16
December , 2017
Saturday

anul schimbărilor

Febra electorală pe glob

Reporter: editura April - 18 - 2014

Anul electoral 2014 poate fi considerat unul al premierelor. Pe lângă primele alegeri europarlamentare de după un ciclu de criză economică majoră, o premieră este alegerea directă a preşedintelui Turciei, ca şi, de pildă, primul scrutin democratic în Fiji. Per ansamblu, peste 40% din populaţia lumii va fi chemată la urne, ţările implicate reprezentând mai mult de jumătate din PIB–ul mondial.

Harta alegerilor europarlamentare

votareDupă ce mult timp opinia publică s-a arătat nemulţumită de gradul de participare la vârful decizional din Uniunea Europeană, alegerile din acest an vin cu schimbări. Astfel, pentru ca votanţii statelor membre ale Uniunii Europene să aibă un cuvânt mai greu de spus în privinţa reprezentării în Parlamentul European şi a preşedinţiei Comisiei Europene, Parlamentul European a adoptat mai multe rezoluţii ce reglementează alegerile europarlamentare şi pe cele pentru preşedinţia Comisiei, în aşa fel încât fiecare alegător să îi cunoască pe candidaţii propuşi. Una dintre cele mai importante modificări este cea care instituie ca partidele naţionale să participe la alegeri cu sigla partidului european din care fac parte pe buletinul de vot. Europarlamentarii au mai decis, de asemeni, ca toţi candidaţii la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene să îşi prezinte programele politice în toate statele UE şi să susţină o serie de dezbateri publice, iar partidele politice europene să îşi nominalizeze candidaţii la preşedinţia Comisiei cu mult înainte de alegeri, pentru a permite organizarea unei campanii pe teme europene la nivelul Uniunii. Alte recomandări ale PE vizează ca fiecare alianţă de partide politice europene să propună un candidat în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene, care să conducă şi campania electorală europeană din 2014 a alianţei respective. Statele membre sunt de asemenea invitate să propună doi candidaţi – un bărbat şi o femeie – pentru fiecare post de comisar, pentru a da astfel posibilitatea preşedintelui Comisiei să asigure egalitatea de gen în cadrul viitorului colegiu al comisarilor.

Alegerile pentru Parlamentul European ţin capul de afiş.

Alegerile pentru Parlamentul European ţin capul de afiş.

O scurtă trecere în revistă a calendarului europarlamentarelor arată că în două ţări alegerile vor avea loc în două zile: Cehia (23 şi 24 mai) şi Italia – 24 şi 25 mai. Primele ţări în care se vor desfăşura alegeri europarlamentare sunt Olanda şi Marea Britanie, pe 22 mai, urmate de Irlanda, pe 23 mai. Pe 24 mai, cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia vor merge la vot, în timp ce restul ţărilor urmează să organizeze alegeri pentru Parlamentul European duminică, 25 mai.

În ce priveşte modalitatea de vot, în trei dintre cele 28 de state nu va fi permis votul cetăţenilor din afara ţării: Irlanda, Malta şi Slovacia. Pe de altă parte, într-o singură ţară, Estonia, cetăţenii din afara ţării pot vota prin trei modalităţi – prin poştă, la Ambasada estonă din ţara respectivă sau prin poşta electronică, aceasta din urmă fiind o altă premieră. În patru ţări – Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg – votul este obligatoriu. La capitolul vârsta candidaţilor, aceasta variază între 18 ani (în 15 ţări), şi 25 de ani, în Cipru, Grecia şi Italia. România este singura ţară unde vârsta minimă a candidaţilor este de 23 de ani. De asemenea, vârsta minimă a celor care votează este de 18 ani, cu excepţia Austriei, unde este de 16 ani. Referitor la pragul electoral pentru partide, cel mai mare este de 5%, în nouă ţări, printre care şi România. În schimb, 13 ţări, printre care Bulgaria, nu prevăd un prag electoral.

În Afganistan, votanţilor li se promite alegeri în deplină siguranţă.

În Afganistan, votanţilor li se promite alegeri în deplină siguranţă.

Alegerile europarlamentare din acest an vor desemna 751 de aleşi ce vor lua loc în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Şi aici au intervenit modificări. În prezent există 766 de europarlamentari, de când Croaţia a devenit membru UE, pe 1 iulie 2013, însă acest număr va scădea în concordanţă cu Tratatul de la Lisabona. Drept urmare, mai multe state vor pierde locuri, în numele „proporţionalităţii degresive”, metodă de „reglare” a marilor diferenţe între numărul de locuitori pe care îi au statele membre. Pe lângă Germania, care avea numărul cel mai mare de europarlamentari şi va pierde trei locuri, ajungând la 96, alte 12 ţări, printre care şi România (care va fi reprezentată de 32 de europarlamentari, cu unul mai puţin) se vor găsi în aceeaşi situaţie.

Numeroşi analişti consideră că scrutinul din luna mai reprezintă cele mai importante alegeri europene de până în prezent, mai exact de când s-au acordat Parlamentului European noi puteri. Din aceste considerente, competiţia politică este pe măsura mizei. Studiile derulate până în prezent îi situează pe social-democraţii europeni în fruntea preferinţelor alegătorilor pentru alegerile europarlamentare, urmaţi la mică distanţă de populari, liberali şi verzi, arată „PollWatch 2014”. Dacă această tendinţă va fi confirmată la vot, Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European, va avea prima şansă pentru a-l înlocui pe José Manuel Barroso la preşedinţia Comisiei Europene.

Una dintre cele mai dezbătute probleme „ante-alegeri” a fost creşterea partidelor eurosceptice de stânga şi de dreapta, care ar putea ajunge să-şi constituie un grup în Parlamentul European. S-a speculat că Frontul Naţional francez, Partidul pentru Libertate din Olanda, Partidul Libertăţii din Austria, Interesul Flamand din Belgia, Liga Nordului italiană şi Democraţii din Suedia ar putea să obţină împreună 38 de mandate, caz în care le va fi suficient să se alieze cu un alt partid de extremă dreapta, pentru a constitui un grup. Se pare, totuşi, că nu au fost decât alarme, întrucât chiar liderul Partidului Independenţei Regatului Unit, Nigel Farage, susţine că este puţin probabil ca euroscepticii să câştige o minoritate de blocaj de 33% din voturi la viitoarele alegeri europene, notează „The Guardian”.

Vot pe meridiane

La o secţie de votare din India.

La o secţie de votare din India.

Amplul proces al alegerilor va cuprinde în acest an aproape jumătate din populaţia lumii. Unele state vor organiza alegeri pentru preşedinţie. Aceste scrutinuri vor fi deschise de un stat de pe continetul american: Costa Rica. Alte opt ţări din America Latină îşi vor scoate cetăţenii la urne pentru desemnarea şefului administraţiei prezidenţiale, printre ele numărându-se Brazilia, Bolivia, Columbia şi Panama.

Pe continentul european, macedonenii, românii, slovacii şi lituanienii vor avea de făcut alegeri similare. Importante pentru stabilitatea regională, în special politică şi economică, sunt alegerile care se vor desfăşura în acest an în Afganistan, Israel, Algeria şi Indonezia.

Şi legislativul naţional va fi reînnoit în 26 de state de pe glob, cele mai aşteptate scrutinuri parlamentare fiind cele pentru Congresul american, Parlamentul irakian, cel din Africa de Sud (primul după dispariţia liderului Nelson Mandela) sau din al doilea stat al lumii ca număr de populaţie, India. Pentru Parlament vor fi convocaţi la urne, printre alţii, şi cetăţenii din Bosnia, Ungaria, Suedia sau R. Moldova.


Scrutinuri „problematice”

  • Alegerile prezidenţiale din Afganistan au o greutate aparte, dată fiind programata retragere a forţelor internaţionale. Cum actualul preşedinte Hamid Karzai nu mai poate avea al treilea mandat, iar talibanii încă sunt influenţi într-o mare parte din ţară, stabilitatea acestui stat va fi o sarcină dificilă.
  • Violenţele din Irak au ajuns la niveluri care le depăşesc pe cele din 2006-2007. Alegerile parlamentare din acest an ar trebui să pună în fruntea statului politicieni care să poată controla marea fractură religioasă irakiană.
  • Primele alegeri directe pentru preşedinţie în Turcia lasă loc de multe întrebări. Se speculează că premierul Recep Tayyip Erdogan ar putea candida, întrucât mandatele de prim-ministru sunt limitate la trei, iar termenul limită este iulie 2015. Suporterii săi au intenţionat chiar să modifice Constituţia, pentru a prelungi mandatele prezidenţiale. Doecamdată, în focul luptelor interne, acest deziderat a fost trecut în plan secund…

Dar unde nu sunt probleme?…

Roxana Istudor

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult