24
December , 2017
Sunday
Mulţi muncitori români şi bulgari care ajung în Germania, Olanda sau Belgia sunt obligaţi să ...
Mai întâi au fost munţii. Apoi oamenii, care seamănă cu munţii. Doar că nu sunt ...
Ascensiunea femeilor în toate domeniile vieţii sociale, economice şi politice a încetat de mult să ...
Latente sau acute, abordate cu forţa sau cu negocierea, revendicările teritoriale între state din toată ...
din ziarul „ Democraţia” – 19 februarie 1990 Ultimele zile în care la cârma ţării s-a ...
Istoria consemnează faptul că la data de 14 iunie 1880, România şi Statele Unite ale Americii au ...
Originar din Sofia, ES Aleksandar Filipov a absolvit Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din ...
„Când am realizat acest proiect ne-am gandit la nevoia de informare a celor peste zece ...
Nedreptăţi flagrante Muncitorii români şi bulgari din Marea Britanie sunt exploataţi de către angajatori lipsiţi de ...
Cioloş despre numirea Corinei Creţu, nou comisar european [caption id="attachment_5468" align="alignleft" width="300"] Dacian Cioloş[/caption] Redacţia „Balcanii şi ...
Supliment Românii din jurul României

BULGARIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

Fără certificare minoritară

Cu un secol în urmă, în 1914, în Bulgaria, în zona Vidin, erau 90.000 de români. În 1936, numărul lor ,,scăzuse” la 16.000 şi, o vreme, rostirea în public a limbii române a fost pedepsită de poliţia locală cu amendă. În 1926, erau în Plevna 14.400 români, iar în 1934 doar 23. În Vratna erau, în 1926, 11.628 de români, iar în 1934 doar 39. ,,Majoritatea satelor dintre Vidin şi Lom sunt curat româneşti, iar bulgarii şi turcii de aici vorbesc şi ei româneşte”, arată un document de la 1864. Reiese limpede că la recensământul din 1934, autorităţile bulgăre au dorit să demonstreze că nu mai sunt români în Bulgaria. Iar pentru a se ajunge la acest rezultat, agenţii care au acţionat în regiunile cu populaţie preponderent română au completat fişele de evidenţă cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Procesul a continuat. În Anuarul statistic apărut la Sofia în 1938, în tabelul populaţiei cu repartiţia pe limba maternă, elementul român a dispărut complet.

La sud de Dunăre se menţin tradiţiile strămoşeşti

La sud de Dunăre se menţin tradiţiile strămoşeşti

Pas cu pas, s-a ajuns ca azi, când Bulgaria este stat membru al Uniunii Europene, cei peste 160.000 de români din Bulgaria (după unii istorici) să nu fie recunoscuţi ca minoritate naţională. Iar una dintre ,,uneltele” de lucru ale autorităţilor a fost divizarea românilor în diferite subramuri, sub diferite nume, care desemnează de fapt una şi aceeaşi etnie, guvernările bulgare încercând astfel să dilueze elementul româno-vlah din această ţară. Pe lângă demersurile politice, există şi lipsa de sprijin din partea Sofiei, care ,,profită” de faptul că Legea fundamentală a Bulgariei nu recunoaşte termenul de ,,minorităţi naţionale”, ci pe cel de ,,comunităţi entice”. Dacă i-ar recunoaşte pe români ca minoritate etnică, Sofia ar fi nevoită să finanţeze şi să deschidă şcoli şi licee în limba română, biserici, edituri, ziare, posturi de radio şi tv etc, aşa cum a făcut statul român pentru comunităţile bulgare de pe teritoriul său. Nerecunoscând minorităţile, autorităţile bulgare sunt libere să… promită, fără să fie nevoite să şi realizeze ce promit. Astfel, în regiunea Vidin, de pildă, în care trăiesc câteva mii de români, nu există drepturi pentru aceştia. Autorităţile bulgare spun mereu că vor acorda sprijin comunităţii româneşti pentru înfiinţarea de şcoli şi dezvoltarea mass-media, dar nici una dintre aceste promisiuni nu s-a concretizat până astăzi. Un efect este acela că, din cauza lipsei învăţământului în limba maternă, tot mai mulţi copii nu mai vorbesc româneşte.

Faptul că intervenţiile statului român pentru recunoaşterea românilor ca minoritate naţională se dovedesc fără ecou a determinat minoritatea de naţionalitate română, considerată a doua ca importanţă şi număr după cea turcă, să se organizeze prin crearea la Vidin a ,,Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria”. Iar apariţia, tot la Vidin, a ziarului ,,Timpul”, tipărit în limbile română şi bulgară, dădea speranţe pentru dezvoltarea spiritului românesc şi realizarea altor obiective, cum ar fi învăţământul în limba maternă, slujbele religioase în limba română etc. Un alt reper al eforturilor societăţii civile pentru recunoaşterea drepturilor românior din Bulgaria este Asociaţia denumită ,,Comunitatea românilor din Bulgaria”.

Cât priveşte sprijinul din partea statului român, acesta se lasă încă aşteptat. În fond, câteva cursuri răzleţe de limba română, câteva ziare sau existenţa unei singure biserici româneşti din Bulgaria care ţine de Patriarhia Romană sau a unei singure instituţii de învăţământ cu predare in limba română într-o zonă în care prezenţa etnicilor români este minimă sunt departe de a fi un fundament solid pentru viitorul comunităţii românilor de la sud de Dunăre.


Statul român a oferit, în 2010, circa 600.000 de euro comunităţii bulgare din România, dar românii de la sud de Dunare au primit sub 10.000 de euro din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar statul bulgar nu participă deloc la susţinerea asociaţiilor româneşti.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult