25
June , 2017
Sunday

Puncte de vedere

Problema romă în actualitate

Reporter: editura March - 10 - 2014

Cele mai numeroase minorităţi etnice din România sunt maghiarii şi romii. Din totalul populaţiei stabile a României la 20 octombrie 2011 – 20.121.641 persoane – populaţia de etnie maghiară este de 1.227.600 de persoane, reprezentând 6,5% din populaţie, iar numărul celor care s-au declarat romi este de 621.600 (3,3%). Pare cumva un arc reunind două situaţii extreme, două grupuri radical deosebite, unul care se revendică, pe drept sau nu, de la statutul său de stăpân ocazional din trecut, celălalt care descinde din robii vremurilor istorice. Unul priveşte la tradiţii şi mai ales la statul vecin, Ungaria, unde e majoritar; celălalt nu are nici măcar iluzia unei alcătuiri statale care să-i conforteze identitatea. Imaginea de sine a celor două grupuri minoritare este radical deosebită, cum radical deosebită este şi imaginea pe care ceilalţi, din interiorul şi din afara hotarelor României, o întreţin şi o vehiculează în legătură cu fiecare dintre aceste minorităţi.

Problema integrării populaţiei de origine romă s-a pus cu tot mai mare acuitate pe măsură ce prăbuşirea sistemului totalitar în sud-estul Europei a adus cu sine libertatea de circulaţie a bunurilor şi persoanelor. Din întreaga arie, începând încă din anii ’90, grupuri mai restrânse sau mai numeroase de romi s-au întreptat către ţările Occidentului european, cu mult mai bogate decât regiunile lor de baştină. Mă grăbesc să adaug că nu doar romi: o cercetare deosebit de interesantă a mai tinerei noastre colege de la Paris, Dana Daminescu, s-a ocupat de prezenţa în Franţa a unui grup important de ţărani din Oaş, veniţi acolo cum veneau înainte în Dobrogea la culesul sezonier al viilor. Cum spunea o bună prietenă a României şi a românilor, D-na Rose Marie Lagrave, profesor de sociologie la Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale de la Paris, înaintea oficialităţilor, identitatea comună europeană a început să se construiască şi de jos în sus, nu doar de sus în jos.

Dacă nu toţi migranţii originari din România sunt de origine romă, e la fel de adevărat că nici toţi migranţii romi nu sunt originari din România: războaiele din fosta Iugoslavie, mai ales, au provocat deplasarea spre vest a multor romi originari din Bosnia, Croaţia, Kosovo ş.a.m.d. Dar percepţia pe care cetăţenii statelor occidentale o au în legătură cu aceşti oaspeţi nedoriţi e departe de a favoriza precizia şi nuanţele. Două tipuri de prejudecăţi s-au cumulat în ultimii ani pentru a transforma această migraţie într-o dramă europeană: pe de-o parte, vechile stereotipuri şi frici în faţa alterităţii, care dăinuie în orice societate dincolo de suprafaţa de multiculturalism şi corectitudine politică (political correctness) pe care o minoritate educată o propune; pe de altă parte, reacţia faţă de criză, care provoacă aproape inevitabil mişcări de un egoism greu de bănuit în vremuri mai bune.

În Anglia, parlamentarii conservatori care aşteptau la 1 ianuarie al acestui an valurile de emigranţi români la aeroport – într-o acţiune puternic mediatizată – au fost foarte dezamăgiţi: au venit doar două persoane, şi ambele aveau deja un loc de muncă asigurat în Marea Britanie: unul era medic la un spital din Essex, celălalt lucra la o spălătorie auto. Deci…

Deşi istoria se referă la trecut, problema romilor este însă foarte prezentă. Chiar dacă statele europene care s-au confruntat cu această problem, au o atitudine mai degrabă contradictorie, pe de-o parte făcând eforturi de integrare a grupurilor de romi din preajma sau din interiorul oraşelor lor, pe de alta – mai ales în perioadele din proximitatea alegerilor – cedând demonilor discriminării. Trebuie spus că Uniunea Europeană ca atare a înţeles că România nu se poate confrunta singură cu aceste probleme şi a pus la dispoziţie fonduri importante pentru incluziunea minorităţii romilor. Doar un singur exemplu: Agenţia Naţională pentru Romi de pe lângă Guvernul României este partener în cadrul proiectului „Programe eficiente pentru integrarea/incluziunea activă a romilor în Europa de Sud-Est – PAIRS”, finanţat din Programul de Cooperare Transnaţională pentru Europa de Sud – Est, al cărui lider de parteneriat este Serviciul de Caritate Maltez din Ungaria. Obiectivul principal al proiectului îl constituie reducerea excluziunii romilor în Europa de Sud – Est prin explorarea şi fructificarea practicilor de succes ale organizaţiilor societăţii civile şi autorităţilor locale şi transpunerea concluziilor în viitoarele politici şi programe la nivel naţional şi regional. Obiectivul prioritar al proiectului este elaborarea unui inventar al metodelor şi bunelor practici în asigurarea integrării pe termen lung a populaţiei de etnie romă. Rezultatul final al proiectului constă în fundamentarea recomandărilor privind îmbunătăţirea incluziunii sociale a romilor pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 şi prezentarea acestor recomandări Comisiei Europene.

anr_02
Această abordare nuanţată, care permite elaborarea de proiecte locale diversificate, singurele în măsură să rezolve probleme concrete de incluziune, reprezintă un progres major la nivelul comunităţilor de romi. O abordare diferită, dar tot eficace, este şi cea pe care a facilitat-o Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU), în cadrul căruia au fost elaborate şi finanţate 15 proiecte în domeniul educaţiei, 10 proiecte în domeniul ocupării forţei de muncă şi nu mai puţin de 77 de proiecte în domeniul incluziunii sociale. Acestora li se adaugă elementele de incluziune prezente în majoritatea proiectelor POSDRU care nu se referă nemijlocit la problemele romilor, dar care pot acţiona în atenuarea decalajelor şi în favorizarea incluziunii minorităţilor defavorizate.

Un exemplu de proiect menit să reducă stereotipurile negative referitoare la romi este cel al Muzeului mesteşugarilor romi, un proiect finanţat de Comisia Europeană; iniţial o colecţie itinerantă, care a circulat de la Iaşi la Cluj şi Constanţa, Muzeul s-a „sedentarizat” acum în Bucureşti. „Avem si o Cameră a Fricilor, de exemplu. Frica de înmulţirea ţiganilor, frica de numele ţigan, de numele rrom, că aduce cu numele român, frica de ţigan în general…”, declară antropologul Ciprian Necula, iniţiatorul acestui proiect. Poate că expoziţia ar merita să fie itinerată şi în Occident, acolo unde rezerva ori frica sunt mai acute şi mai agresive decât în România.

Nu că la noi ar fi dispărut: elemente de discriminare dăinuie în societatea românească cu destulă forţă distructivă, începând cu observaţiile adesea intolerabile ale unor comentatori anonimi ai articolelor din presa electronică şi culminând cu puncte de vedere, din păcate exprimate uneori la cel mai înalt nivel, ale oficialităţilor statului român.

Există, de bună seamă, o problemă de infracţionalitate şi în rândul minorităţii de origine romă, ca şi în rândul populaţiei majoritare ori al altor minorităţi; proporţiile sunt greu de stabilit, deşi un indiciu îl dă gradul diferit de calificare şi sursa mijloacelor de existenţă. Reţele transnaţionale de trafic de persoane şi de substanţe nocive există însă în toate ţările şi nu au neapărat caracter etnic ereditar, cum par să insinueze unii. Limitarea acestor fenomene e dificilă, dar trebuie tratată cu perseverenţă şi seriozitate.

În concluzie, e clar că, deşi nu există o soluţie unică pentru rezolvarea ca prin farmec a unei probleme care s-a acumulat în aproape opt veacuri de istorie, există totuşi o multitudine de soluţii diversificate, pe măsura particularităţilor şi specificului fiecărei micro-comunităţi. E nevoie însă de un angajament ferm şi perseverent al tuturor actorilor sociali pentru a reda compatrioţilor noştri atât de încercaţi de trecut întreaga demnitate care le asigură incluziunea armonioasă în societatea europeană.

Prof. Dr. Zoe Petre

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult