20
October , 2017
Friday
Românii reprezintă în acest moment cea mai mare comunitate de străini din Spania. Este o ...
Mai mulţi cititori,ne-au rugat să descifrăm pentru aceştia, ce rol joacă opoziţia într-un stat democrat. ...
Între cuvintele scrise în amintirea profesorului nostru comemorat astăzi, cele ale învăţatului german Klaus ...
Pe harta Europei, în partea de lume cea mai bătută de pasul omului, cu cea ...
În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, avea loc pe dealul Furcilor de la Alba ...
Traseismul în politică este considerat în general o conduită nepotrivită şi, cel puţin la nivel ...
Anul cultural 2013 a fost bogat în evenimente. Vom înțelege mai târziu cât de bogat ...
Ca în fiecare an, în întreaga ţară s-a sărbătorit, pe 25 octombrie, Ziua Armatei. A ...
ne declară dl. Su Yanwen, consulul general al Chinei la Constanţa, în cadrul interviului acordat ...
[caption id="attachment_5165" align="alignleft" width="300"] Primirea delegaţiei române la Asociaţia de Prietenie China - România[/caption] Aniversarea a ...
Economie În magazinele din Milano, Londra, Madrid sau New York este cu neputinţă să nu găseşti ...
[caption id="attachment_1976" align="alignleft" width="243" caption="2012 - Anul Caragiale"][/caption] Există, fără îndoială, un mister care este protejat ...
Supliment Românii din jurul României

UCRAINA

Reporter: editura October - 9 - 2014

Uniţi în faţa vitregiei vremurilor

Parte a Ucrainei, oficial în număr total de peste 450.000 de cătăţeni de naţionalitate română, locuitorii vorbitori ai limbii române din Maramureşul Istoric, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, Nordul şi Sudul Basarabiei, Nordul regiunii Odesa, au în toate aceste teritorii sentimentul apartenenţei la acelaşi neam, dând dovadă de unitate în port, tradiţii şi obiceiuri, credinţă strămoşească şi valori spirituale şi naţionale comune”, afirmă Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei.

Români din Cernăuți în pelerinaj la stejarul lui Ștefan cel Mare, din Codrii Cosminului.

Români din Cernăuți în pelerinaj la stejarul lui Ștefan cel Mare, din Codrii Cosminului.

Comunitatea românească reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, deşi este divizată artificial în români şi moldoveni. Alături de Odesa, alte regiuni locuite în mod compact de români sunt Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta. Vasile Tărâţanu, reprezentantul comunităţii româneşti din Ucraina, atrage atenţia asupra priorităţilor pentru românii din ţara vecină: Prima este păstrarea limbii române, apoi păstrarea reţelei de şcoli cu predare în limba română în toate zonele unde românii locuiesc compact şi promovarea valorilor culturale româneşti”. Pe de altă parte, de un relativ dezinteres din partea statului român se plânge Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei „Basarabia”, din regiunea Odesa, care arată că în sudul Basarbiei nu a păşit, din 1997, nici un preşedinte al României, nu a fost nici un ministru de Externe, nici un ambasador al statului român nu a venit într-o localitate, la o şcoală, la o biserică românească”.

Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul şi vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuţi funcţionează 70 de şcoli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unităţi de învăţământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa şi Carpaţii ucraineni, la graniţa cu România) există 11 şcoli cu predare în limba română şi două şcoli mixte. Românii sunt bine coagulaţi şi în asociaţii şi organizaţii care îi reprezintă şi le susţin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a mulţumit recent „patriei istorice” pentru ratificarea Acordurilor de asociere între UE şi Ucraina, R. Moldova şi Georgia: Ne mândrim cu faptul că patria noastră istorică, România, a fost prima dintre ţările membre ale Uniunii Europene care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere ale UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, popoarele cărora şi-au afirmat prin sacrificii deosebite aspiraţiile lor de integrare europeană”.

Orientarea proeuropeană a Kievului este dătătoare de speranţe pentru comunitatea românească din Ucraina. Un exemplu: în Cernăuţi s-a schimbat guvernatorul regiunii, în prezent preşedinte al administraţiei fiind Roman Vanzuriak, care este bucovinean şi cunoaşte situaţia din întreaga Bucovină. Domnul Vanzuriak a lucrat înainte la administraţia din Hliboca şi acum a promis ca toţi conducătorii unor departamente importante, inclusiv viceguvernatorii, vor cunoaşte limba română”, arată Alexandrina Cernov, profesor universitar la Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române. Iar odată cu stabilizarea viitoare a situaţiei din Ucraina, astăzi atât de tensionată, românii speră ca Memorandumul referitor la respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina să-şi producă efectele benefice.


Nu” asimilării!

1La doar câteva zeci de kilometri de Odesa, un oraş cosmopolit şi vizitat, aflat în apropierea graniţei Uniunii Europene, trăiesc 124.000 de români ale căror drepturi fundamentale sunt călcate în picioare. Este vorba despre românii din din Bugeac (sau sudul Basarabiei, după cum mai este cunoscută această regiune), care sunt lipsiţi de libertatea religioasă, a cuvântului, de dreptul fundamental la educaţie în limba maternă, la participarea politică la deciziile care îi privesc. Am văzut şcoli în paragină, biserici demolate, drumuri distruse, sate sărăcite, intrate într-un proces de depopulare, afirmă jurnalistul George Damian. Într-adevăr, în ultimii ani sunt cunoscute episoade în care preoţii care au încercat să pună pe picioare biserici cu slujbă în limba română au avut de suferit represalii, au fost ameninţaţi sau alungaţi sau cazuri de reţineri abuzive ale unor lideri români din regiune, au fost oprite la graniţă autocare cu elevi care mergeau în excursie în România, au fost deschise procese împotriva unor oameni care au spus că sunt români.

Aşadar, tratatele internaţionale, legislaţia internă şi aspiraţiile europene ale Ucrainei nu par să aibă o reflectare în realitatea românilor din regiunea Odesa. În ultimii 20 de ani a fost redus drastic numărul şcolilor cu predare în limba română din regiune, apoi a fost redus numărul orelor care pot fi predate în limba română în puţinele şcoli care au rămas, clădiri care puteau aminti de originea română a locuitorilor regiunii au fost fie demolate, fie lăsate în paragină. Autorităţile ucrainene consideră că în regiune nu există etnici români, ci „moldoveni”, dar chiar şi aşa, drepturile sunt inexistente, conchide ziaristul Cătălin Vărzaru*.

Istorie zbuciumată

Cunoscută sub mai multe denumiri – Bugeac, Basarabia de sud, judeţele Ismail şi Bolgrad – regiunea cuprinsă între limanul Nistrului, Republica Moldova, Delta Dunării şi Marea Neagră a făcut parte din vechiul principat al Moldovei şi a intrat în componenţa Rusiei la începutul secolului XIX, a revenit în componenţa României în 1856, în 1878 a revenit din nou Rusiei, în 1918 a reintrat în componenţa României, până în anul 1940, când a fost reocupată de Uniunea Sovietică. Bugeacul a reintrat în componenţa României în anii celui de-al doilea război mondial, până în 1944, când a fost reocupat de Armata Sovietică. A fost apoi ataşat Ucrainei…

*Din volumul Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult