NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
SUPLIMENT FRANTA

Ce s-a schimbat cu adevărat…

Reporter: editura March - 26 - 2014

01O întrebare persistă: ce s-a schimbat pentru românii şi bulgarii de la 1 ianuarie 2014? Este vorba despre eliminarea completă a restricţiilor pe piaţa muncii franceze.

Cetăţenii fiecărei ţări UE sunt liberi să circule în cadrul Uniunii. Regula este aceeaşi pentru toţi: putem rămâne doar trei luni într-o ţară; după această perioadă trebuie să ne găsim un loc de muncă remunerat sau să dispunem de resurse suficiente pentru a nu reprezenta o povară pentru sistemele de asistenţă naţională”.

Pentru români şi bulgari însă, a existat o perioadă de tranziţie de şapte ani, în care au fost impuse unele bariere pe piaţa muncii. Mai exact, la încheierea celor trei luni, nu era de ajuns să îşi găsească un loc de muncă pentru a rămâne în Franţa, ci erau nevoiţi să obţină un titlu de sejur şi o autorizaţie de muncă. Eliminarea acestor restricţii a generat temeri privind o sosire în masă a românilor şi bulgarilor şi mai ales a romilor care locuiesc în cele două ţări. Acest scenariu s-a dovedit a fi nerealist, deoarece existau deja numeroase derogări de mai mulţi ani, care favorizau intrarea românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. „Piaţa muncii franceze era deja în foarte mare parte deschisă românilor şi bulgarilor înainte de 1 ianuarie. Ridicarea acestor ultime restricţii nu ar trebui, prin urmare, să conducă la un aflux în interiorul frontierelor noastre”, scrie presa franceză.

02Amintim că ziarul francez „Liberation” a publicat un articol în care explică pe larg ce s-a schimbat de la 1 ianuarie, odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, etapă care a generat nenumărate „fantezii şi temeri, în ultimele luni”. Potrivit ziarului, deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria nu înseamnă şi că cele două ţări au intrat în spaţiul Schengen: „O vreme, mulţi oameni politici din toate taberele şi chiar mulţi jurnalişti şi-au imaginat că la această dată, România şi Bulgaria se vor integra în spaţiul Schengen, ceea ce ar permite cetăţenilor lor – şi prin urmare şi romilor, care provin în mare parte din aceste două ţări – să circule mai uşor. Un discurs fals şi care dezinformează.”

Jurnaliştii francezi, explică diferenţa dintre libertatea de circulaţie, de care românii şi bulgarii se bucură de la intrarea ţărilor lor în UE, la 1 ianuarie 2007, şi facilităţile oferite de aderarea la Schengen: „Cele două ţări fac parte deja din Uniune din 2007, cetăţenii lor se bucură deja de libertatea de circulaţie; integrându-se în Schengen, ei vor putea doar să evite controlul paşapoartelor şi, eventual, vamele la frontieră”.