NUMARUL
191-192
Niro Tower este un proiect ambiţios, amplasat într-o zonă de top a Bucureştiului, lângă Centrul ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
Iată-ne, așadar, în plină participare a țării noastre, pe măsura puterilor, la înalta responsabilitate oferită ...
- ne declară E.S. dl. Todor Ivanov Churov, Ambasador al Bulgariei la București - Cum ați ...
În continuarea prezentării temeiurilor istorice pentru care Transilvania este teritoriu românesc, publicăm diversele încercări de manipulare ...
Născut dintr-o voință comună la cel mai înalt nivel politic, „Sezonul România-Franța” 2019, care se ...
Prezent la postul din România de mai puțin de șase luni, noul Ambasador al Marii ...
Într-o ambianță inegalabilă, la Cazinoul din Sinaia, a fost celebrat un moment unic - împlinirea ...
Ultimele 100 de zile în care la cârma ţării s-a aflat Nicolae Ceauşescu s-au constituit ...
Anul 2019 debutează în Republica Moldova cu intrarea în linie dreaptă a confruntărilor politice în ...
La sfârșitul anului 2018, românii din țară și din Diaspora au celebrat un secol de ...
Celebrarea unui secol de existență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, prima organizație de breaslă din România ...
Alegătorul contemporan, aflat în apropierea alegerilor europarlamentare, încearcă să se descurce printre lozincile ce ar ...
Supliment Românii din jurul României

DIASPORA

Reporter: editura October - 13 - 2014

Gând şi faptă

Din toate punctele cardinale, România este o ţară înconjurată de români. În jurul frontierelor de astăzi ale statului trăiesc milioane de etnici români care au fost şi sunt acolo autohtoni, deci oameni ai pământului. Din păcate, românii din jurul graniţelor României (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Croaţia, Grecia, R. Moldova) sunt supuşi unor politici de deznaţionalizare şi unui proces de asimilare. Astfel, reprezentanţii aceleiaşi naţiuni sunt împărţiţi în români şi moldoveni (în R. Moldova, Ucraina, Rusia), sunt numiţi după bunul plac al autorităţilor din ţările vecine – moldoveni (R. Moldova, Ucraina), vlahi (Serbia, Bulgaria), „latinofoni” (Grecia), sunt înscrişi în documentele de identitate ca locuitorii majoritari (istro-românii sunt consideraţi croaţi) sau nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică (aromânii din Grecia, Albania). De asemenea, limba română este numită în fel şi chip. În aceste condiţii, se face suficient pentru ei în aceste vremuri aspre şi tulburi?

romanii-din-jurul-romaniei

Există semnale că da. Chiar dacă este considerat insuficient, ajutorul din partea statului român există şi vine din direcţia apărării drepturilor minorităţilor naţionale, a învăţământului în limba română, a conservării identităţii naţionale şi tradiţiilor, a creării de biblioteci şi muzee etnografice, a furnizării de literatură şi materiale în limba română şi altele. O scurtă privire în jur arată că în ce priveşte R. Moldova, de pildă, politica de recunoaştere a dreptului la cetăţenie al cetăţenilor acestei ţări şi al urmaşilor lor care şi-au pierdut cetăţenia română fără voinţa lor sau cele 5.500 de burse pe care statul român le acordă tinerilor de peste Prut dau rezultate. România a ridicat şi impresionanta Biserică de la Soroca, preotul arborând pe sfântul lăcaş steagul României alături de steagul R. Moldova. S-a dat atenţie şi românilor din Valea Timocului, din Serbia. Avem probleme mari cu Guvernul de la Belgrad în recunoaşterea vlahilor ca minoritari români şi să le fie acordate drepturile pe care le au, spre exemplu, românii din Voivodina. Dar, uşor, uşor, insistenţa diplomaţilor noştri va lărgi spectrul de bunăvoinţă al autorităţilor de la Belgrad”, spune preşedintele României, Traian Băsescu. Ultimii ani nu au fost de bun augur pentru situaţia românilor din Ucraina, în pofida eforturilor statului român: au fost momente în care cărţile româneşti au fost oprite la frontieră, nu s-a recunoscut existenţa minorităţii româneşti din această ţară, drepturile minorităţilor au fost la un pas de a fi desfiinţate chiar la începutul acestui an ş.a. Toate acestea arată că pentru etnicii români din jurul României, ţara mamă are încă multe lucruri de făcut.


Nu o singură dată am văzut zeci şi sute de localităţi româneşti pierdute printre străini, care se micşorau de la un deceniu la altul şi se topeau lent, fără să-şi perpetueze sau să-şi înveşnicească identitatea în monumente scrise, nemuritoare. Dar, în ciuda îndepărtării de matcă şi a trecerii anilor, în ciuda metodelor la care au recurs străinii pentru a-i dezrădăcina, în ciuda asimilării, foarte mulţi conaţionali şi-au păstrat demnitatea şi hărnicia de gospodar – pur româneşti – şi-au păstrat religia şi obiceiurile de nuntă, hramul bisericii, portul, tradiţiile de familie, folclorul şi, într-o oarecare măsură, chiar şi graiul” (Prof. Vasile Şoimaru).


Legea nr. 299/ 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparţinând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni.