7
November , 2017
Tuesday

Iniţiative reformiste

Finanţele Vaticanului

Reporter: editura March - 10 - 2014
Papa Francisc

Papa Francisc

În istoria tumultoasă a Vaticanului, marcată de multe şi substanţiale scandaluri financiare, iniţiativele economice reformiste ale Papei Francisc sunt o provocare de o incontestabilă originalitate. Au trebuit să treacă 20 de ani pentru ca Banca Vaticanului, instituţie creată în 1942 de Papa Pius al XII-lea pentru a administra conturile cardinalilor şi celorlalţi clerici catolici, să fie „curăţată” de toate relele, după ce statul papal a fost zguduit violent de nereguli săvârşite de decidenţii bancari.

Să ne amintim de scandalul din 1982, când „Bancherul lui Dumnezeu” – astfel a fost botezat Roberto Calvi, preşedintele de atunci al Băncii Ambrosiano, care avea legături strânse cu mafia italiană (Calvi a fost găsit mai târziu spânzurat de un pod, în Londra) – s-a asociat, neaşteptat, cu Sfântul Scaun cu scopul de a derula tranzacţii financiare, dovedite ulterior a fi în afara legii. Apoi de cazul de spălare de bani din anul 2010, când procurorii au sancţionat această instituţie a Bisericii prin blocarea sumei de 23 de milioane de euro, pe care „Institutul pentru Opere Religioase” o ţinea într-o bancă italiană. În fine, poate fi amintit scandalul „Vatileaks”, din urmă cu doi ani, în care presa a informat că statul papal ar fi plătit sume impresionante Bisericii Catolice Americane pentru litigiile privind abuzurile sexuale ale preoţilor catolici. Toate au reprezentat o sursă de imagine negativă pentru Vatican, de pe urma căreia a avut numai de pierdut.

Suveranul Pontif, cuprins de o nemulţumire acută, nu s-a putut împăca deloc cu un asemenea tip de funcţionare managerială (risipă, corupţie, lăcomie, birocraţie, lipsă de transparenţă şi scandaluri în lanţ), situaţie care a provocat frustare şi neîncredere în lumea credincioşilor. Papa Francisc cunoştea bine situaţia. Avea la îndemână, printre alte dovezi, datele din raportul secret lăsat de predecesorul, Benedict, înainte de anunţarea demisiei, raport exploatat intens de presa italiană, care cuprinde toate scandalurile din cadrul Bisericii, inclusiv documente despre acte de corupţie şi conflicte în managementul de bază. Nu era timp pentru amânări. Resimţea, de asemenea, apăsarea verdictului autorităţilor europene pentru spălarea banilor. Acestea au descoperit că banca Bisericii nu a respectat standardele împotriva infracţiunilor financiare. Ca atare, Papa Francisc a dorit mult să clarifice situaţia financiară a Vaticanului prin lucruri considerate surprinzătoare, după părerea unor oficiali de la Roma. Credinţa că poate transforma instituţia într-un model de onestitate printr-o „restructurare serioasă” şi „reforme semnificative”, măsuri care puteau culmina chiar cu închiderea Băncii la un moment dat, a căpătat dimensiuni strategice pentru Papă şi apropiaţii lui. Reţineţi, primul Papă care a încercat să deschidă „Cutia Pandorei” de la Banca Vaticanului, respectiv să încerce „lichidarea” Băncii, a rămas în funcţie doar 33 de zile! Moartea subită a papei Paul Ioan I a generat multe discuţii contradictorii, concluzia finală nefiind publicată nici până astăzi.

Un asemenea proiect de curăţire cu o structură fermă, singular în istoria Vaticanului, a fost primit cu multă aprobare de credincioşi. Însă nu toţi capii religioşi au fost de acord cu reforma. Dar Suveranul Pontif nu a dat înapoi. Şi-a urmat planul, fapt ce l-a făcut să devină rapid o personalitate de la care un miliard de romano-catolici aşteaptă în continuare măsuri care să consolideze politica de onestitate, transparenţă şi austeritate totală la Vatican.

2

Papa face epurări în boardul de conducere al Băncii Vaticanului

Drept urmare, schimbările nu au întârziat să apară. Birocraţia a avut de suferit cel mai mult. Deciziile Papei au vizat înlocuirea din funcţii a mai multor oficiali, care au fost forţaţi să demisioneze în urma unor acuzaţii de abatere de la reguli şi norme. Reputaţia Băncii Vaticanului nu putea fi refăcută, după opţiunea Papei Francisc, decât prin îndepărtarea majorităţii cardinalilor din boardul de conducere. Au fost înlocuiţi patru cardinali dintre cei cinci însărcinaţi cu reformarea instituţiei. Acest board reprezintă legătura între Papă şi Consiliul Superintendenţei. A fost păstrat, totuşi, Ernst von Freyberg în funcţia de preşedinte al Băncii. Monseniorul Battista Ricca, un prieten apropiat, a fost numit pe postul de supervizor şi a format o comisie independentă pentru examinarea activităţilor derulate. Toate restructurările nu au vizat altceva decât transparenţa financiară a „celei mai secretoase banci din lume”, pentru îndeplinirea obiectivului fiind angajaţi în premieră şi consultanţi din afara Bisericii.

Una dintre măsurile prin care se susţine transparenţa este publicarea raporturilor anuale de activitate pe un site special conceput pentru sporirea încrederii că banii sunt gestionaţi corect şi, în acelaşi timp, pentru suprimarea reputaţiei privind tranzacţiile financiare ilegale. Evenimentul inedit a avut loc în luna octombrie 2013, când a fost facut public raportul anual, cel dintâi în istoria de 125 de ani a Băncii Vaticanului. Ce dezvăluie documentul? În principal, adevărul despre situaţia financiară a băncii: 4,98 miliarde de euro în proprietăţi şi 769 de milioane de euro capital rulant. Este prima dovadă că Suveranul Pontif a ales soluţiile cele mai bune pentru îndeplinirea obiectivului numit transparenţă. Efectul reformei s-a văzut însă şi în planul încrederii. În doar zece luni, papa Francisc a reuşit să atragă peste şase milioane de credincioşi la Vatican, aproape de trei ori mai mulţi decât predecesorul Benedict al XVI-lea în 365 de zile.

* Un nou scandal a rezultat în urma acuzaţiilor recente emise de ONU împotriva Vaticanului, care a tăinuit abuzurile preoţilor asupra a mii de copii. Organizaţia Mondială a cerut Sfântului Scaun să îi înlocuiască imediat pe clericii despre care se ştie că au abuzat minori. Este una dintre acuzaţiile grave aduse Vaticanului, alături de atitudinea Sfântului Scaun faţă de homosexualitate, contracepţie şi avort.

Eliade Bălan


Banca Sfântul Scaun deserveşte mii de organizaţii catolice de caritate, ordine religioase şi dioceze de pe tot globul. Instituţia administează 33.400 de conturi şi deţine active de peste cinci miliarde de euro. Conform unor surse, anul fiscal 2012 s-a încheiat cu un profit de trei milioane de dolari. Banca are circa 2.800 de angajaţi. Instituţia este condusă de un director general, subordonat unui complet de cinci cardinali. Directorul general răspunde în faţa Papei. Banca nu acordă credite.

Cultura mitei, spunea recent într-un mesaj Suveranul Pontif, a devenit un fapt obişnuit. Se începe cu un plic mic, dar devine un fel de drog. Dumnezeu ne îndeamnă să ne câştigăm pâinea cinstit, să nu le oferim copiilor pâine murdară”.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult