28
May , 2017
Sunday
Basarabia după Unire. Odată cu destrămarea Imperiului ţarist şi reunirea Basarabiei cu România, prin decizia ...
Această adevărată coloană vertebrală a Europei, se află în centrul eforturilor comunitare de a se ...
Personalități puternice, persoane cu o îndelungată carieră politică și cu expertiză profesională dovedită, femeile de ...
Criza economică a afectat economiile ţărilor întregii Europe, implicit pe ale celor din zona Balcanilor. ...
Recunoaştere pentru valoarea, efortul şi profesionalismul unor importante personalităţi ale vieţii publice Unul dintre evenimentele de ...
„Vocaţia Acţiunii pentru Libertate şi Justiţie” Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” Ideea de a reuni toate ...
Demontarea unei gogoriţe [caption id="attachment_4411" align="alignleft" width="300"] Unde este „invazia”?...[/caption] Un mit populist. Cei care sunt de ...
- ne declară dl. Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în cadrul interviului special ...
În calitate de reprezentanţi peste hotare ai guvernelor, diplomaţii sunt protejaţi de o imunitate care ...
Conducătorii marilor puteri ale lumii – actuali şi foşti – au destinaţii preferate de vacanţă, ...
Împliniri la parohia „Buna Vestire” Românii care trăiesc şi muncesc în sudul Londrei beneficiază, de aproape ...
Epidemiile îşi fac loc tot mai abitir pe la noi, în acest anotimp primăvăratic. Unele ...
După căderea comunismului, românii din Ţara Oaşului au dat semnalul de început al migraţiei ...
Supliment Românii din jurul României

R. MOLDOVA

Reporter: editura October - 9 - 2014

Fraţii de peste Prut

Controversele identitare din Republica Moldova sunt cunoscute, ele având perioade de acutizare sau de acalmie politică, în funcţie de mersul vremurilor. Abordăm realitatea românilor din ţara vecină, a celor care sunt şi se declară în acest fel. Datele oficiale arată că la recensământul din 2004, 60% din locuitorii Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească limbă maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei. Dar, potrivit Academiei Române, „limba moldovenească diferită de limba română este un concept care sfidează adevărul ştiinţific”. De fapt, vorbitorii de limbă moldovenească folosesc tot limba română, exprimând o moştenire comună, istorică şi culturală – aceleaşi documente relevă că 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei şi peste 73.000 de persoane s-au declarat români (2% din populaţie). Şi aici, ca în majoritatea zonelor în care istoria a generat un proces de asimilare şi deznaţionalizare a românilor, realitatea oficială diferă de cea oferită de specialişti, care estimează „minoritatea” românească din R. Moldova în jurul cifrei de 300.000 de cetăţeni.

articles_2_1515Ce poate face România pentru etnicii săi din R.Moldova, indiferent câţi ar fi şi mai presus de toate diferendele? De-a lungul anilor, România a acordat o atenţie specială relaţiei cu R. Moldova, concretizată în ajutor financiar, umanitar, în proiecte culturale, precum şi într-un necondiţionat sprijin politic extern, în special din momentul în care ţara vecină a decis că viitorul său este unul european. Procesul de redobândire a cetăţeniei române de către etnicii români din comunităţile istorice, implicit din R. Moldova, chiar dacă s-a dovedit pe alocuri unul anevoios, a cunoscut, treptat, eliminări ale unor bariere birocratice care obstrucţionau un drept elementar al foştilor cetăţeni ai României şi al descendenţilor acestora – dreptul la o cetăţenie la care ei nu au renunţat niciodată. Reglementările din România i-au vizat inclusiv pe cetăţenii Republicii Moldova, care pot, astfel, obţine mult mai uşor statutul de cetăţean al României şi, respectiv, cetăţean al Uniunii Europene. Urmarea a fost că majoritatea celor care se declară şi se simt români dincolo de Prut au astăzi cetăţenia română.

Dat fiind faptul că vorbim despre o „ţară soră”, România poate în continuare să arate că ştie să-i apere pe românii de dincolo de Prut. „Este obligatorie interconectarea, este obligatoriu ca din punct de vedere al energiei românii de dincolo de Prut să se simtă liberi. Nici o manipulare din lume nu are putere în faţa libertăţii şi nici o propagandă nu are forţă în faţa dorinţei fiecăruia dintre noi de a ne ruga în limba lui, de a vorbi în limba naţională, de a citi, de a învăţa”, consideră Cristian Diaconescu, preşedinte al Fundaţiei „Mişcarea Populară”.


O mişcare civică activă

O mişcare civică activăPeste 200 de şcoli, gimnazii şi licee din Republica Moldova, inclusiv cele din regiunea transnistreană, au primit panglici tricolore pe data de 1 septembrie. A fost o acţiune organizată de Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei”, organizaţie foarte activă în peisajul non-guvernamental din ţara vecină. Scopul acţiunii a fost acela de a cultiva în inimile elevilor dragostea de neam, limbă, istorie şi de a evidenţia importanţa tricolorului ca simbol naţional al patriotismului.

Acest eveniment a fost doar unul din seria derulată sub genericul „Tricolorul Unităţii Naţionale” şi a constat în distribuirea unui milion de panglici tricolore în perioada 26 august – 14 septembrie, inclusiv în mijloacele de transport public. „În aceste timpuri în care patriotismul pare să nu-şi mai găsească de multe ori locul, Mişcarea Civică «Tinerii Moldovei» îndeamnă românii de pretutindeni să fie mândri cu ceea ce sunt, să afle ce este bun în ei şi să se întoarcă la valorile cultivate de strămoşi. Tricolorul este, de fapt, un simbol al rezistenţei neamului nostru, reprezintă onoarea şi demnitatea, curajul de a nu ceda şi puterea de a merge mai departe”, precizează Dinu Plângău, preşedintele Mişcării. La finalul campaniei, pe data de 14 septembrie, a fost organizat Marşul Tricolorului, în cadrul căruia a fost desfăşurat un tricolor de 300 de metri lungime.


Publicul apreciază subtitrările româneşti

Publicul apreciază subtitrările româneşti

Legea mult aşteptată

După ani de presiuni din partea comunităţii locale de cineaşti, Parlamentul moldovean a adoptat noua lege a cinematografiei, care prevede înfiinţarea unui Centru Naţional al Cinematografiei şi schimbă complet peisajul producţiei şi distribuţiei de film din Republica Moldova.

Un efect extrem de important al legii este faptul că aceasta scoate ţara vecină din sfera de influenţă a distribuitorilor de film din Rusia.

Noua lege prevede de asemeni un element extrem de important: toate premierele cinematografice să fie subtitrate sau dublate în limba română.


Transnistria – Şcoli în dificultate

ScoliLa început de nou an şcolar, multe şcoli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană se confruntă cu probleme financiare. Între reprezentanţii Tiraspolului, care afirmă că datoria instituţiilor de învăţământ se ridică la circa 100.000 de dolari şi ai Chişinăului, care spune că restanţele s-au acumulat ca urmare a majorării taxei de arendă şi a tarifelor, şcolile luptă cu greutăţile. Vicepremierul moldovean Eugen Carpov consideră că „există o serie de probleme nesoluţionate, dar nici anul trecut Transnistria nu a zădărnicit activitatea şcolilor, asigurată de Republica Moldova, deoarece sunt în subordinea Ministerului Educaţiei de la Chişinău”.

Problema şcolilor româneşti din regiunea transnistrană este una cronică. Ele sunt Liceul teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Liceul „Mihai Eminescu” din Corjova (cu elevi din Dubăsari), Liceul „Evrica” din Râbniţa, Liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol (cu sediul la Doroţcaia), Gimnaziul Corjova, Gimnaziul Roghi şi Şcoala-internat din Tighina. În general, conducătorii acestor instituţii de învăţământ consideră că atitudinea oficială faţă de şcolile cu grafie latină nu s-a schimbat în Transnistria de la un regim la altul şi că sistemul construit aici cu susţinerea Rusiei va continua să funcţioneze, ceea ce înseamnă că pericolul în care se află şcolile româneşti persistă.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult