22
September , 2017
Friday

1Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în vizita făcută în Franţa, la începutul anului, a vorbit despre puternicele sale convingeri ecumenice, într-un interviu acordat jurnalului La Croix”, din care preluăm fragmente:

– Ce aşteptaţi de la întâlnirea cu Papa Francisc (prevăzută pentru 24-26 mai în Ţara Sfântă n.t.), destinată să marcheze a 50-a aniversare de la întâlnirea istorică dintre Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras?

– Nu este vorba doar de a itera un puternic angajament ecumenic făcut acum 50 de ani, ci de a intensifica întâlnirile pentru a merge mai departe către o nouă etapă spre restabilirea comuniunii depline între cele două Biserici surori. Întâlnirea nu va fi doar protocolară, căci nu ar avea nici un interes. Ne propunem ca aceasta să semnifice ca zidurile de separare construite de-a lungul istoriei să fie pe punctul de a ceda. Redescoperirea unităţii noastre se construieşte din pământul fertil al dialogului. Trebuie să dăm un semn vizibil că ecumenismul nu îşi pierde suflul şi chiar să îndrăznim să credem că această întâlnire va constitui un moment propice pentru consolidarea pelerinajului spre unitatea creştinilor şi comuniunea Bisericilor noastre.

– Cum apreciaţi starea relaţiilor ecumenice între catolici şi ortodocşi?

– Relaţiile între Biserica Catolică şi cea Ortodoxă au atins un nivel de maturitate care le permite să se întâlnească, să dialogheze şi să ia în vedere în mod concret o restabilire a unităţii lor. În 50 de ani, şi graţie deschiderii care a fost posibilă prin Conciliul Vatican II, am parcurs un drum lung împreună. Procesul continuă. Suntem chemaţi să găsim aceleaşi cuvinte pentru a descrie una şi aceeaşi istorie eclezială, plurală în formele sale, dar tinzând să fie unită în credinţa sa, precum şi în manifestarea, într-o zi, a slujirii unei euharistii comune.

– Care este starea dialogului în ortodoxie?

– Procesul conciliar panortodox este astăzi la o etapă crucială. În faţa noilor condiţii în care trăieşte Biserica ortodoxă de la sfârşitul comunismului, şi în timp ce fluxurile migratorii poartă ortodocşi pe întreaga planetă, trebuie să fim mai mult ca niciodată atenţi la unitatea de comuniune. Suntem în ajunul unei sinaxe importante a Primatelor ortodoxe.

– Roma a anunţat că Papa Francisc pregăteşte o enciclică despre ecologie. Aceasta va deschide noi căi de cooperare între Bisericile noastre?

– Nu putem decât să ne bucurăm de acest anunţ. Sunt aici adevărate perspective de solidaritate între cele două Biserici ale noastre, ale unui ecumenism practic şi solidar. Căci în urma crizei ecologice se ascunde umbra nedreptăţii. Cei mai vulnerabili îndură o dublă pedeapsă: sărăcia şi schimbările climatice, care nu fac decât să pauperizeze mai departe situaţia lor.

Manastirea Cozia

Manastirea Cozia

– Această situaţie ne îngrijorează profund. Aceste biserici sunt importante în istoria Bisericii. La Nicea a fost Sinodul din 787. Avem relaţii excelente cu Islamul, dar nu putem să lăsăm să dispară ultimile amprente ale ortodoxiei în locurile sale principale de ferment teologic şi evoluţie spirituală. Menţinerea lor ca locaşuri de cult ortodox, sau ca muzee, permite să dea o coerenţă în pluralismul ţării. Nu suntem în favoarea unei hegemonii religioase, ci pentru o cooperare în construirea unei lumi mai deschise. Aceste transformări nu par să meargă în această direcţie.

De asemenea, nu încetăm să amintim că deschiderea seminarului din Halki, închis în 1971, nu reprezintă o neîncredere din partea noastră cu privire la putere. Ci este vorba de supravieţuirea comunităţii noastre, care are nevoie de a forma propiile sale cadre de cult fără a fi obligată să le trimită în străinătate. Nu dorim să fim elemente străine, ci actori ai societăţii turce, în respectul particularităţilor noastre, al istoriei noastre şi al valorilor noastre.

– Ce părere aveţi despre „Primăvara arabă” şi revoltele din regiune?

– Am fost foarte atenţi la evenimentele din aceşti ultimi ani în lumea arabă. Împreună cu comunitatea internaţională, ne-am bucurat să vedem sfârşitul dictaturilor care constituiau încălcarea continuă a demnităţii umane şi a libertăţilor fundamentale. Diferitele reconstrucţii democratice la care asistăm nu încetează să ne interogheze asupra naturii şi identităţii puterilor care se pun în loc. Ne temem că creştinii devin victime colaterale şi sperăm că vor putea să găsească un loc peren în aceaste noi realităţi politice.

Nu încetăm să amintim: creştinii sunt constituenţi ai unei diveristăţi religioase bazate pe coabitare şi dialog. Religia nu este un vector de clivaj, ci factor de coeziune; radicalismul angajează excluziunea. Susţinem cu toate forţele procesul democratizării, care trece prin garantarea drepturilor fundamentale, dintre care face parte şi libertatea religioasă. Prezenţa creştinilor în Orientul Mijlociu este în mod strâns legată, din moment ce pacea va fi restabilită. (după „Român ortodox în Franţa”)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult