3
November , 2017
Friday

Periplu internaţional

Ţări „de aur”

Reporter: editura April - 18 - 2014
1

O parte din rezerva de aur a Băncii Angliei.

Nimic nu pare să-i descurajeze pe „căutătorii de aur”: nici scăderea preţului, nici criza economică îndelungată, nici contracţiile pieţei. Câteva date: piaţa aurului a scăzut în 2013 cu 15%, la 3.756 tone, însă cererea din partea consumatorilor de retail, pentru produse precum bijuterii, lingouri sau monede, a crescut puternic şi a atins un nivel record, arată „World Gold Council”.* Aurul s-a devalorizat anul trecut pentru prima dată din 2000, preţul metalului preţios coborând cu 29%, la sub 1.200 de dolari pe uncie (31,1 grame), cel mai abrupt declin din ultimii 32 de ani. În schimb, achiziţiile de lingouri şi monede din aur au crescut cu 28%, în timp ce livrările de bijuterii, cealaltă componentă importantă a pieţei retail, au urcat cu 17%, la 2.209 tone. Şi asta pentru că „atunci când preţurile scad, vor exista întotdeauna cumpărători”, comentează „Wall Street Journal”, citând un analist chinez. Referindu-ne în continuare la China, notăm că această ţară a devenit în 2013 cea mai mare piaţă pentru aur la nivel global – cererea din partea consumatorilor a crescut cu peste o treime. Nici alte state nu se lasă mai prejos. În India a fost înregistrată o creştere de 13%, Turcia şi Tailanda au înregistrat sporuri puternice, de 60%, respectiv 73%, iar în SUA, cererea de bijuterii, lingouri şi monede din aur a urcat cu 18 procente.

Febra va continua”

2

Noua „febră a aurului” în Africa de Sud

Faptul că posesia de aur egal bogăţie reiese şi din faptul că multe bănci centrale şi-au mărit rezervele cu sute de tone în ultimele luni. O ierarhie a celor mai importante ţări din perspectiva rezervelor de aur arată astfel: pe primul loc se află SUA, cu 8.133,5 tone (71,7% din totalul rezervelor internaţionale ale statului!). De remarcat că în 1952, SUA deţineau 20.663 de tone, aşadar se constată o scădere drastică în ultima jumătate de secol. Urmează Germania, cu 3.387,1 tone (această ţară şi-a redus mult rezervele, după ce a vândut 6-7 tone de aur în fiecare an, notează „Business Insider”). Notăm că statul german face demersuri pentru repatrierea a peste 600 de tone de aur din SUA şi Franţa. Pe locul al treilea figurează Italia, care deţine 2.451,8 tone, fiind urmată de Franţa, cu 2.435,4 tone, ţară a cărei Bancă centrală este decisă să nu vândă aur, deoarece acestea „îi conferă încredere”. China figurează la mijlocul acestui „top 10”, cu rezerve de 1.054,1 tone (metalul preţios reprezentând în schimb, faţă de cazul SUA, doar 1,2% din totalul rezervelor internaţionale ale statului). Pe locul şase găsim Elveţia, care deţine 1.040,1 tone, cu menţiunea că are o atitudine mai deosebită faţă de metalul preţios: în anul 1997 au existat propuneri pentru a se vinde o parte din rezervele de aur ale ţării, deoarece acestea nu mai erau considerate „necesare în domeniul politicii monetare” (!). În anul 2000, ţara a şi început să vândă 1.300 de tone de aur, considerate un… surplus. Rusia, în schimb, aflată pe poziţia a şaptea, „vede” altfel rezervele de metal preţios. În prezent deţine 1.015,1 tone, urmare a politicii de a depăşi pentru prima dată „bariera” de 1.000 de tone. Pe poziţia a opta în lume se află Japonia. Este un caz cu o evoluţie aparte: rezervele sale de aur, astăzi însumând 765,2 tone, erau în anul 1950 de doar şase tone, prima creştere masivă a achiziţiilor de aur consemnându-se în anul 1959 (169 de tone). În 2011, Banca Japoniei a vândut mari cantităţi de aur pentru a învesti 20 de trilioane de yeni în economia ţării, cu scopul de a calma investitorii după dezastrele naturale care au lovit ţara în acel an. Ultimele două poziţii sunt ocupate de Olanda, cu 612,5 tone (care a început de curând să-şi repatrieze rezervele depozitate în proporţie de 90% în Statele Unite, Canada şi Marea Britanie) şi India, care are 557,7 tone de aur, cu care, potrivit Guvernatorului Băncii centrale, Raghuram Rajan, această ţară poate să-şi plătească datoriile acumulate. Într-un clasament mondial lărgit, România se află pe locul 35, cu 103.7 tone, mai mult decât state ca Australia, Danemarca sau Finlanda.

Nu putem încheia acest periplu internaţional fără să amintim neîncetata „goană după aur”, consacrată de cursa marilor corporaţii pentru întâietate în exploatarea zăcămintelor aurifere ale lumii, care îi include totodată şi pe „minerii” ilegali ce vin „să facă curat” în urmă. Cel mai recent caz este al Africii de Sud. Aici, după 125 de ani, o nouă febră a aurului a cuprins ţara. Zeci de mineri ilegali îşi încearcă norocul în „Main Reef”, din Johannesburg, principalul zăcământ care a declanşat acelaşi fenomen la sfârşitul secolului al XIX-lea. Bande organizate operează în mine abandonate, care, chiar dacă nu mai prezintă interes pentru marii exploatatori, generează o afacere de 450 de milioane de euro pe an, notează ziarul „ABC”. Aceste sume atrag persoane din Africa de Sud, Lesotho, Zimbabwe şi Mozambic, dar şi zeci de bande organizate care se luptă în interiorul galeriilor sau care aşteaptă înarmate la ieşirea din tunel pentru a fura aurul. „Cât timp va fi aur, febra va continua”, conchide publicaţia.

  • Fondul Monetar Internaţional are o rezervă de aur de 2.814 tone (locul trei în lume), în timp ce Banca Centrală Europeană figurează cu 502.1 tone (poziţia 12).
  • „World Gold Council” („Consiliul Mondial al Aurului”) este o organizaţie care îşi propune să fie „sursa nedisputată de conducere a industriei aurului”. Şi-a stabilit ca ţintă „să stimuleze cererea de aur” şi foloseşte, printre altele, căi de acţiune ca: „protejarea investitorilor în aur, iniţierea şi susţinerea dorinţei de achiziţie de bijuterii, accelerarea proceselor noi de folosire a aurului” etc. Consiliul de conducere al organizaţiei este alcătuit din 21 de membri, reprezentanţi ai celor mai avansate companii miniere din toată lumea.
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult