28
July , 2017
Friday

Mai mulţi cititori se interesează în ce constă rolul Ombudsmanului European şi care este locul său în sistemul juridic comunitar. Aceştia au sesizat în spaţiul public mai multe atitudini faţă de actualul Avocat al Poporului (aşa cum este numit în România Ombudsmanul) şi doresc clarificări.

1

Ombudsmanul European, Emily O’Reilly

Uniunea Europeană oferă numeroase drepturi şi beneficii cetăţenilor săi. Este posibil, totuşi, ca ei să întâmpine probleme când vine vorba despre exercitarea acestor drepturi. Aici intervine instituţia Ombudsmanului European. Cine vine în ajutorul cetăţeanului european care întâmpină probleme a căror cauză nu este foarte limpede (pot fi generate de administraţia UE, de autorităţile unui stat membru, de o entitate privată etc)? În cazul persoanelor din state membre sau al celor cu domiciliul într-un stat membru, se poate adresa o plângere Ombudsmanului European.

O scurtă privire istorică ne arată că instituţia îşi are originile în Suedia, la începutul secolului al XVIII-lea, când ombudsmanul trebuia să promoveze aplicarea uniformă a legii, să evidenţieze neclarităţile din legislaţii, îndeplinindu-şi sarcinile prin efectuarea de inspecţii şi examinarea plângerilor. Primul Ombudsman a fost desemnat de către regele Carol al XII-lea al Suediei, în 1713. Urmând modelul suedez, Finlanda a creat postul Ombudsmanului Parlamentar în 1920. La mijlocul secolului al XX-lea, instituţia ombudsmanului s-a răspândit şi în celelalte ţări nordice. Modelul danez, care a exclus autoritatea asupra justiţiei, modalitate stabilită în 1955, reprezintă tiparul pentru instituţiile ulterioare ale ombudsmanului. De menţionat că şi unele dintre statele est-europene au instituit ombudsmanul în anii `80, cu menţiunea că a fost vorba despre o autoritate mai mică decât a modelului vestic şi care punea accentul pe protejarea drepturilor omului. După 1990, numărul birourilor ombudsmanilor din lume a crescut semnificativ, iar stabilirea unui ombudsman a devenit un reper pentru seriozitatea unei ţări în ce priveşte reformele democratice.

Astăzi, Ombudsmanul European este un organism independent şi imparţial, care poate trage la răspundere administraţia UE. Ombudsmanul investighează plângerile privind cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor UE. Ombudsmanul poate constata un caz de administrare defectuoasă dacă o instituţie nu respectă drepturile fundamentale, normele sau principiile de drept sau principiile bunei administrări. Câteva exemple: nereguli administrative, incorectitudine, discriminare, abuz de putere, lipsă de răspuns, refuzul furnizării de informaţii sau întârziere nejustificată. Orice cetăţean sau rezident al UE sau întreprindere, asociaţie sau alt organism cu sediul social în UE poate înainta o plângere.

Este important de menţionat că Ombudsmanul nu poate investiga plângeri împotriva autorităţilor naţionale, regionale sau locale din statele membre ale UE, activităţi ale instanţelor judecătoreşti naţionale sau ale ombudsmanilor naţionali, plângeri împotriva întreprinderilor sau a persoanelor fizice.

Reţeaua internă

2

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului

Ombudsmanii naţionali şi regionali de pe întreg teritoriul UE se ocupă de plângerile împotriva autorităţilor publice naţionale, regionale şi locale din statele membre. Împreună cu Ombudsmanul European şi Comisia pentru petiţii a Parlamentului European, aceştia formează Reţeaua europeană a ombudsmanilor. Motivele în baza cărora poate acţiona un ombudsman variază în interiorul reţelei, dar includ în mod normal încălcarea drepturilor, inclusiv a drepturilor omului şi a drepturilor fundamentale, alte comportamente ilegale. Ombudsmanul este un oficial, de obicei desemnat de către guvern sau de către parlament, dar cu un grad semnificativ de independenţă. Este perceput ca un ofiţer independent şi non-partizan (sau comitet de ofiţeri), adesea stabilit de către Constituţie, care supraveghează administraţia. În mod tradiţional, Ombudsmanul se ocupă cu plângerile din partea publicului cu referire la nedreptatea administrativă, precum şi cu drepturile omului şi cu chestiunile legate de diferite forme de corupţie. Ombudsmanul are autoritatea de a investiga, de a raporta şi de a face recomandări cu referire la cazurile individuale, precum şi la procedurile administrative. Un exemplu mai recent este solicitarea Ombudsmanului European Emily O’Reilly de sporire a transparenţei Registrului lobby-ului la vârful UE. Din considerentele enumerate, Ombudsmanul este privit ca o persoană cu un nivel înalt de încredere, cu prestigiu şi influenţă, care acţionează cu obiectivitate, competenţă, eficienţă şi corectitudine.

În ce priveşte România, s-a optat pentru denumirea de Avocatul Poporului, care este o instituţie de tip ombudsman cu competenţă generală, având drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Instituţia Avocatul Poporului a fost una dintre structurile instituţionale noi, create prin Constituţia din 1991. Este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică şi are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice: soluţionează petiţii, formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale, poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, poate sesiza instanţa de contencios administrativ, promovează recursul în interesul legii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ş.a.. Toate acestea în numele cetăţenilor, societăţilor comerciale, asociaţiilor sau altor persoane juridice.

Soluţiile oferite de domnul Victor Ciorbea, Avocatul Poporului au adus adesea clarificări, dar au şi stârnit dispute între Executiv şi Opoziţie. Ne referim la faptul că Avocatului Poporului i s-a solicitat contestarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, a celei privind Ordonanţa de Urgenţă care modifică legea alegerii preşedintelui sau a actului normativ care permite migrarea aleşilor locali de la un partid la altul.

Roxana Istudor

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult