15
December , 2017
Friday

Metamorfoze

Au fost odată…

Reporter: editura July - 19 - 2014

Branduri vechi – branduri noi

Vechiul „Pegas”românesc revine

Vechiul „Pegas”românesc revine

După două decenii în care est-europenii au „înghiţit pe nemestecate” mărcile occidentale la care jinduiau atât amar de vreme, în ultimii ani situaţia s-a schimbat – multe produse naţionale, unele chiar ambalate la fel ca în trecut, îşi recapătă locul fruntaş în preferinţele consumatorilor.

Cetăţenii fostelor state din blocul comunist par să fi avut o revelaţie: nu tot ce este occidental este neapărat bun şi nu tot ceea ce se producea în comunism este de aruncat. Ba mai mult, unele mărci ale acelor vremuri erau chiar de o calitate unică. De aici apariţia a ceea ce unii specialişti numesc „retromarketing”, concretizat prin întoarcerea la brandurile care cândva făceau carieră prin calitatea lor.

Dacă ne referim la Rusia, fostul gigant al blocului estic, putem nota că unele mărci au supravieţuit prăbuşirii URSS. Exemplificăm cu automobilul „Lada”, vodka Stolichnaya” sau iaurtul Kefir”, produs de bază în alimentaţia curentă a ruşilor. Brandurile trecute ţin şi de capitolul imagine – legende ca Sputnik” sunt şi azi mândrie naţională. În Ungaria, gigantul elveţian Nestle a dat lovitura în 1991 cu „reinventarea” mărcii autohtone de ciocolată Boci csoki”. Şi celebrii tenişi ungureşti Tisza” s-au întors recent cu succes pe piaţă, la fel ca răcoritoarele Traubi”. Aceste produse mă fac să mă gândesc la copilăria mea. Pentru mine, au o calitate mai bună, spune consumatorul Tamaş Pickarczyk. În Croaţia, condimentul Vegeta, celebru în toată fosta Iugoslavie şi dincolo de ea, a supravieţuit, devenind una dintre emblemele industriei alimentare. În Polonia, maşina de spălat Frania, larg răspândită în perioada 1950-1970, deşi a fost înlocuită de maşinile automate, continuă să vândă aproximativ 40.000 de bucaţi pe an, arată Emalia Olkusz, responsabil de vânzări al producătorului. Substitutul de cafea „Inka” este în continuare popular, iar proprietarii fostei mărci de automobile Polski se adună anual la un raliu… specializat. Pentru Ivan Petrov, un student bulgar, în schimb, prezentarea este parte din farmecul vechilor mărci naţionale: Ador biscuiţii «Detska-Zakouska», nu doar pentru gustul lor, ci şi pentru ambalajul lor din trecut. Cât despre Serbia, notăm aici că în capitala Belgrad, mai multe cafenele poartă numele fostului lider al Iugoslaviei Josip Broz Tito, un brand pe deplin revitalizat. Iar în fosta Cehoslovacie era foarte popular cândva detergentul Jar”. Şi acest nume a trecut cu bine tranziţia, ca şi separarea Cehiei de Slovacia, fiind căutat şi azi, ba chiar exportat cu succes.

„Lada” brand rusesc

„Lada” brand rusesc

Nu doar în fostul bloc estic fenomenul ia amploare. În fosta Germanie răsăriteană, pasionaţii autorurismului Trabant s-au regrupat în asociaţii. De altfel, sătui de „moda” aruncatului în societatea de consum, est-germanii spun că fostele branduri, chiar dacă nu erau aşa de arătoase, durau mult. Din aceste considerente, pantofii „Zeha”, vinul spumant Rotkaeppchen” sau vechile branduri de detergenţi sunt şi azi la mare căutare. Există chiar şi planuri de relansare a mărcii de automobile Wartburg”, cu toate condiţiile aspre ale unei pieţe extrem de competitive (de unde rezultă faptul că ar exista o piaţă pentru ele). Iar fosta băutură răcoritoare Vita Cola” are o campanie de marketing sub sloganul Estic este delicios”. De altfel, în Germania se organizează şi târguri cu vechile mărci de produse estice, care adună zeci de mii de vizitatori.

Foştii tenişi ungureşti „Tisza” au rezistat tranziţiei

Foştii tenişi ungureşti „Tisza” au rezistat tranziţiei

Nu putem încheia fără să punctăm şi reperele româneşti ale acestui trend. Şi consumatorul român se află „în căutarea timpului pierdut”, doar pentru a constata câte branduri vechi de valoare au pierit pe drumul tranziţiei. Unele, însă, au rezistat şi continuă să ţină steagul sus şi astăzi – Dacia”, Dero”, Plafar”, Rom”, Arctic”, Măgura”, Borsec”, Gerovital”, Braiconf”, Relaxa”, Eugenia”, Brifcor”, Guban”, Antilopa”. De altfel, un studiu intitulat „Top 50 branduri româneşti” arată că mai mult de 10 mărci prezente pe primele poziţii datează chiar dinainte de era comunistă. Unul dintre aspectele relevante pentru reevaluarea vechilor branduri de calitate este şi recenta situare a produselor Napolact” (fosta Fabrică de prelucrare a laptelui), printre mărcile în care românii au cea mai mare încredere. Iar faptul că fostele nume celebre de produse autohtone îşi găsesc „fani” şi printre tineri este ilustrat de povestea lui Andrei Botescu, care a înfiinţat SRL-ul „Atelierele Pegas” (cunoscuta marcă de biciclete româneşti) şi a reuşit să vândă sute de bucăţi în doar câteva luni de la intrarea pe piaţă. Nici Murfatlar” nu stă rău, ba dimpotrivă – marca deţine 3.000 de hectare şi a adunat 160 de medalii la concursurile internaţionale. Nu în ultimul rând, vechea „Dacia” este motiv de mândrie naţională.


„Şampania” est-germană „Rotkaeppchen” îşi continuă producţia

„Şampania” est-germană „Rotkaeppchen” îşi continuă producţia

România are nevoie de mai multe branduri naţionale pentru a-şi menţine trendul ascendent, în condiţiile în care în prezent banii cheltuiţi pe mărci româneşti nu rămân în ţară, ci se duc la investitorii străini acţionari ai unora dintre cele mai mari companii româneşti”, sintetizează Gerhard Hrebicek, preşedinte al Institutului European pentru Branduri din Austria.


APACA Bucureşti a fost faimoasă pentru costumele de bărbaţi – azi, fabrica este împărţită între mai mulţi investitori. Zimbrul Suceava, celebră cândva pentru treningurile sale de bumbac, a falimentat de câţiva ani, pe locul ei ridicându-se un supermarket. Şi Dorobanţul Ploieşti, altădată o fabrică faimoasă pentru ţesăturile sale pe baza lânii de oaie, a anunţat că a intrat în insolvenţă. Pasta de dinţi Cristal” a rezistat până în 2008, când cei care au cumpărat-o au decis să închidă fabrica de la Braşov (producţia a fost mutată în Polonia…). Fabrica de detergenţi şi vopsele Apollo”, din Galaţi, un alt brand cunoscut, care producea anual 1.200.000 de kilograme de săpun şi 400.000 de kilograme de lumânări, a intrat în posesia unui om de afaceri, apoi a fost demolată, iar utilajele vândute la fier vechi.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult