NUMARUL
195-196
Odată cu înscăunarea României în fruntea Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă limitată, pe drept ...
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen ...
În ultimii ani, turismul în zona balcanică a evoluat spectaculos. De la stațiunea Belek, din ...
- România reîntregită, stat unitar pe harta lumii La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinţei ...
O informație de presă ne lămurește despre adevărata stare de lucruri care domnește în rândul ...
- Putere, avere, ereditate - Numeroase state socotite a fi modele de democrație, și nu numai ...
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul ...
Considerate un tezaur al neamului, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice ...
Triunghiul planetar al momentului: America-China-Rusia  Relațiile dintre Rusia și Statele Unite, care au monopolizat decenii de-a ...
Cei cunoscuți sub numele de „whistleblowers” sunt acele persoane care lasă să se scurgă spre ...
Oligarhii ruși, îmbogățiți cu resursele patriei-mamă Deținătorii de averi însemnate din Rusia ultimelor decenii reprezintă un ...
Cândva am găsit o cărticică despre Teatrul „Cărăbuş” al celebrului actor Constantin Tănase, care „propune” ...
Supliment Românii din jurul României

CROAŢIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

O dispariţie lentă

Câţi dintre românii din România au auzit de istro-români? Fraţi de sânge şi limbă cu noi, trăiesc în Croaţia şi sunt pe cale de dispariţie. Unii dintre ei n-au fost niciodată în România, dar jură că sunt români. Şi mai există câteva sute…

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Cercetătorii afirmă că istro-romanii fac parte, din vechime, din ramura românilor vestici, trăitori în nord-vestul Peninsulei Balcanice, în Serbia, Bosnia şi Croaţia. Au avut dintotdeauna o viaţă simplă, plină de greutăţi. Nimeni nu a fost de partea lor: nici pământul, nici autorităţile, nici vecinii, nici fraţii lor români. Nu au avut niciodată preoţi istro-români, dar au tradiţii şi legende foarte asemănătoare cu cele româneşti. Nu au şcoală în limba lor, nici cărţi, iar românii nu prea ştiu de ei.

Pentru istro-românii din Croaţia s-au luptat unii români stabiliţi în Italia, care au organizat manifestări, conferinţe, congrese, expoziţii, pentru a atrage atenţia asupra acestei ramuri a românismului. În 1960, numărul istro-românilor era estimat la 1.500, în 1994 la 450, iar în anul 2000 la doar 250. Căsătoriile mixte au crescut, tinerii se stabilesc în oraşe, iar numărul vorbitorilor limbii scade foarte repede. După aprecierile specialiştilor, dacă nu se face urgent ceva, în cel mult trei decenii această limbă nu va mai exista. Iar lenta dispariţie a istro-românilor nu poate fi împiedicată decât de proiecte importante, întrucât în Croaţia nimeni nu-i împiedică să-şi cultive tradiţiile şi limba.


Istro-româna este un miracol. E de neînţeles cum a putut supravieţui sub presiunea atât de puternică a celorlalte limbi din jurul său. Singurul lucru care le dă istro-românilor cu adevărat o identitate este limba, pe care şi-au păstrat-o cu mare tenacitate timp de secole (Prof. Richard Sârbu, Universitatea din Timişoara)

UNESCO a inclus dialectul istro-român în Cartea Roşie a limbilor în pericol, amintind că este grav periclitat, întrucât nu există administrație, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române