NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
Supliment Românii din jurul României

UNGARIA

Reporter: editura October - 13 - 2014

Asaltul statului şi reduta românismului

Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta. Dar nici românii din Ungaria nu au avut un parcurs uşor prin secole. Conform rezultatelor oficiale ale recensământului din 2001, în Ungaria trăiesc în prezent circa 8.000 de români, cifră cu 25% mai mică decât cea consemnată la recensământul din 1990. Şi oricum, mult redusă faţă de cifrele făcute publice de organizaţiile româneşti. Cum s-a ajuns la o scădere numerică atât de importantă şi care este atitudinea statului ungar faţă de românii de pe teritoriul său?

În redacţia publicaţiei „Foaia Românească”

În redacţia publicaţiei „Foaia Românească”

În primul rând, se poate vorbi despre maghiarizare. Privind retrospectiv, la viaţa colectivităţii româneşti în perioada Imperiului Austro-Ungar, această tactică a fost una larg răspândită. Şi înainte (ca şi acum, după cum reiese din discrepanţele între cifrele oficiale şi cele ale reprezentanţilor românilor), statul ungar raporta cifre mici ale românilor. Prin aceasta s-a încercat mai mereu ruperea de rădăcini, de origini, şi a românilor din Transilvania, ca şi a celor din Ungaria. Practicile de acest tip s-au perpetuat în timp, astfel că nici în Ungaria contemporană, stat membru al UE, populaţia românească nu beneficiază, nici pe departe, de drepturile pe care ar trebui să le aibă în conformitate cu statutul ţării şi nu se compară nici cu cele pe care le are populaţia maghiară din România. Astfel, şcoala românească este cvasi-maghiarizată, limba română învăţându-se în şcoli bilingve. Un exemplu este Liceul românesc „Nicolae Bălcescu”, din Giula, unde, după decenii în care s-a predat în limba maternă, s-a trecut la sistemul bilingv. Nici măcar în localitatea Micherechi, compact locuită de români, şcoala nu este românească, cele mai multe discipline predându-se în limba maghiară. Cât priveşte mass-media, programe de televiziune în limba română există cam o oră pe săptămână, iar publicaţia fanion a românilor din Ungaria, „Foaia românească”, din Giula, care apare din 1956, a avut mereu de luptat cu multe greutăţi pentru a-şi asigura apariţia. „Asimilarea naturală este accelerată. Dacă bunicul vorbea româna, nepotul acum nu mai ştie română nici o boabă. În multe localităţi, românii spun că părinţii şi bunicii lor au fost români, numai că declară asta pe ungureşte…”, sintetizează Eva Iova-Şimon, director al publicaţiei.

2În al doilea rând, se poate vorbi despre nereprezentarea românilor în forurile statului maghiar. Astfel, în sistemul de reprezentare de tip ,,autoguvernare a minorităţilor” din Ungaria, în prezent 40% din numărul deputaţilor din autoguvernările numite româneşti sunt ne-români. Aceşti reprezentanţi nu cunosc limba română, nu au dat dovadă că ar poseda cunoştinţe despre cultura, tradiţia românească, n-au participat la viaţa publică românească şi nu se consideră români. Pentru a înlătura aceste carenţe, comunitatea românescă din Ungaria a propus ca dreptul de a candida să se asigure doar persoanelor – în cazul românilor – care se consideră români şi care pot demonstra că au frecventat o şcoală românească, au fost botezaţi de Biserica Ortodoxă Română, au fost înregistraţi de o instituţie românească etc.

Este adevărat că în ultimii ani, dată fiind apartenenţa ambelor ţări la blocul comunitar, legăturile cu ţara-mamă ale minorităţii române din Ungaria au devenit mai frecvente şi mai benefice, ajutând la crearea unui cadru potrivit pentru dialogul dintre minoritatea română din Ungaria cu ţara-mamă. Dar mai sunt multe de făcut pentru ca drepturile românilor din Ungaria să se apropie măcar de cele ale maghiarilor din România.


În Ungaria, poporul românesc e vexat de guvernanţii săi. Procese urbariale îndreptate contra averei lor private, legi electorale îndreptate contra voinţei lor legitime, voturi virile în municipie pentru a îneca voturile locuitorilor, c-un cuvânt un păienjiniş întreg de măsuri arbitrare, adaos prin călcarea zilnică a tuturor dispoziţiilor din lege cari au mai rămas în favoarea naţionalităţilor” (Mihai Eminescu)