circula liber, de a munci, de a se bucura de drepturi au fost abrogate. După cum arată realitatea, toate exagerările presei populiste – adesea având nuanţe excesiv naţionaliste – s-au dovedit a fi false. În Franţa, la început de an au sosit zeci de noi imigranţi, răsturnând astfel pronosticurile exagerate referitoare la o invazie de români şi bulgari.

Pe drept, Comisia Europeană a luat atitudine fermă împotriva oricăror restricţionări ale liberei circulaţii ori ale dreptului de a munci în ţări europene, cu începere din axest an. A fost reafirmat principiul potrivit căreia libertatea de circulaţie a fost şi este una dintre pietrele de hotar ale procesului de integrare europeană şi ale pieţei interne din UE. Este dreptul cel mai apreciat de europeni, având în vedere că 14 milioane dintre ei studiază, muncesc sau îşi trăiesc viaţa de după pensionare într-un alt stat membru. În fapt, libertatea de circulaţie este dreptul cel mai mult asociat de către populaţie conceptului de cetăţenie europeană. În realitate, studiile au arătat în mod repetat beneficiile pe care le are libertatea de circulaţie a lucrătorilor pentru economiile ţărilor-gazdă.

Un îndemn din partea publicaţiei noastre: românii aflaţi în Franţa să ţină seama de toate normativele legislaţiei franceze, valabile pentru toţi cetăţenii săi şi ai Uniunii Europene.

Carol Roman

Ce s-a schimbat cu adevărat…

Reporter: editura March - 26 - 2014 Comments Off on Ce s-a schimbat cu adevărat…

01O întrebare persistă: ce s-a schimbat pentru românii şi bulgarii de la 1 ianuarie 2014? Este vorba despre eliminarea completă a restricţiilor pe piaţa muncii franceze.

Cetăţenii fiecărei ţări UE sunt liberi să circule în cadrul Uniunii. Regula este aceeaşi pentru toţi: putem rămâne doar trei luni într-o ţară; după această perioadă trebuie să ne găsim un loc de muncă remunerat sau să dispunem de resurse suficiente pentru a nu reprezenta o povară pentru sistemele de asistenţă naţională”.

Pentru români şi bulgari însă, a existat o perioadă de tranziţie de şapte ani, în care au fost impuse unele bariere pe piaţa muncii. Mai exact, la încheierea celor trei luni, nu era de ajuns să îşi găsească un loc de muncă pentru a rămâne în Franţa, ci erau nevoiţi să obţină un titlu de sejur şi o autorizaţie de muncă. Eliminarea acestor restricţii a generat temeri privind o sosire în masă a românilor şi bulgarilor şi mai ales a romilor care locuiesc în cele două ţări. Acest scenariu s-a dovedit a fi nerealist, deoarece existau deja numeroase derogări de mai mulţi ani, care favorizau intrarea românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. „Piaţa muncii franceze era deja în foarte mare parte deschisă românilor şi bulgarilor înainte de 1 ianuarie. Ridicarea acestor ultime restricţii nu ar trebui, prin urmare, să conducă la un aflux în interiorul frontierelor noastre”, scrie presa franceză.

02Amintim că ziarul francez „Liberation” a publicat un articol în care explică pe larg ce s-a schimbat de la 1 ianuarie, odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, etapă care a generat nenumărate „fantezii şi temeri, în ultimele luni”. Potrivit ziarului, deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria nu înseamnă şi că cele două ţări au intrat în spaţiul Schengen: „O vreme, mulţi oameni politici din toate taberele şi chiar mulţi jurnalişti şi-au imaginat că la această dată, România şi Bulgaria se vor integra în spaţiul Schengen, ceea ce ar permite cetăţenilor lor – şi prin urmare şi romilor, care provin în mare parte din aceste două ţări – să circule mai uşor. Un discurs fals şi care dezinformează.”

Jurnaliştii francezi, explică diferenţa dintre libertatea de circulaţie, de care românii şi bulgarii se bucură de la intrarea ţărilor lor în UE, la 1 ianuarie 2007, şi facilităţile oferite de aderarea la Schengen: „Cele două ţări fac parte deja din Uniune din 2007, cetăţenii lor se bucură deja de libertatea de circulaţie; integrându-se în Schengen, ei vor putea doar să evite controlul paşapoartelor şi, eventual, vamele la frontieră”.

Regim de egalitate

Reporter: editura March - 26 - 2014 Comments Off on Regim de egalitate

Sute de meserii pentru imigranţi

profesiiDupă cum se cunoaşţe, acum, după şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii şi bulgarii pot circula şi lucra liber în tot blocul comunitar. „Va fi o revoluţie? Nici vorbă! O listă de 201 de meserii în criză de personal a fost elaborată pentru a acoperi nevoile economiei franceze”, relatează „francetv.info”.

Agricultură, pescuit, electricitate, sănătate, construcţii… Sute de posturi în sute de meserii îi aşteaptă pe români şi bulgari, care pot veni să le ocupe fără să aibă nevoie de mai mult decât de cartea de identitate.  Aceste locuri de muncă erau deja deschise pentru români şi bulgari înainte de 1 ianuarie 2014 şi acoperă 72% din oferta de locuri de muncă din Franţa, arată Ministerul francez al Muncii. „Nu s-a semnalat nici un dezechilibru economic în ţările care deschiseseră piaţa muncii anterior momentului ianuarie 2014. Nu s-au înregistrat nici măcar dificultăţi simple referitoare la muncitorii români şi bulgari”, explică Violaine Carrère, cercetător în cadrul Grupului de Informare şi Susţinere a Imigranţilor.


Locuri de muncă disponibile

recrutariO decizie a Guvernului francez atestă faptul că în anul 2014 vor fi mai multe locuri de muncă pentru români în Franţa. Aceste oferte însumează până la 291 de tipuri de locuri de muncă, în principal în sectoarele în care companiile franceze au probleme cu găsirea personalului local. Printre locurile de muncă disponibile se numără coafură, reparaţiile auto, transport de mobilier, menţinerea spaţiilor verzi şi personal responsabil cu bucătăria. Lista include şi locuri de muncă în domeniile bancar, financiar şi IT. Câteva exemple: EURES România oferă, în această perioadă, un număr relativ mare de locuri de muncă în Franţa – pentru medici şi alte specializări medicale, sudori, strungari, kinetoterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali etc.


În dezacord cu realităţile

Ministrul de Interne Manuel Valls, acuzat că jigneşte imigranţii

Ministrul de Interne Manuel Valls, acuzat că jigneşte imigranţii

Franţa traversează, din 2008, tensiuni cauzate de criza economică şi socială. Situaţia românilor şi bulgarilor de pe teritoriul francez continuă să fie îngrijorătoare, din moment ce chiar ministrul de Interne, Manuel Valls, decidea în septembrie 2013 să-i expulzeze definitiv, considerând că nu ar fi existat soluţii soluţii pentru a le veni în ajutor. Este adevărat că problemele românilor şi bulgarilor sunt mai vechi, dar a-i stigmatiza permanent şi a dori să-i expulzezi definitiv de pe teritoriul francez, cum indica oficialul, este o atitudine „periculoasă şi inconştientă”, notează „Les Echos”. Propunerea ministrului, în calitatea sa de reprezentant al statului, nu făcea decât să se constituie într-o insultă la adresa comunităţilor română şi bulgară. „Trebuie să ne intre bine în cap că România şi Bulgaria au drept de liberă circulaţie din 2014, asemeni tuturor celorlalte state din Uniunea Europeană”, avertizează articolul, adăugând că „propunerile d-lui Valls sunt intolerabile şi de neînţeles, riscând să provoace sancţiuni din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului”. Să sperăm că această atitudine a fost ameliorată. Românii şi bulgarii au dreptul de a fi respectaţi şi sprijiniţi pentru a se integra în societatea franceză, care nu are nevoie de acest gen de fractură ce generează atitudini rasiste şi acte de brutalitate. „Nu românii şi bulgarii sunt problema Franţei”, încheie „Les Echos”, solicitând public ministrului de Interne „să ceară scuze imigranţilor care sosesc în Franţa”.

Va trebui să-i dăm dreptate acestui ziar francez!

Este loc pentru mai bine

Reporter: editura March - 26 - 2014 Comments Off on Este loc pentru mai bine

Practici abuzive

1

Medicii recrutaţi din România sunt uneori supuşi unor măsuri abuzive

În Franţa se află în prezent circa 4.000 de medici români, din toate specializările, sosiţi în masă în căutarea unei vieţi mai bune. Din păcate, firmele de recrutare au transformat România într-un „teren de vânătoare” a cadrelor medicale, avertizează medicul Liliana Mihai, din Morbihan, Franţa, membru al Uniunii Franceze pentru o Medicină Liberă: „Firmele de recrutare exploatează două stări de disperare: cea a medicilor români şi cea a comunităţilor şi spitalelor din Franţa. Unul dintre recrutatorii pe care i-am cunoscut obliga medicii să semneze un contract prin care se angajau să plătească firmei 20% din câştiguri timp de doi ani. Un altul impunea criterii de selecţie ca masa corporală, altul ca medicul să nu fi avut intervenţii chirurgicale mai mari decât o apendictomie etc. Consider aceste practici ca fiind abuzive”.


Detaşaţi, în limita legii

Contractele lucrătorilor detaşaţi, la limita legii

Contractele lucrătorilor detaşaţi, la limita legii

În Dunkerque, peste 1.000 de lucrători muncesc pe cel de-al doilea mare şantier industrial al ţării – majoritatea sunt străini, au salarii mai mici şi contracte temporare. Este doar un exemplu al funcţionării unui sistem la limita legii, care permite abuzuri.

Lucrătorii străini care intră la capitolul „detaşaţi” – inclusiv români – sunt angajaţi în Franţa prin subcontractori în condiţii care evită costurile ridicate ale forţei de muncă din această ţară. În acest context, Parisul vrea să înăsprească regulile, pentru a cere companiilor să ofere mai multe documente care atestă legalitatea contractelor oferite lucrătorilor detaşaţi şi, de asemeni, să facă contractorul responsabil legal pentru respectarea de către subcontractorul străin a normelor de muncă din ţara gazdă. Dar aceste intenţii nu sunt bine văzute de către cei care beneficiază de aceste proceduri. „Nu trebuie să renunţăm la un sistem care aduce sânge proaspăt şi energie în economiile mai slabe. Aceşti lucrători sunt plătiţi de cinci sau şase ori mai mult faţă de ţara lor, aşa că atunci când vin, sunt mult mai motivaţi şi mai muncitori decât francezii, pentru care aceste locuri de muncă sunt dure şi prost plătite”, a declarat un antreprenor care angajează aproximativ 100 de lucrătorii detaşaţi din România.

Sub auspiciile normelor UE, lucrătorii pot fi detaşaţi în străinătate pentru o perioadă de până la doi ani pentru a efectua o sarcină specifică. Deşi contractele lor trebuie să respecte normele de muncă din ţara-gazdă, contribuţiile la asigurările sociale rămân cele din statul de origine. În Franţa, acest lucru înseamnă că lucrătorii trebuie plătiţi cu un salariu minim brut de aproximativ 1.400 de euro pe lună pentru o săptămână de lucru 35 de ore, cu cinci săptămâni de concediu anual.

În fiecare an, peste un milion de lucrători sunt detaşaţi de către angajatorii lor pe teritoriul UE pentru a lucra în special în industria serviciilor, în construcţii, agricultură, hoteluri şi transport, arată datele Comisiei Europene. Guvernul de la Paris susţine ca numărul lucrătorilor detaşaţi declaraţi din Franţa – în special din Polonia, Portugalia şi România – a crescut cu 23% în ultimul an, la peste 200.000 de persoane, mulţi alţii lucrând însă fără a fi declaraţi.


Migraţia romilor

Poliţia franceză în taberele de romi

Poliţia franceză în taberele de romi

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a înlesnit migraţia romilor în Franţa, în baza dreptului la liberă circulaţie. Stabiliţi în tabere la marginea oraşelor, fără a fi conectaţi la apă sau electricitate şi cu riscul de a fi evacuaţi de autorităţile locale, în unele cazuri romii acceptau repatrierea în schimbul unor sume de bani: 300 de euro pentru fiecare adult şi 100 de euro pentru un copil. Din anul 2009 şi până în prezent, sute de tabere locuite ilegal de romi au fost distruse de autorităţile franceze şi aproape 40.000 de romi din România şi Bulgaria au fost expulzaţi.

Deşi socialiştii au ajuns la putere în Franţa în vara anului trecut, expulzarea romilor a continuat. Problema care nu a putut fi rezolvată de statul francez este următoarea: potrivit datelor oficiale ale autorităţilor franceze, pe teritoriul ţării se află aproximativ 20.000 de romi din Bulgaria şi România.

Experţii Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) au pus Franţa în banca acuzaţilor în cursul examinării politicii sale faţă de minorităţi, denunţând o „recrudescenţă notabilă a rasismului” în ţara drepturilor omului, în timp ce Comisia Europeană a amintit că Franţa „trebuie să respecte normele” referitoare la libertatea de circulaţie şi de stabilire a cetăţenilor europeni. Mii de persoane au manifestat în Franţa şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene, la apelul a zeci de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, pentru a protesta faţă de măsurile de securitate ale Guvernului francez. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a susţinut un discurs în care avertiza guvernele UE să „evite rasismul şi xenofobia”, declaraţii interpretate în mare parte drept o reacţie la adresa politicilor franceze de repatriere a romilor. Franţa a fost criticată în Parlamentul European din cauza politicii sale faţă de romi, considerată „inacceptabilă” de numeroşi eurodeputaţi şi în contradicţie cu dreptul la liberă circulaţie în Europa. Mai mult, Comisia Europeană a luat decizia de principiu de a deschide o procedură de infringement vizând Franţa, pentru nerespectarea legislaţiei europene.

Repatriaţi din Hexagon

Repatriaţi din Hexagon

Reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor de la Bucureşti au semnat, în septembrie 2012, un acord-cadru cu reprezentanţi ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui proiect experimental de sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa. Proiectul viza un grup ţintă de 80 de familii aparţinând minorităţii romilor, domiciliaţi în judeţele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa pentru a se restabili definitiv în România. Sprijinul pentru reinserţia economică a familiilor beneficiare constă într-un ajutor financiar pentru înfiinţarea unei firme şi un program de instruire. Pe această cale, Guvernul român a dat asigurări că nu se sustrage de la responsabilitatea care-i revine în ceea ce priveşte integrarea romilor şi a apreciat că viitorul comunităţilor de romi trebuie să fie în Europa, dar în principal în ţara de origine.

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Reporter: editura March - 26 - 2014 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Beneficiar de „Aide médicale” gratuit

aideDacă vă aflaţi pe teritoriul Franţei şi aveţi o problemă de sănătate, dar nu aveţi vreo asigurare medicală obligatorie sau suplimentară, atunci „Aide Medicale” (AME) este pentru voi. În acest articol vom prezenta cine poate beneficia, ce acte aveţi nevoie dar şi ce fel de tip de asistenţă medicală puteţi să primiţi.

Cine poate beneficia de Aide Medicale? – Persoane străine fără acte în conformitate cu reglementările de ședere în Franța (fără permis de ședere sau de primire; persoană străină plasată în detenție administrativă).

Puteți beneficia de AME, dacă locuiți în Franța: Dacă locuiţi neîntrerupt de mai mult de 3 luni și stabil (Domiciliul stabil înseamnă: proprietate personală în Franța, contract de închiriere pe numele vostru, sau factura de EDF, locul principal de reședință să fie mai mult de 6 luni pe an).

Condițiile de resurse: Pentru a fi eligibil pentru AME, resursele nu trebuie să depășească o anumită limită. Plafonul și resursele luate în calcul sunt aceleași ca și pentru alocaţia de acoperire suplimentară de sănătate universală (CMUC).

Ce servicii sunt plătite de AME?

Servicii acceptate: AME vă dă dreptul de 100% la asistență medicală și spitalizare în caz de boală sau de concediu de maternitate, în limitele ratelor de securitate socială. La prezentarea cardului dvs. de AME, puteți beneficia de scutirea de taxa de avans, către doctor, ea fiind plătită direct de către fondul de asigurări de sănătate. AME sprijină: costurile de practică generală şi specială; costurile de îngrijire și proteze dentare; costurile farmaceutice și dispozitive (drogurile sunt acoperite atâta timp cât acceptaţi medicamente generice decât dacă medicul dumneavoastră vă spune că pe droguri baza de prescripţie medicală nu au fost substituibile); cheltuieli de laborator, inclusiv costurile legate de acte individuale de investigare; costurile de spitalizare și tratament în îngrijire rezidențială, reabilitare funcțională și reabilitarea profesională; costurile de chirurgie necesare, inclusiv medicamente, produse și obiecte contraceptive și costurile analizelor și testelor de laborator comandate de prescripţii contraceptive; costurile de îngrijire legate de avort; costurile de transport ale asiguraților sau beneficiarilor care sunt obligați de către Doctor să călătorească pentru a primi îngrijire sau să fie supuşi examinării corespunzătoare pentru sănătatea lor; costurile de îngrijire legate de teste necesare în temeiul articolului L2121-1 din Codul de Sănătate Publică cu privire la examenul medical înainte de căsătorie; costurile de vaccinări obligatorii; costurile legate de screening organizat pentru boli consecințe fatale care pot fi prevenite și consultări preventive medicale, farmaceutice și de spitalizare legate de sarcină, naștere și consecințele sale, precum și a costurile examinărilor prenatale și postnatale obligatorii, costurile de examinare medicală de tatăl și de examene obligatorii copii sub 6 ani; pentru minori, cheltuielile medicale sunt acoperite 100% în toate cazurile.

Servicii ce nu sunt acceptate: sunt excluse de la sprijinul costurilor AME asociate cu tratamente spa, proceduri tehnice, teste, medicamente și necesare pentru a efectua o procreație asistată medical.

Ce acte am nevoie?

Pentru a solicita asistență medicală de stat (AME), trebuie să completați un formular de cerere și să furnizați documente justificative. În caz de răspuns pozitiv, fondul de asigurări de sănătate vă cheamă să ridicaţi cartea de admitere la AME. Reînnoirea este posibilă, dar nu automată.

Aceste documente sunt utile pentru a verifica dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru AME şi includ: paşaport, buletin de identitate; certificat de naştere; perioada de reședință în Franța; justificativ de domiciliu, copia actului de identitate a persoanei care va i-a în gazda; dovada resurselor dumneavoastră. Dacă sunteți fără adăpost, puteți obține o adresă temporară la un centru comun de acțiune socială (CCAS) sau o asociație aprobat.

Unde depun cererea? Agenția de asigurare sau inter-comunitare centru de acțiune socială (CCAS) din oraşul unde locuiţi; Serviciul social în departamentul de sănătate.

Ajutor pentru întocmirea și trimiterea dosarului: Vă poate ajuta pentru întocmirea dosarului și a trimite cererea dumneavoastră AME următoarele organizații: Organizaţii comunale: Centru de Acțiune Socială (CCAS) din oraş; Servicii sociale în departamentul de sănătate, aceste organizații trebuie să depună cererea la CPAM în termen de 8 zile.

Examinarea cererii: dacă cererea dumneavoastră este acceptată, sunteți invitați să ridicaţi de la CPAM cardului dvs. de admitere la AME. Dacă nu primiți nici un e-mail în cele două luni de la depunerea cererii dumneavoastră, înseamnă că cererea dumneavoastră este respinsă.

Reclamație: Dacă vreţi să contestaţi refuzul cererii dumneavoastră, puteți face apel în termen de două luni de la notificarea deciziei, prin recurs administrativ la directorul administrativ și puteţi face un apel la consiliul județean de asistență socială.

Valabilitate Asigurare AME: Un an de la data depunerii cererii dumneavoastră. Puteți continua să beneficiaţi de AME, atâta timp cât vă încadraţi în cerinţele de depunere a dosarului; Asigurarea AME nu este reînnoita automată, trebuie să depuneţi împreună cu cererea dumneavoastră un nou CPAM AME, cu două luni înainte de expirarea drepturilor dumneavoastră.


Ce taxe plăteşte un lucrător român în Franţa

impozit venit

Declaraţie de venit

Impozitul pe venit. Indiferent de tipul de venit pe care îl ai, trebuie să plăteşti impozit pe acesta. De regulă, se plăteşte pentru anul anterior, motiv pentru care, dacă abia ai ajuns în Franţa, este bine să obţii un aviz de neimpozitare pentru anul anterior, pentru că poţi obţine deduceri şi beneficii. Fişele de impozite se completează până la sfârşitul lunii mai, fie la trezorerie, la centru de impozite, fie online. În funcţie de suma declarată, se trimite prin poştă un aviz de impozitare sau, dacă nu ai nimic de plătit, un aviz de neimpozitare. Această taxă se poate plăti până la 15 septembrie (termenul variază în funcţie de suma care trebuie plătită şi de modalitatea de plată).

Avizul de neimpozare se poate obţine în orice moment al anului, dacă se completează şi expediază declaraţia la centrul de venit.

Taxe locale. Taxa pe locuinţă – este o taxă anuală, ce se calculează în funcţie de reşedinţa din data de 1 ianuarie, fiind de regulă egală cu suma unei luni de chirie. În plus, este inclusă în formularul pentru declararea veniturilor.

Taxa audio – vizuală – este o taxă valabilă pentru persoanele care deţin un televizor şi reprezintă o sumă fixă.

Oameni de succes

Reporter: editura March - 25 - 2014 Comments Off on Oameni de succes

Mass-media franceze imparţială prezintă în mod frecvent est-europeni care contribuie din plin la progresul general din Franţa. Printre ei, la loc de frunte, sunt numeroşi românii care muncesc cu profesionalism şi seriozitate.

Florin Călin Păun

florin-calin-paunPoveşti diverse, cariere bogate, experienţe diferite – iată imaginea unor români care au cucerit piaţa muncii din Europa. Unul dintre ei este Florin Călin Păun, care a plecat în Franţa încă din facultate. Şi-a continuat studiile în ingineria de aviaţie la École Polytechnique, Palaiseau, apoi la „École Nationale Supérieure d’Ingénieurs de Constructions Aéronautiques”, Toulouse. Doctoratul l-a făcut la „Paul Sabatier”, iar mai târziu s-a specializat în management şi leadership la MIT, Boston.

Astăzi îl găsim pe Florin Călin Păun în ierarhia ONERA (Oficiul Naţional de Studii şi Cercetări Aerospaţiale al Franţei), unde, în calitatea sa de „Directeur Adjoint Innovation Industrielle”, contribuie la dezvoltarea unui impresionant portofoliu de clienţi, gestionând un buget de peste 100 milioane de euro anual.


Adrian Florescu

Adrian FlorescuRomânia are o mulţime de tineri remarcabili. Auzim însă prea puţine despre ei, iar pe mulţi nici nu îi cunoaştem. Este şi cazul lui Adrian Florescu, doctor inginer în domeniul de studiu şi cercetare avansată în aeronautică la Paris, în cadrul companiei multinaţionale „Safran Group”. Adrian Florescu este absolvent al Facultăţii de Energetică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, secţia Electroenergetică, fiind şef de promoţie din aproximativ 500 absolvenţi, pe durata celor cinci ani de studii (promoţia 2003-2008).

În anul V de facultate mi s-a oferit ocazia de a pleca în Franţa (Grenoble) în cadrul unui schimb de experienţă Erasmus/Socrates. Astfel, am urmat parcusul academic cu un master în cercetare în cadrul Institutului Naţional Politehnic Grenoble (INPG), în urma căruia mi s-a oferit oportunitatea de a-mi încheia activitatea universitară cu un doctorat pe o durată de 3 ani. Sunt autor şi co-autor al unui număr însemnat de articole internaţionale şi lucrări prezentate în Franţa, la seminarii naţionale sau ca invitat special la conferinţe naţionale şi internaţionale”, face tânărul o prezentare a parcursului sau academic. „De un an, îmi desfăşor activitatea în cadrul companiei multinaţionale „Safran Group”, vizând rezolvarea unei mari probleme a viitorului, cea a energiei electrice în transporturile aeriene”. Activitatea la Safran Group: a intrat în Centrul Aeronautic de Securitate şi Apărare (Safran Group) în urmă cu un an, în funcţia de doctor inginer pe domeniul electric de cercetare avansată.

Adrian Florescu subliniază că, pentru el, România întotdeauna va rămâne acasă oriunde voi fi plecat”. Tradiţiile fac parte din noi. Ce ne lipseşte? Fără vorbe mari, relaţiile calde dintre oameni, prietenii, atmosfera sărbătorilor de familie. Legătura cu ţara nu dispare niciodată şi nici nu poate fi înlocuită de telefon, skype sau alte mijloace de comunicare. Revin acasă ori de câte ori am ocazia, în special de sărbători pentru a simţi şi a împărtăşi căldură sufletească alături de familie şi prieteni”, punctează doctorul inginer.


Sergiu Lionte

Sergiu LionteAcest tânăr român a plecat la studii în Strasbourg, Franţa, oraş supranumit „Inima Europei” (Coeur de l’Europe), pentru un plus de experienţă profesională şi de dezvoltare personală. În prezent lucrează într-un laborator de cercetare în cadrul INSA Strasbourg (Institut Naţional des Sciences Appliquees) într-un domeniu nou, al răcirii magnetice.

În acelaşi timp îmi fac şi o teză de doctorat la Universite de Strasbourg tot în acelaşi domeniu. În timpul liber activez ca voluntar în Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), structura centrală, unde sunt Manager Social Media în Departamentul de Comunicare şi Informare şi în cadrul Association des Etudiants Roumains de Strasbourg (ADERS) unde sunt coordonator-adjunct în Departamentul de Proiecte”, punctează Sergiu.

Parcursul academic: în România, a urmat cursurile Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti îndreptându-şi atenţia către importanţa utilizării energiilor alternative. Decizia de a studia în Franţa a venit în urma câştigării unei burse de doctorat.

Cea mai mare realizare profesională a sa, mărturiseşte tânărul, ar fi câştigarea bursei de doctorat la INSA Strasbourg, care i-ar deschide nişte oportunităţi de carieră în cercetare în cele mai mari laboratoare din Europa, Asia sau America.

Un rol deosebit în evoluţia sa l-a avut experienţa internaţională de studiu. „Cred că fără această experienţă nu aş fi obţinut bursa”, explică Sergiu. „Strasbourgul este primul oraş din Franţa ca procent de studenţi străini cu aproximativ 21%. Din acest procentaj, doar o treime sunt din Uniunea Europeană. În aceste condiţii elevii şi profesorii sunt foarte obişnuiţi cu studenţii străini. Nu am simţit niciodată vreo dificultate pentru că sunt român”. El precizează că, în mediul academic, nu a întâlnit prea mulţi români: „Însă toţi pe care îi cunosc sunt foarte serioşi şi profesionişti. În aceste condiţii sunt văzuţi cu respect, un respect pe care şi l-au câştigat prin muncă şi sârguinţă”.


Soţii Iulia şi Adrian Oprea

TETE GALERIE LECLERCLa Châteauroux, un orăşel din Franţa aflat lângă Valea Loarei, doi tineri români au deschis un magazin în care vând cu succes ciocolată, îngheţată, jeleuri şi specialităţi din marţipan. Soţii Iulia şi Adrian Oprea au găsit succesul în Franţa, într-un domeniu competitiv, despre care la început nu ştiau mai nimic.

Jurnalistă de meserie, în România, Iulia a lucrat pentru două posturi de televiziune, iar ulterior, mutată în Franţa, a devenit grafician, după ce a urmat o şcoală de profil. Acum, cea de-a doua specializare o ajută să-şi realizeze singură campaniile de publicitate pentru businessul ei, respectiv ciocolateria „Jeff de Bruges”. În ceea ce-l priveşte pe soţul ei, Adrian Oprea, nimic din ceea ce a făcut înainte nu părea să aibă vreo legătură cu antreprenoriatul în ciocolaterie. Fost rugbyst profesionist, Adrian a devenit ulterior, în Franţa, responsabil într-un hypermarket. Azi, după ani de la mutarea sa în Franţa, pe lângă magazinul de care se ocupă, Adrian Oprea este preşedintele clubului de rugby în care joacă şi preşedintele asociaţiei de comercianţi. „Soţul meu este în Franţa din 2004, iar eu am venit în 2008. Dintotdeauna ne-am dorit să lucrăm împreună, să lucrăm pentru noi. Toţi amatorii de ciocolată cunosc şi consumă «Jeff de Bruges». Am început ca simpli clienţi, iar apoi am devenit francizaţi”, povesteşte Iulia Oprea.

magazin-jeff-de-brugesNu a fost un parcurs uşor. Ca să îşi vadă visul cu ochii, românca a urmat cursuri intensive la sediul „Jeff de Bruges” de lângă Paris, câte 10 ore pe zi. Iar pentru a pune afacerea pe picioare, soţii au contractat un credit de 190.000 de euro. „Ca în orice domeniu, de noi depinde cât de profitabilă este afacerea. Dacă stai şi aştepţi clienţii, nu rezolvi nimic. Trebuie să ne căutăm clienţii, iar apoi să-i fidelizăm”, adaugă deţinătoarea francizei de ciocolată. Pe lângă vânzările din magazin, românii vând şi firmelor, sindicatelor şi autorităţilor.

„Jeff de Bruges” a devenit cea mai cunoscută franciză de ciocolată din Franţa, cu peste 400 de magazine, care s-au extins şi în afara graniţelor.

Ortodoxie românească

Reporter: editura March - 25 - 2014 Comments Off on Ortodoxie românească

100_3830 ( langa titlu)Anul trecut a fost sfinţită a doua biserică pe care românii au cumpărat-o în Franţa, după Catedrala „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” de la Paris, din rue Jean de Beauvais. În afară de aceasta, pe teritoriul Franţei, Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională, mai deţine la reşedinţa de la Limours, în apropierea Parisului, o biserică în stil maramureşean care a fost construită începând cu anul 2003 şi sfinţită pe 11 iulie 2009. Majoritatea parohiilor ortodoxe din Franţa deţin spaţii închiriate fie de la alte Biserici, fie de la autorităţile locale. De aceea, cu atât mai mult, putem spune că acest eveniment are o semnificaţie deosebită.

Parohia ortodoxă română din Clermont-Ferrand a dedicat această biserică „Sfântul Nicolae”, cel care este şi ocrotitorul comunităţii care îi poartă numele. Marea bucurie a ortodocşilor din regiune este, însă, nu numai posibilitatea de a beneficia de slujbele ţinute de aici înainte într-un locaş care să fie a lor, ci şi putinţa de a se închina la moaştele Sfântului Nicolae care vor fi puse în icoana hramului, şi care au fost oferite comunităţii din Clermont-Ferrand prin intervenţia Preotului Nicolae Florea de la Paris.

100_3819Biserica, zidită în anii 1870 de către „Congregaţia Catolică a Surorilor Sfântului Iosif” a fost predată în anul 1977 unei Asociaţii de binefacere, care a închiriat-o unei comunităţii musulmane între anii 1977 şi 2011. În data de 3 septembrie 2012 ea a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă română din Clermont-Ferrand, pentru suma de 100.000 de euro, în urma unei colecte făcute în cadrul parohiei şi a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională, şi la care au răspuns cu generozitate mulţi credincioşi, consideraţi acum ctitori ai bisericii. De atunci s-a aflat în curs de amenajare, fiind refăcute toate instalaţiile (încălzire, electrică, apă), tencuiala, ferestrele şi uşile, etc. Aceste lucrări au fost realizate de către echipe de meşteri români benevoli – de la Paris, Lyon şi din regiune – şi care au costat strict, numai materialele, circa 60.000 euro.

Situată în plin centrul metropolei Clermont-Ferrand, 43 rue Saint Claire, biserica are formă de cruce, cu o suprafaţă de 230 m² cu Sacristie cu tot, fiind plasată pe un teren de 552 m², având şi anexe, o casă cu parter şi etaj, destinată activităţilor parohiale, bibliotecă, cancelarie şi beneficiind de curte în faţă, şi puţină grădină în spate.(Român ortodox în Franţa)


Reuniune spirituală la Dordogne

Universitatea de Vară a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, la Centrul de la Sainte-Croix en Dordogne.

Universitatea de Vară a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, la Centrul de la Sainte-Croix en Dordogne.

La Centrul de studiu şi de rugăciune Sainte Croix din Dordogne, sud-vestul Franţei, a avut loc recent un dialog între părintele Philippe Dautais şi savantul român Basarab Nicolescu, cu tema „Să învăţăm să fim noi înşine“. Relaţia strânsă dintre spiritualitatea română şi cea franceză este atestată de faptul că Părintele Philippe Dautais a fost, în 1983, unul dintre fondatorii acestui Centru, care a găzduit mai multe ediţii ale Universităţii de Vară a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. La rândul său, Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Române, fizician şi filosof, este preşedinte fondator al Centrului Internaţional de cercetări şi studii transdisciplinare.

Tema dialogului între părintele francez şi savantul român a fost raportarea omului actual la adevărata revoluţie a gândirii provocată de descoperirile ştiinţifice din ultimul secol.


LISTA BISERICILOR ORTODOXE DIN FRANTA

100_3867A

AIX-EN-PROVENCE – L’Eglise „Les Granettes”, parohia Sfântul Ioan Casian (29 feb) – 2235 route de Berre 13090

AMIENS – Chapelle „Pélérinage St.Joseph”, parohia Învierea Domnului – 52 Chaussée Jules-Ferry 80000

B

BREST – L’Eglise La Trinité, parohia Sfintei şi de-viaţă-făcătoarei Cruci (14 sept) – 29280 La Trinité-en-Plouzané

BESANCON – Capela Bisericii Sainte-Jeanne-d’Arc, parohia Acoperàmântul Maicii Domnului si Sfântul Gheorghe (1 oct), rue Fontenottes/Crotot 2500

BORDEAUX – Reşedinţa Episcopală, parohia Sfântul Iosif (19 mars) – 58-60 rue Paul Louis Lande 33000

C

CAEN – Chapelle du Centre Hospitalier Régional, parohia Sfântul Andrei şi Sfânta Alexandra – 14 Bd. Clemenceau 14000

CHERBOURG – Comunitatea Sfânta Cecilia (22 nov) – 50700 Brix/Valognes

CLERMONT-FERRAND- Biserica ortodoxă română Sfântul Nicolae – 43 rue Sainte Claire, 63000.

F – G

FIGEAC – Parohia Sfântul Arhanghel Mihail şi Sfântul Gheorghe de la Puy-en-Velay (29 sept) – 33 rue de Colomb 41000

GRENOBLE – Centre Ecuménique de Poisat, parohia Tuturor Sfintilor (duminica întâi după Rusalii) – Place George Brassens 38320 Poisa

L

LILLE – Notre-Dame de la Réconciliation, parohia Sfântul Ioan Botezatorul (7 ian) – rue de Canteleu

M

MARSILIA – St.Cannat, parohia Sfintii Trei Ierarhi (30 ian) – 4 Places des Prêcheurs 13001

METZ 1 – parohia Sfântul Martin si Sfântul Siluan (11 nov) – 32 rue Saint Gengoulf 57000

METZ 2 – Eglise Franciscaine, parohia Sfântul Nicolae (6 dec) – 17 rue Marchant 57000

MONTPELLIER – Chapelle de la Communauté des Jésuites, parohia Sfântul Apostol Andrei (30 nov) – 23 rue de la Garenne 34090

MULHOUSE – Chapelle St.Damien, Clinique de Gérontologie, parohia Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian (1 iul) – 23 av. de 1ère Division Blindée 68090 Preot Emil Tanca

N

NANCY – Crypte de l’église Saint Pierre, parohia Sfiinţii Apostoli Petru şi Pavel (29 iun) şi Sfântul Nicolae – Av. de Strasbourg (intrarea rue Lionnois) 54000

NICE – Notre Dame du Vallon des Fleures, parohia Sfiinţii Constantin şi Elena (21 mai) – 164 Av. Henry Dunant

NÎMES – Maison Paroissiale de l’Eglise Notre-Dame-des-Enfants, parohia Întâmpinarea Domnului (2 feb) – 781 rue de Bouillargues 30000

P

PARIS 1 – Notre-Dame Auxilliatrice, parohia Pogorârea Duhului Sfânt (Rusalii), 8 rue d’Alsace 92110 Clichy

PARIS 2 – Saint Sulpice Crypte St.François, parohia Sfânta Parascheva si Sfânta Genoveva (14 oct) – 35 rue St.Sulpice 75006 Preot Răzvan Ionescu

PARIS 3 – Sainte-Marguerite, capela Notre-Dame-du-Faubourg, parohia Sfânta Genoveva si Sfântul Martin (3 ian) – 40 rue Saint Bernard 75011

PARIS 4 – Parohia Sfântul Ioan Casian si Sfânta Genoveva – 15 rue de Douai 75009

PARIS 5 – Biserica Inaltarea Domnului si Sfântul Stefal cel Mare – 125 rue de Ruffins 93100 Montreuil

PARIS- Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail- rue Jean de Beauvais 9bis, 75005, Paris

R

REIMS – Parohia Sfintii Apostoli Petru si Pavel (29 iun) – 9 rue Bachelier 51100 Reims si 140 avenue du Gl. De Gaulle 51000 Châlons-en-Champagne

ROUEN – Chapelle Saint Victrice, parohia Sfântul Siluan (24 sept) – 8 rue de l’Industrie, Île Lacroix 76000

S

STRASBOURG – Parohia Sfântul Ioan Botezatorul (24 iun) – 14 rue Sainte-Elisabeth 67000- Preot Vasile Iorgulescu

SUCY-EN-BRIE – Eglise Sainte Jeanne, parohia Sfântul Martin (11 nov) – rue Carnot 94370 Sucy-en-Brie

T-V

TOULOUSE – Notre-Dame-de-l’Assomption, parohia Acoperemântul Maicii Domnului (1 oct) – 23 rue Larade 31200 Toulouse

VICHY – Chapelle de la Transfiguration, parohia Schimbarea la Fata (6 aug) – 28 rue Beauparlant 03200 Vichy

Suflet românesc

Reporter: editura March - 25 - 2014 Comments Off on Suflet românesc

ACERF – Asociația Culturală Educativă Franco-Română

ACERF (Asociația Culturală Educativă Franco-Română) a fost fondată la Paris în 2007, ca și asociație non profit, legea 1901. Obiectivul ei principal este: deschiderea și gestionarea de centre educativo-recreative și de grădinițe bilingve franco-române.

acerf

Ea urmărește în mod special:

● Păstrarea diversității culturale a comunității românești, favorizând în același timp integrarea ei în societatea franceză;

● Întărirea legăturii copiilor români ce trăiesc în Franța cu originile lor;

●Familiarizarea copiilor români cu cultura și tradițiile românești.

În septembrie 2011, ACERF deschidea la Paris, primul centru educațional bilingv româno-francez, sub numele de Centrul „Sfântul Nicolae”, cu sprijinul Mitropoliei Ortodoxe din Europa Occidentală și Meridională. Este primul centru românesc din Franța în care copiii români din regiunea pariziană pot simți și învăța românește. El este destinat copiilor români sau bilingvi română-franceză, dar și copiilor francezi ce vor să se familiarizeze cu limba și cultura română.

Autorizat de Ministerul Sportului şi Tineretului din Franța, centrul își desfășoară activitățile miercurea de la 8h30 până la 18.00. Din septembrie 2013, se organizează şi cursuri de limbă și cultură română.

Pentru mai multe informaţii, îi puteți contacta la adresa: asso.acerf@gmail.

Adresa centrului Sfântul Nicolae : 58 rue Madame, 75006, Paris


Biblioteca Română din Paris – ICR

Biblioteca institutului conţine un fond de aproximativ 12.800 de volume, printre care figurează numeroase traduceri franceze de literatură, de poezie şi de teatru românesc ca şi albume de artă, cărţi de referinţă de istorie şi istorie a artei, CD-uri cu muzică, DVD-uri. La origine constituită sub îndrumarea lui Nicolae Iorga, Biblioteca Română din Paris a dispărut în 1945. La reînființare, sub auspiciile Ambasadei României din Franța, ea a fost dotată cu un fond de câteva mii de volume, astăzi biblioteca ICR Paris numărând circa 12.800 de volume în limbile română și franceză.

library

Primul ei director a fost diplomatul Nicolae Mareș, urmat de profesorul universitar din Iași Constantin Pavel. În ianuarie 1990, biblioteca a fost integrată în cadrul nou înființatului Centru Cultural Român, devenit ulterior Institutul Cultural Român din Paris. În prezent, cei aproximativ 500 de cititori au la dispoziție un fond de carte variat, aflat în plină reorganizare. Periodic, lectoratele de limba română din Franța, dar și diverse biblioteci publice beneficiază de donații de volume și publicații românești din partea ICR Paris. În viitorul apropiat, instalarea unui program de biblioteconomie va permite consultarea informatizată și online a fondului. Accesul la biblioteca este liber, gratuit şi deschis oricărui public, indiferent de nivelul de cunoaştere al limbii române sau de nevoia de informare.

Adresa: INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN 1 rue de l’Exposition75007 PARIS, FRANŢA


fotografie-romaneasca-lyonUn fotograf român la Lyon. Primăria Arondismentului 6 din Lyon a găzduit o expoziţie de fotografie românească cu numele „Flashback 2: comunism glorios, capitalism victorios“, cu o serie de instantanee alb-negru, realizate de fotograful Florin Andreescu în România ultimului deceniu de comunism (anii 1980) şi a primului deceniu de capitalism (anii 1990).

Florin Andreescu este membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România încă din 1981. Publicul francez pasionat de arta fotografică nu se află la primul contact cu creaţiile sale, artistul român fiind cel care a ilustrat, în 2003, împreună cu Pierre Soissons, albumul „Roumanie“, apărut la editura „Vilo”, din Paris.


scoala-parisŞcoala Română din Paris care reuneşte membri ai comunităţii române din regiunea pariziană, în scopul sensibilizării faţă de limba şi cultura română pentru copiii între 3 şi 12 ani. Aceste activităţi se desfăşoară sub formă de cursuri câte două ore pe săptămână în localurile Ambasadei şi ale Institutului Cultural Român din Paris.

APRECIERI

Reporter: editura March - 25 - 2014 Comments Off on APRECIERI

Bogdan Mazuru, Ambasadorul României la Paris

Deschiderea pieţei muncii din UE, un transfer de inteligenţă”

s1_ziareromania_roExcelenţa sa a explicat de ce ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari, începând cu 1 ianuarie 2014, este un eveniment de natură să mulţumească ţările care primesc noi imigranţi. „Frontierele sunt deja deschise, de mult timp, pentru români şi bulgari, este o confuzie între libertatea de circulaţie şi accesul la piaţa de muncă”.

Celor care se tem de un „transfer de sărăcie” dinspre România spre Franţa, Bogdan Mazuru le-a transmis că este vorba, de asemenea, de un „transfer de inteligenţă, un transfer de profesionalism”, arătând că printre cei care îşi caută un loc de muncă pe pieţele nou deschise se numără şi medici şi asistente medicale, spre exemplu. Această situaţie reprezintă, potrivit diplomatului, „o dramă pentru România”, întrucât „avem nevoie de medicii noştri, formaţi în România”. Soluţia este, în opinia sa, că România să fie „mai atrăgătoare pentru români, prin creştere economică.

Nu va exista un influx masiv de muncitori români în Franţa, a dat asigurări Mazuru, întrucât „cei care doreau să vină să muncească în Franţa sunt deja aici”.

 

Jean-Christophe Dumont

Expert pe probleme de migraţie internaţională în cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

Imigraţia este importantă pentru economia franceză”

638Cunoscută personalitate în lumea finaciară, Dumont a făcut o radiografie a importanţei imigraţiei pentru economia franceză: „Nivelul imigraţiei în Franţa este unul relativ scăzut şi mult sub media OCDE. În acelaşi timp economia franceză are o serie de nevoi, în profesii care necesită calificare, ca şi în construcţii, servicii, turism”.

Referindu-se la faptul că imigraţia poate compensa nevoia de forţă de muncă în condiţiile îmbătrânirii populaţiei franceze, Dumont a explicat că mobilitatea lucrătorilor poate juca un rol important din punct de vedere economic şi demografic: „Am putea avea multe avantaje din acest proces. Mă gândesc în special la migraţia familială, principala poartă de intrare”. Totodată, expertul francez a atras atenţia asupra faptului că numeroasele limitări din trecut introduse în faţa imigranţilor nu au făcut decât să întârzie sosirile acestora: „Studiile au arătat că, cu cât este mai târzie venirea imigranţilor, cu atât este mai dificilă integrarea lor”.

Parteneri…

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on Parteneri…

dl Carol Roman - foto editorial

Un reputat sociolog francez remarca, într-un studiu dedicat „valorilor democraţiei”, că, uneori, regimul democratic înţeles doar parţial se poate denatura şi transforma într-o frână a progresului. Punea în discuţie modul în care ştiu să-şi joace rolul partidele ori alte alcătuiri doctrinare în funcţie de poziţia dobândită pe eşicherul politic. Remarca faptul că atunci când un partid pleacă de la putere şi intră în opoziţie, în loc să lupte cu toate puterile pentru continuarea proiectelor sale realizate până într-un anume punct, devine un duşman înverşunat al celor trecuţi la putere. În loc să-i privească pe noii veniţi la guvernare ca pe potenţiali constructori ai unor eventuale proiecte de valoare naţională, stabilite ori începute de „noua opoziţie”, opozanţii se tranformă în violenţi critici, demolatori ai acestora, nemaiţinând seama de nici un considerent. În acest context, ce provine din slăbiciunea înfrângerii, apar stări care de obicei alimentează tendinţele totalitariste. Adversarul politic nu este privit ca un partener aparţinând aceleiaşi lumi, aceleiaşi construcţii sociale, ci ca un duşman de moarte. În acest caz, nu binele social este rostul confruntării politice sau de idei. Această îngrozitoare atitudine de a demola totul, de a măcina adversarul în loc să aibă un aport critic-pozitiv, şi-a făcut apariţia mai de mulţişor pe scena noastră politică. Şi alte ţări, şi alte societăţi au fost bântuite de astfel de poziţionări; ceea ce este, însă, specific la noi este apelul frecvent în afara ţării, spre a interveni în numele unor aşa-zise principii sau interese, întotdeauna „superioare”, de fapt încăierări din jocul puterii locale. Şi va trebui să ne amintim că nu o dată s-a apelat la sprijin extern, destul de prezent în istoria modernă a ţării, ca de pildă fuga din trecut la Berlin, la Paris ori la Moscova. În anii noştri, s-a căutat consolidarea de poziţii prin antrenarea în dispute locale a celor de la Bruxelles, de la Washington, ori de la diferite internaţionale politice menite să aplaneze, chipurile, încăierările naţionale.

Şi totuşi, va trebui să constatăm că, atunci când se continuă proiecte bine definite pe plan constructiv, iar cei aflaţi la putere desăvârşesc responsabil ceea ce a fost pregătit de opoziţie, naţiunea are de câştigat.

Mai concret vorbind: România a fost deosebit de apreciată în mai multe ţări pentru că a izbutit o creştere a PIB-ului cu peste 5%, fapt ce ar putea fi comparat, după unii comentatori ai publicaţiei „Financial Times”, cu economiile emergente din Asia sau Africa. Datele unor instituţii de statistică europeană oferă motive de optimism şi consemnează că România a înregistrat cel mai rapid ritm de creştere din 2008 încoace, „probabil impulsionat de avansul solid al exporturilor şi de îmbunătăţirea consumului”. Apare evident că asemenea ispravă nu a putut să fie făcută pe un teren vid. Trebuie să recunoaştem că, alături de strădaniile echipei guvernamentale actuale, trebuie alăturate, cu decenţă, şi măsurile, uneori riscante în faţa opiniei publice, luate de înaintaşi. Faptul că actuala putere încearcă şi reuşeşte, adesea, să traducă în viaţă obiective importante aflate în faţa dezvoltării ţării în viitor nu poate decât să ducă la o înţelegere mai profundă a rolului şi locului pe care îl are de jucat construcţia democratică din ţară, în care interesul naţional este mai presus pentru toate partidele politice.

În locul luptei politice, luptă care ar trebui să aibă drept scop „pasul înainte” al întregii societăţi româneşti, încă se desfăşoară o încăierare păguboasă care ar putea avea drept final, dacă nu pasul îndărăt, atunci pasul pe loc, pentru că de fiecare dată, orice schimbare politică la români a adus la prea des auzitul „de la început”.

Pe bună dreptate se spune că pierderea de vreme la dimensiunea istoriei te scoate în afara acesteia.

Carol Roman

Eveniment dedicat consolidării relaţiilor România-China

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on Eveniment dedicat consolidării relaţiilor România-China

Casa Rom ChinzaCea de-a doua ediţie a Galei de premiere a unor personalităţi care s-au implicat în dezvoltarea relaţiilor dintre România şi China, distincţii acordate de Casa Româno-Chineză, s-a desfăşurat la hotelul Athenée Palace Hilton din capitală. Marele premiu a fost acordat premierului Victor Ponta, care primind distincţia a declarat „Trebuie să împart acest premiu cu primul ministru al Republicii Chineze şi cu toţi cei care au făcut posibil ca Bucureştiul să organizeze Forumul China – Europa centrală şi de Est. China este una din primele economii ale lumii, iar forumul a dat încredere românilor că pot constitui un partener pentru o ţară atât de mare… România vrea să fie în Uniunea Europeană o ţară tot mai puternică, dar asta presupune să avem parteneriate puternice cu toate celelalte ţări ale lumii”.

4Gabriel Oprea, preşedintele Casei Româno-Chineze alături de domnul Nicolae Dumitru, secretar general al Casei Româno-Chineze si preşedintele Niro Investment Group, sponsorul evenimentului au acordat distincţiile. Au mai primit premii de excelenţă Liviu Dragnea, Ministrul Dezvoltării, Liu Guchang, membru al Congresului Consultativ din China, Florea Dumitrescu, fost ambasador al României în China şi Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România- China.

La eveniment au mai participat înalţi reprezentanţi ai Parlamentului, miniştri, personalităţi ale societăţii civile, vieţii culturale, politice şi ştiinţifice din România.

„Importante perspective de cooperare bilaterală”

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on „Importante perspective de cooperare bilaterală”
E.S. doamna Manuela Breazu

E.S. doamna Manuela Breazu

– declară E.S.doamna Manuela Breazu, Ambasadorul României în Irlanda

Noul Ambasador al ţării noastre la Dublin este, de puţin timp, Excelenţa Sa doamna Manuela Breazu. În ultima sa misiune diplomatică a reprezentat România în calitate de ambasador în Australia, Mexic şi Argentina.

Cum aţi făcut trecerea de la ţări latino-americane la o ţară nord-europeană şi un popor cu origini celtice?

– Preluarea mandatului de Ambasador al României în Irlanda, la sfârşitul anului trecut, mi-a oferit onoarea de a reprezenta interesele ţării noastre într-o ţară cu o cultură fascinantă şi o istorie bogată, un partener al României în UE, cu o economie modernă, care a depăşit cu succes una dintre cele mai dure crize financiare din istoria sa recentă şi care oferă importante perspective de cooperare bilaterală.

Pe de altă parte, pot spune că relaţiile bilaterale româno-irlandeze au cunoscut un parcurs ascendent în cei 24 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Acestea au culminat cu o serie de contacte la nivel înalt, în contextul deţinerii de către Irlanda a preşedinţiei UE (prima parte a anului 2013) şi OSCE (2012).

Iar dintre contactele strict bilaterale din ultimii ani, doresc să amintesc vizitele la Bucureşti ale ministrul irlandez al Afacerilor Externe, Micheál Martin (2010), respectiv vizita la Dublin a ministrului român al Afacerilor Externe, dl. Titus Corlăţean (2013).

– Am dori să cunoaştem câteva dintre priorităţile mandatului Excelenţei Voastre.

– Evident că o prioritate a mandatului meu ca Ambasador al României o constituie intensificarea şi diversificarea dialogului politic bilateral, atât la nivel parlamentar, cât şi guvernamental.

Pornesc de la premisa că avem deja o bază solidă a relaţiilor bilaterale, pe care doresc să construiesc în continuare. Irlanda reprezintă un exemplu de urmat pentru modul în care a reuşit să se transforme dintr-o economie eminamente agricolă, la începutul anilor ’80, într-o economie modernă, fiind în acest moment unul dintre cei mai importanţi exportatori de bunuri şi servicii la nivelul UE, valoarea acestora depăşind nivelul de 180 miliarde euro la finalul anului trecut.

Gama de bunuri şi servicii exportate include atât produse cu un grad ridicat tehnologic, aparatură şi dispozitive medicale, echipamente IT şi cu valoare adăugată ridicată, precum şi produse farmaceutice, echipamente electronice, software şi servicii financiare, dar şi produse agro-alimentare, nivelul exporturilor acestora din urmă fiind de aproximativ 10 miliarde de euro în anul 2013.

La ce nivel se situează schimburile comerciale bilaterale?

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

– Elementele economice exemplificate oferă o serie de oportunităţi de afaceri care pot fi valorificate cu succes în cadrul dialogului economic bilateral. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În anul 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora. (la 30.09.2013, valoarea schimburilor comerciale bilaterale înregistra 366 milioane de euro, din care 78 milioane de euro exporturi, iar 288 milioane de euro importuri).

Valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Îmbunătăţirea situaţiei economice, atât la nivelul UE, cât şi în cele două ţări, oferă motive de optimism privind menţinerea acestei tendinţe ascendente şi în viitor.

Cum poate fi explicată povestea de succes a Irlandei, aşa-numitul „Tigru celtic”?

– Atragerea fondurilor europene a reprezentat unul dintre elementele de bază ale „poveştii de succes” a Irlandei şi constituie unul dintre domeniile importante de cooperare ale agendei româno-irlandeze. Reluarea zborurilor TAROM pe ruta Bucureşti – Dublin, în număr de şase curse săptămânale, dar şi lansarea, începând din luna aprilie a.c., a zborurilor directe ale companiei irlandeze Ryanair între cele două ţări oferă noi perspective pentru promovarea României ca destinaţie turistică în Irlanda. Consider că România este o destinaţie deosebit de interesantă pentru turiştii irlandezi, relieful variat, clima şi trecutul istoric al României (inclusiv mitul „Dracula”, creaţia scriitorului irlandez Bram Stoker) fiind elemente de natură să stimuleze interesul acestora.

Sper ca, în anii următori, numărul turiştilor irlandezi în România să crească semnificativ. Evident, pentru înregistrarea unor rezultate concrete în acest sens este nevoie de o promovare adecvată a României ca destinaţie turistică şi dorim să putem fi prezenţi în viitor la principalele evenimente şi târguri de tursim din Irlanda, pentru a putea răspunde aşteptărilor unui public irlandez exigent şi dornic să descopere noi destinaţii de interes.

– Aţi cunoscut comunitatea românească…

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

– Unul dintre cele mai importante aspecte ale activităţii mele ca Ambasador în Irlanda îl reprezintă contactul cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Irlanda. La numai câteva zile de la sosirea mea în Irlanda, care a avut loc la sfârşitul anului trecut, am avut plăcerea să particip la mai multe evenimente organizate de diferite grupuri de români cu ocazia Zilei Naţionale a României şi mărturisesc că am fost plăcut impresionată de nivelul de mobilizare a organizatorilor, de calitatea evenimentelor şi de nivelul de participare. Membrii corpului diplomatic al Ambasadei au avut prezenţe constante la evenimentele comunităţii româneşti, contribuind major la protejarea intereselor cetăţenilor români. De asemeni, asigurăm servicii consulare de cea mai bună calitate şi mă voi implica tot mai mult în relaţia cu cetăţenii români din Irlanda.

Impresia foarte bună despre membrii comunităţii româneşti din Irlanda a fost întărită şi de contactele avute cu mai mulţi membri ai Guvernului şi parlamentari irlandezi, ce au subliniat nivelul de integrare a comunităţii româneşti şi contribuţia pozitivă a acesteia la dezvoltarea de ansamblu a societăţii irlandeze.

Pentru acest an, dorim să organizăm mai multe evenimente culturale cu participare românească, ce să permită o mai bună familiarizare a publicului irlandez cu valorile culturale româneşti, programul de manifestări „Zilele Culturii Româneşti” fiind cel mai important set de evenimente, în paralel cu organizarea, în continuare, de întâlniri la Ambasadă, la care vor fi invitaţi reprezentanţii asociaţiilor şi bisericilor româneşti.

Marian Gârleanu

Corespondenţă specială din Dublin


În 2013, valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora”.

Prim-miniştrii României Mari – IULIU MANIU (9)

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on Prim-miniştrii României Mari – IULIU MANIU (9)
Iuliu Maniu

Iuliu Maniu

Iuliu Maniu a fost unul din cei mai de seamă oameni politici ai României, numărându-se printre principalii conducători ai luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, făuritor al României Mari. A participat efectiv la realizarea momentului de însemnătate istorică – Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918. La 2 decembrie 1918 a fost ales, în unanimitate, preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920). A fost prim-ministru al ţării între 16 noiembrie 1928 – 7 iunie 1930, 13 iunie -10 octombrie 1930 şi 20 octombrie 1932 – 14 ianuarie 1933.

A fost călăuzit în permanenţă de realizarea dreptului sfânt al poporului român la libertate şi unitate naţională, păstrarea şi apărarea hotarelor ţării stabilite prin Marea Unire din 1918, care a creat România Mare. „Organizarea naţională – spunea Iuliu Maniu – este cea mai perfectă organizaţie omenească, pentru că are la bază unitatea limbii, obiceiurilor, gândirii, tradiţiei, aspiraţiunilor, cari caracterizează şi constituiesc în mod firesc o naţiune şi cea mai perfectă organizaţie politică ce se numeşte stat”. Libertatea naţională a popoarelor, în cadrul statului lor propriu, este o necesitate inexorabilă nu numai pentru propria lor dezvoltare, ci şi pentru comunitatea internaţională a naţiunilor, întrucât „menirea popoarelor este să contribuie în mod propriu, cu însuşirile lor specifice, la civilizaţia omenească”; de aceea, „păstrarea şi dezvoltarea acestor însuşiri este nu numai un drept, ci şi o datorie faţă de civilizaţia omenească”. În această lumină, fiecare popor are nevoie de statul său pentru ca în el şi prin el „să poată perfecţiona însuşirile specifice naţionale şi să şi le apere în caz de nevoie”.

Ca reprezentant al populaţiei româneşti din Transilvania subjugată Imperiului Austro-Ungar, Iuliu Maniu a condamnat cu vigoare politica „dominaţiunii exclusivismului de rasă şi de clasă” dusă de Ungaria, arătând că lozinca „naţiunii unitare maghiare” înseamnă „încercarea de a ne contopi (pe români şi alte naţiuni) în rasa maghiară”, de a împiedica însăşi existenţa naţionalităţilor nemaghiare, de a le maghiariza. „Maghiarizarea bisericii şi a şcolilor româneşti, pauperizarea poporului românesc şi excluderea lui din viaţa de stat şi administrativă – avea să sintetizeze el mai târziu componentele şi obiectivele politicii autorităţilor de la Budapesta – erau mijloace de realizare a tendinţei consecvente de a rupe continuitatea geografică a poporului românesc, de a-i distruge unitatea culturală şi prin aceasta a-i reduce valoarea lui etnică şi importanţa lui internaţională”. Ţara cu care sperau să se unească românii aflaţi sub stăpâniri străine – va sublinia Maniu după 1918 – s-a dovedit la înălţimea nădejdilor învestite în ea. „Avem să mulţumim Vechiului Regat, tuturor cetăţenilor săi, cari cu un sentiment de sacrificiu supraomenesc au pus totul în joc ca pe noi să ne mântuiască din robia seculară în care am trăit” – spunea el în 1920. „Prin spirit de jertfă, prin curaj şi tenacitate – aprecia Maniu în 1934 – a reuşit Vechiul Regat, Piemontul românesc, să adune în jurul său toate provinciile româneşti, animate de acelaşi dor frăţesc de a fi pe veci împreună”.

1931. I.G. Duca, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu

1931. I.G. Duca, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu

Rolul decisiv în preluarea puterii în Transilvania şi în declararea unirii pe veci a acesteia cu România l-au avut, desigur, românii transilvăneni. Exprimând fidel gândul şi simţirea lor, Iuliu Maniu spunea, în cuvântarea rostită la Adunarea de la Alba Iulia: „Istoria ne-a învăţat că nu trebuie să aşteptăm nimic de la împăraţii străini şi de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adevărul ce ne călăuzeşte acum e că singura noastră forţă, care ne poate ţinea în viitor, e aceea provenită prin unirea tuturor românilor”. În consecinţă, declara el, trebuie „să cerem încorporarea fără întârziere şi pe veci într-un singur stat al tuturor românilor… ”.

Obiectivele naţionale ale unei ţări nu se încheie cu înfăptuirea unităţii statale. „Nu trebuie – spunea, în acest sens, Maniu – să lăsăm epuizate ţintele noastre naţionale prin realizarea unităţii noastre de stat. Vai de neamurile ce nu ştiu să-şi propună încontinuu noi şi noi ţinte de atins, noi şi noi idealuri de realizat… Să cultivăm şi să înfăptuim înaltele idealuri ale civilizaţiei umane, să realizăm marea idee de pace a omenirii… Să lucrăm din toate puterile pentru înfrăţirea popoarelor acestei părţi din lume… ”.

1942. Corneliu Coposu împreună cu Iuliu Maniu

1942. Corneliu Coposu împreună cu Iuliu Maniu

Problema minorităţilor – a subliniat cu altă ocazie – „departe de a fi o chestie determinată numai de raporturile de forţă politică dintr-un stat, este o problemă a drepturilor omului…, a umanităţii…, o chestie de utilitate şi de raţiune de stat şi o problemă a armonioasei dezvoltări a statului”. Maniu a respins aserţiunea (la care nu s-a renunţat de către unele cercuri din afară şi de la noi) că România ar fi un stat multinaţional, arătând că este un stat naţional unitar, în care majoritatea covârşitoare a populaţiei – românii – sunt îndrituiţi, în condiţiile unui regim democratic, să definească linia de conduită a statului. El a respins, de asemeni, şi teza autonomiei naţionale pentru minorităţi. „Adunarea naţională (de la Alba Iulia) n-a hotărât autonomia naţională pentru minorităţi şi n-a înţeles să le-o acorde” – spunea Maniu. „Nici Tratatul adiţional (la cel de pace, din 1919), care… conţine îndreptăţiri mult mai reduse pentru minorităţi decât hotărârile de la Alba Iulia, nu asigură prin nimic o autonomie naţională pentru minorităţi, stipulând numai o autonomie locală sub controlul statului, numai în chestiuni culturale şi religioase şi numai pentru săcuii şi saşii din Ardeal”. Spre deosebire de concepţiile simpliste sau interesate, care reduc problema minorităţilor la acordarea de drepturi pentru acestea, Maniu se preocupă şi de ceea ce trebuie făcut pentru asigurarea caracterului naţional al statului – drept fundamental al naţiunii formatoare de stat. „Din punctul de vedere al statului naţional român şi în scopul asigurării integrităţii lui teritoriale, pentru păstrarea caracterului lui naţional şi în scopul de a crea posibilitatea practică şi efectivă a unei conduceri de stat care să împiedice ca o gândire şi o concepţiune de viaţă străină să corupă individualitatea şi caracterul naţional”, el considera necesare o serie de măsuri pe linie de stat, între care: limba română – limbă oficială de stat, răspândirea şi promovarea ştiinţei, artei şi literaturii române, sprijinirea activităţii economice a românilor în toate domeniile, repatrierea şi colonizarea în ţară a românilor de peste hotare. Menţinerea păcii existente, apărarea hotarelor ţării constituiau miezul, obiectivul central al politicii externe. „Noi – declara Iuliu Maniu în 1936 – vrem să nu ne fie ciuntite hotarele şi să nu permitem nimănui să se atingă de ţara noastră. Noi nu vrem război, nu vrem să atacăm pe nimeni, vrem să ne apărăm ţara… ”. În această perspectivă erau văzute în primul rând alianţele externe, sprijinul acordat de România activităţii de menţinere a păcii desfăşurate de Societatea Naţiunilor. Fiind animat de un înalt patriotism şi dovedind simţ de răspundere, Maniu a combătut cu vigoare tezele revizioniste promovate de reprezentanţii Ungariei şi ai altor ţări europene, ca şi sprijinirea acestora de către Germania şi Italia fascistă. El şi-a ridicat glasul, cum arăta în 1934, de la tribuna Parlamentului, împotriva oricărei încercări de atingere a Tratatului de la Trianon, care a consfinţit hotărârea de unire naţională pe vecie a poporului românesc, proclamată la Alba Iulia. Cererile privind autonomia sau independenţa Transilvaniei erau declarate de el „o idee anacronică, imposibilă şi contrazicătoare drepturilor noastre şi realităţilor etnografice”.

Iuliu Maniu la simulacrul de proces organizat în anul 1947

Iuliu Maniu la simulacrul de proces organizat în anul 1947

În 1924, afirma: „Din războiul mondial nu s-a născut numai triumful ideii naţionale, ci şi concepţia că în locul suveranităţii rigide a naţiunilor trebuie să se înfăptuiască fraternitatea naţiunilor… ”. „Viitorul – spunea Iuliu Maniu la aceeaşi dată, vădind o profundă înţelegere a transformărilor ce ar fi urmat să aibă loc în lume – este al unităţilor mari sociale ori economice, fie că ele se numesc state, confederaţiuni în materie politică, cooperative ori tovărăşii în materie economică. Statul român, mai curând sau mai târziu, va trebui să facă parte dintr-o astfel de mare unitate”. În afară de Societatea Naţiunilor, forma concretă preconizată de Maniu pentru realizarea acestui deziderat în zona geografică în care este situată ţara noastră era ceea ce el numea „Confederaţia dunăreană” sau „sud-est europeană”. De asemeni, Maniu s-a pronunţat în continuare pentru realizarea neîntârziată a unei confederaţii sud-est europene sau măcar dunărene, menită să răspundă unor multiple obiective: conlucrarea ţărilor agrare din zonă pentru apărarea intereselor lor pe piaţa occidentală şi atenuarea efectelor crizei economice mondiale; ferirea Austriei de tentaţiile Anschluss-ului german; eliminarea cererilor revizioniste ale Ungariei; menţinerea tratatelor şi asigurarea unui rol important României în cadrul posibilei confederaţii ş.a.

Poate fi român cu cap – se întreba Maniu – care să vrea în asemenea împrejurări ca noi să ne despărţim de Franţa şi să ne alipim de Germania, care este revizionistă?”. În acelaşi discurs, Iuliu Maniu recomanda în mod deosebit întărirea relaţiilor cu Anglia, „statul care are cele mai multe interese comune cu noi” şi în primul rând „stăvilirea tendinţelor de expansiune ale Rusiei şi ale Germaniei, care trec prin România”.

Din nefericire, acest mare om politic român, personalitate istorică, odată cu venirea la putere a regimului comunist a fost condamnat şi întemniţat. A murit în detenţie.

Notă: În realizarea acestui material s-au folosit fragmente din lucrarea cu acelaşi titlu, de dr. Marin Nedelea (1991).


Istoria ne-a învăţat că nu trebuie să aşteptăm nimic de la împăraţii străini şi de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adevărul ce ne călăuzeşte acum e că singura noastră forţă, care ne poate ţinea în viitor, e aceea provenită prin unirea tuturor românilor.”( Iuliu Maniu)

Vrem să nu ne fie ciuntite hotarele şi să nu permitem nimănui să se atingă de ţara noastră. Noi nu vrem război, nu vrem să atacăm pe nimeni, vrem să ne apărăm ţara…” (Iuliu Maniu)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult