20
August , 2017
Sunday

Focul dimprejur

Paşi fermi spre Occident

Reporter: editura April - 18 - 2014

În ultimul timp, Republica Moldova se bucură de un interes cu totul special din partea SUA şi a membrilor Uniunii Europene, o dovadă elocventă în acest sens fiind şi numărul impresionant de vizite în ambele sensuri între oficialii moldoveni şi partenerii occidentali. Cum se explică această creştere substanţială a capitalului de simpatie de care beneficiază astăzi Chişinăul în cadrul comunităţii internaţionale? Doar cu câţiva ani în urmă, Republica Moldova era considerat a fi un stat greu de înţeles, reîntors brusc cu faţa spre un trecut sub flamura roşie de care se despărţise de curând, ba chiar ca despre o gaură neagră a Europei care trebuie ocolită, mai ales datorită comportamentului sfidător al regimului separatist din regiunea transnistreană faţă de comunitatea internaţională.

La Casa Albă: preşedintele Barack Obama şi premierul Iurie Leancă

La Casa Albă: preşedintele Barack Obama şi premierul Iurie Leancă

Motivele sunt diverse, însă două dintre ele sunt mai importante. În primul rând, actuala guvernare proeuropeană de la Chişinău a stârnit admiraţie prin determinarea pentru aprofundarea reformelor şi consolidarea democratică a societăţii moldoveneşti, confirmată de parafarea Acordului de Asociere cu UE. În acelaşi timp, multiplicarea continuă a contactelor de nivel în direcţia vestului a determinat o creştere semnificativă a vizibilităţii Republicii Moldova în plan internaţional, o mai bună înţelegere a problemelor cu care se confruntă şi a nevoilor de ajutor ale fraţilor noştri de peste Prut. În planul relaţiilor directe moldo-române, au fost impulsionate proiectele demarate în cursul anului precedent, cum sunt cele privind finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, concretizarea extinderii activităţilor SMURD în teritoriul din stânga Prutului sau dezvoltarea infrastructurii în reţeaua învăţământului preşcolar moldovenesc, fiecare dintre acestea fiind circumscris efortului general de racordare la structurile europene. Relevantă pentru receptivitatea mai mare a forurilor de la Bruxelles faţă de aspiraţiile Chişinăului este şi decizia Parlamentului European de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni deţinători de paşapoarte biometrice, a cărei intrare în vigoare ar putea coincide cu vizita în Republica Moldova a comisarului european pentru afaceri interne Cecilia Malmström, programată pentru 22-23 mai 2014. Hotărârea forurilor de la Bruxelles reprezintă un nou pas important al parcursului care să conducă la semnarea în acest an a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE.

În al doilea rând, aşa cum remarcă mulţi observatori ai zonei, un factor deloc neglijabil care influenţează asupra modului în care este percepută în prezent Republica Moldova îl constituie turbulenţele din Ucraina şi efectele crizei prelungite din această ţară, precum şi posibilele urmări la nivel regional. Aceste evoluţii au sporit considerabil relevanţa strategică a Republicii Moldova, după cum semnalează numeroase publicaţii occidentale. Ziarul francez „Le Point”, spre exemplu, notează fără echivoc: „Tensiunile din Ucraina fac mai important decât oricând parteneriatul între Republica Moldova şi Europa… În contextul crizei ucrainene, această ţară uitată revine pe scena internaţională şi devine un element cheie al strategiei Uniunii Europene la graniţa de vest a fostei URSS”. Faptul cel mai semnificativ în sensul celor de mai sus îl reprezintă, cu certitudine, lansarea unui Dialog Strategic, la nivel guvernamental, între SUA şi Republica Moldova, cu ocazia vizitei istorice efectuate la Washington de către premierul Iurie Leancă, la începutul lunii martie 2014. Această vizită, încununare a unei suite de contacte de nivel în relaţiile moldo-americane, între care se detaşează prezenţa la Chişinău a vicepreşedintelui Joe Biden (martie 2011) şi a secretarului de stat John Kerry (decembrie 2013), a propulsat practic Republica Moldova pe un loc fruntaş în topul preferinţelor occidentale, statut nemaicunoscut până acum. Declaraţia preşedintelui Barack Obama, care a ţinut să salute personal prezenţa premierului Iurie Leancă la Casa Albă, este ilustrativă pentru noul nivel atins în relaţia bilaterală: „SUA susţin puternic parcursul european al Republicii Moldova, înţelegem că acest drum nu este unul uşor, susţinem integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova. Inima mea este cu voi, sprijinul meu este cu voi şi vreau să vă văd reuşind”.

Spre finalizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni

Spre finalizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni

Într-adevăr, puţine sunt statele desprinse din fostul imperiu sovietic care s-au bucurat de asemenea încurajări şi de suportul ferm al unui preşedinte american. Iar încurajările pentru parcursul european al Republicii Moldova, exprimate cu claritate şi de Joe Biden, John Kerry sau de alţi responsabili politici de la Washington, nu s-au limitat la declaraţii de circumstanţă, fiind dublate de angajamente guvernamentale şi susţinere financiară efectivă pentru aprofundarea reformelor şi depăşirea dificultăţilor tranziţiei. Chiar pe timpul vizitei, autorităţile americane au suplimentat fondurile guvernamentale de sprijin pentru Republica Moldova cu 2,8 milioane dolari, care, adăugate celor 4,7 milioane oferite anterior, conduc la un ajutor de 7,5 milioane dolari destinate creşterii competitivităţii, cheia dezvoltării mediului economic şi de afaceri în perioada de tranziţie. De menţionat că volumul asistenţei economice acordate Republicii Moldova de către SUA, pe parcursul celor 23 de ani de la proclamarea independenţei, se cifrează la aproape un miliard şi jumătate dolari, constituind un puternic factor de progres al economiei moldoveneşti şi, deopotrivă, un semnal concludent al angajamentului strategic american pentru sprijinirea tânărului stat din stânga Prutului.

Noua fază a Dialogului Strategic inaugurată în relaţiile moldo-americane implică, desigur, consultări strânse la nivel guvernamental în probleme de securitate şi cooperare în regiune. Oficialii americani, ca şi alţi parteneri din NATO şi UE, insistă asupra valorii de model pe care o dezvoltare democratică stabilă a Republicii Moldova, orientată ferm spre Europa, o poate exercita pentru alte state ex-sovietice, în primul rând pentru Ucraina. În acelaşi timp, temerile justificate ale Chişinăului nu pot fi ignorate. Încă de la proclamarea independenţei, Republica Moldova s-a confruntat ea însăşi cu mişcări separatiste violente, ale căror urmări se resimt şi astăzi. În plus, frontiera comună pe care Republica Moldova o are cu Ucraina, al cărei traseu se întinde pe o lungime de 1.242 km, constituie o vulnerabilitate ţinând seama de derapajele grave ale tensiunilor politico-militare din relaţiile ruso-ucrainene. „Suntem cu adevărat îngrijoraţi de evoluţiile din vecinătatea noastră, deoarece Rusia rămâne imprevizibilă în asemenea situaţii”, ne spunea recent un oficial guvernamental de la Chişinău. Nu întâmplător, secretarul de stat John Kerry şi-a exprimat regretul că „Rusia a făcut presiuni asupra Republicii Moldova pe fondul provocărilor din Ucraina”, recurgând la vechile condiţionări din domeniul resurselor energetice şi al schimburilor comerciale. Pe de altă parte, în pofida unor asperităţi evidente, guvernanţii de la Chişinău păstrează deschis dialogul cu Federaţia Rusă, care rămâne un partener economic şi comercial important al Republicii Moldova, dar şi un factor chemat să participe la reglementarea situaţiilor de conflict din regiune.

În asemenea împrejurări complicate, solidaritatea şi susţinerea internaţională rămân esenţiale pentru continuarea parcursului european de către Republica Moldova.

Ioan C. Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult