17
August , 2017
Thursday

Republica Moldova

Opţiuni ireversibile

Reporter: editura November - 2 - 2014

Republica Moldova se pregăteşte să încheie anul 2014 cu performanţe de excepţie în privinţa parcursului său european: liberalizarea vizelor privind circulaţia în Europa (28 aprilie), semnarea (27 iunie) şi ratificarea (2 iulie) a Acordului de Asociere cu UE, urmate de începerea aplicării provizorii a acestuia, de la 1 septembrie. Un parcurs ce confirmă estimările şi, desigur, aşteptările cele mai optimiste de la începutul anului. Pe fondul acestor deschideri evidente, ca şi al sprijinului prompt primit din partea UE în contextul presiunilor economice ale Rusiei, semnificativă şi, desigur, explicabilă este şi creşterea încrederii în rândul populaţiei în Uniunea Europeană şi instituţiile sale. Pentru prima dată, după cum arată rezultatele publicate recent ale „Eurobarometrului de Vecinătate” pentru Primăvara 2014, cetăţenii Republicii Moldova consideră, în proporţie de 59 la sută, că UE este un partener important şi are o contribuţie majoră la dezvoltarea ţării. Tot peste 50 la sută este şi procentul celor care sunt convinşi că UE aduce pace şi stabilitate în regiune, iar Republica Moldova şi Uniunea împărtăşesc un set de valori comune, care le permit să coopereze în mod eficient.

pirkka tapiola

Pirkka Tapiola, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău

În acelaşi timp, însă, dificultăţile întrevăzute în calea integrării europene depline a Republicii Moldova nu au întârziat să apară. O parte dintre ele ţin de cursul reformelor interne, atât în domeniile economic şi comercial, cât mai ales în ce priveşte asanarea administraţiei şi combaterea corupţiei din instituţiile publice. Noul ambasador al SUA la Chişinău, William Moser, s-a arătat îngrijorat de „nivelul neobişnuit de înalt al corupţiei” din Moldova. Critici la fel de severe au venit şi din partea UE, care a penalizat, de altfel, guvernarea de la Chişinău, diminuând cu două milioane euro cea de-a doua tranşă dintr-un fond total de 60 milioane euro alocat pentru aplicarea unei Strategii de reformare a justiţiei, demarată în 2011 şi cu termen de finalizare în 2016. Cele mai multe reproşuri vizează lipsa unor progrese evidente în combaterea corupţiei din sistemul judiciar şi în procesul de reformare a Procuraturii. Din aceste considerente, sublinia ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, combaterea corupţiei trebuie abordată ca „prioritate naţională şi prioritate a relaţiilor dintre UE şi Moldova”.

România este unul dintre partenerii din UE care acordă Republicii Moldova un sprijin important şi dezinteresat nu doar în plan economic, ci şi în domeniul reformelor şi al procesului de asimilare a standardelor europene. La rândul lor, statele membre ale Grupului de la Vişegrad – V4 (Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia) acordă asistenţă Republicii Moldova privind integrarea economică în UE, într-un program finanţat cu sprijinul Ministerelor de Externe ale Olandei şi Suediei. În cadrul acestui program sunt avansate sugestii privind oportunitatea unor măsuri coerente care să asigure eficienţa acţiunilor de integrare, cum ar fi crearea unei Agenţii naţionale pentru implementarea prevederilor Zonei de Comerţ Liber cu UE, stimularea unor ramuri industriale orientate spre export, modernizarea sectorului agricol şi chiar elaborarea unei strategii de comunicare a chestiunilor legate de integrarea în Uniune.

William Moser, ambasador al SUA la Chişinău

William Moser, ambasador al SUA la Chişinău

Parcursul european al Republicii Moldova este presărat, aşa cum am mai subliniat în articole anterioare publicate de revista „Balcanii şi Europa”, de o serie de obstrucţii care ţin atât de factori interni, cum ar fi rezistenţa manifestată de partidul comuniştilor la deschiderile spre Europa, dar şi de factori externi, cum ar fi în special atitudinea Rusiei şi presiunile acesteia pentru descurajarea şi blocarea acţiunilor Chişinăului în direcţia Vestului. Guvernul condus de premierul Iurie Leancă şi coaliţia proeuropeană aflată la putere au adoptat până acum o atitudine moderată şi echilibrată, evitând să intre în retorica antioccidentală a Moscovei ori să răspundă cu măsuri de retorsiune la sancţiunile economice iniţiate de partea rusă. Pentru a linişti spiritele din Rusia privind o eventuală aprofundare a relaţiilor Republicii Moldova cu NATO, premierul Leancă a reiterat cu tărie că guvernul său respectă litera şi spiritul Constituţiei, care consfinţeşte statutul de neutralitate al Republicii Moldova. O declaraţie fără echivoc, în consonanţă cu paragraful 1 al articolului 11 al Constituţiei Republicii, care proclamă „neutralitatea permanentă” a statului moldovean, dar şi cu preferinţele populaţiei, care în proporţie de peste 50 la sută consideră această opţiune ca fiind cea mai bună pentru securitatea ţării. Din păcate, acest statut de neutralitate este încălcat chiar de către Rusia, deoarece prezenţa pe teritoriul Moldovei a unor forţe militare ruse neagreate de guvernul de la Chişinău contravine paragrafului 2 al articolului 11 menţionat mai sus, care interzice „dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Indiferent de motivele invocate şi de titulatura folosită, prezenţa unor forţe militare ruse pe teritoriul moldovean constituie o pârghie de presiune inacceptabilă, sesizată chiar de partenerii occidentali ai Chişinăului, care avertizează că Rusia începe să utilizeze în Republica Moldova şi în Transnistria scenariul „războiului hibrid”, aplicat în Ucraina, după cum au afirmat o seamă de oficiali NATO.

Chişinăul speră ca, prin prezervarea statutului său de neutralitate, să tempereze atitudinea „belicoasă şi revizionistă” a Rusiei, cum o califica Anders Fogh Rasmussen, în preajma încheierii mandatului său de secretar general al Alianţei. În circumstanţele actuale, NATO este preocupată să clarifice politica sa şi în relaţia cu ţări precum Republica Moldova, care nu sunt membre ale Alianţei, dar riscă să le fie încălcată suveranitatea de către Rusia. „Adaptăm Alianţa Nord-Atlantică pentru un viitor diferit”, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor aliate din Europa, iar Statele Unite au nevoie şi de cooperarea Rusiei, pentru a edifica o Europă „întreagă, liberă şi aflată în pace”. Un asemenea obiectiv, pe termen lung, face necesar ca „Rusia să fie parte a acestei Europe”. Într-o astfel de perspectivă, fireşte, îşi pot găsi locul cuvenit şi opţiunile confraţilor noştri moldoveni.

Dr. Ioan C. Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult