NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
Supliment Românii din jurul României

CROAŢIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

O dispariţie lentă

Câţi dintre românii din România au auzit de istro-români? Fraţi de sânge şi limbă cu noi, trăiesc în Croaţia şi sunt pe cale de dispariţie. Unii dintre ei n-au fost niciodată în România, dar jură că sunt români. Şi mai există câteva sute…

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Cercetătorii afirmă că istro-romanii fac parte, din vechime, din ramura românilor vestici, trăitori în nord-vestul Peninsulei Balcanice, în Serbia, Bosnia şi Croaţia. Au avut dintotdeauna o viaţă simplă, plină de greutăţi. Nimeni nu a fost de partea lor: nici pământul, nici autorităţile, nici vecinii, nici fraţii lor români. Nu au avut niciodată preoţi istro-români, dar au tradiţii şi legende foarte asemănătoare cu cele româneşti. Nu au şcoală în limba lor, nici cărţi, iar românii nu prea ştiu de ei.

Pentru istro-românii din Croaţia s-au luptat unii români stabiliţi în Italia, care au organizat manifestări, conferinţe, congrese, expoziţii, pentru a atrage atenţia asupra acestei ramuri a românismului. În 1960, numărul istro-românilor era estimat la 1.500, în 1994 la 450, iar în anul 2000 la doar 250. Căsătoriile mixte au crescut, tinerii se stabilesc în oraşe, iar numărul vorbitorilor limbii scade foarte repede. După aprecierile specialiştilor, dacă nu se face urgent ceva, în cel mult trei decenii această limbă nu va mai exista. Iar lenta dispariţie a istro-românilor nu poate fi împiedicată decât de proiecte importante, întrucât în Croaţia nimeni nu-i împiedică să-şi cultive tradiţiile şi limba.


Istro-româna este un miracol. E de neînţeles cum a putut supravieţui sub presiunea atât de puternică a celorlalte limbi din jurul său. Singurul lucru care le dă istro-românilor cu adevărat o identitate este limba, pe care şi-au păstrat-o cu mare tenacitate timp de secole (Prof. Richard Sârbu, Universitatea din Timişoara)

UNESCO a inclus dialectul istro-român în Cartea Roşie a limbilor în pericol, amintind că este grav periclitat, întrucât nu există administrație, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române