24
May , 2017
Wednesday

O privire lucidă asupra economiei. „Pentru ca toată lumea să vadă şi să cunoască ce înseamnă administraţie exclusiv UDMR-istă, îi invit pe toţi cei curioşi să viziteze prima localitate care ar face parte din aşa-zisul «Ţinut Secuiesc», satul Băcel din comuna Chichiş, la graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov, pentru a vedea cu ochii lor atmosfera medievală întreţinută intenţionat în această zonă, unde nici piatră pe drum nu există. Prin abandonare, sărăcie şi neputinţă liderii UDMR înţeleg autonomia şi în acest fel gândesc să administreze aşa-zisul «Ţinut Secuiesc»”, spune Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş.

1.Harghita şi Covasna (mai puţin Mureş, care totuşi nu poate fi considerat prosper) sunt printre cele mai sărace judeţe din România. În această zonă, în afara exploatării lemnului, a apei minerale, a cultivării cartofului şi a existenţei câtorva pensiuni turistice, nu prea mai este altceva. O dovedeşte faptul că exporturile efectuate într-o lună se situează în jurul a 250 de milioane de lei, existând doar o mână de mari companii cu afaceri anuale de peste 10 milioane de lei fiecare, în care lucrează doar câteva mii de oameni. Pe cale de consecinţă, economia unei formule autonome în regiune ar fi falimentară. Cum ar arăta această construcţie din punct de vedere macroeconomic? Calculele arată că numitul „Ţinut Secuiesc“ nu ar putea supravieţui, în presupusa lui autonomie, nici măcar câteva zile. Cu toate drumurile, pădurile şi imobilele cerute de proiectul UDMR, aparatul birocratic tot ar secătui, prin necesarul său de finanţare, resursele şi aşa limitate ale economiei locale, astfel că zona ar fi nevoită să se împrumute mereu pentru a supravieţui. În cifre seci, Comisia Naţională de Prognoză arată că teritoriul regiunii este în proporţie de peste 75% muntos, ceea ce nu permite dezvoltare agricolă pe scară largă, iar celebrele izvoare de ape minerale (Borsec, Harghita, Biborţeni) şi staţiunile turistice de notorietate europeană (Tuşnad, Covasna, Praid, Cheile Bicazului) nu pot compensa lipsa unei industrii. Ca urmare, bugetul „Ţinutului Secuiesc“ s-ar baza majoritar doar pe veniturile din turism, exploatarea apelor minerale şi, eventual, prelucrarea lemnului.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat la Băile Tuşnad: „Suntem în Transilvania, a fost parte a Ungariei, s-a tras o linie şi acum nu mai e”

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat la Băile Tuşnad: „Suntem în Transilvania, a fost parte a Ungariei, s-a tras o linie şi acum nu mai e”

Ar fi oare suficient? Şi alte date oficiale relevante arată că nu. Concret, dacă veniturile bugetare în zonă ar fi de 33% din PIB (comparabile cu restul ţării), din această sumă de 8,5 miliarde de lei ar trebui întreţinute financiar opt municipii, opt oraşe şi peste 100 de comune, fiecare cu primăria şi cu instituţiile sale deconcentrate, plus 120 de unităţi medicale, 450 de unităţi de învăţământ, secţii de poliţie, unităţi militare, la care se adaugă peste 500 de kilometri de drumuri, 150-200 de kilometri de cale ferată etc. Care este situaţia actuală? Salvarea vine de la autorităţile centrale, întrucât, pentru a echilibra balanţa bugetară a judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna în anul 2013, totalul s-a ridicat la 108,9 milioane de lei. Aceasta este în realitate suma pe care o cheltuieşte România pentru a menţine pe linia de plutire aşa-zisul „Ţinut Secuiesc“, care, iată, are nevoie de o sumă de peste zece ori mai mare decât cea pe care o produce (între 59,5% şi 65% din necesarul finaciar total ca să nu dea faliment). Că Bucureştiul „ţine” regiunea pretinsă de UDMR reiese şi din participarea judeţului Covasna, de pildă, la bugetul statului: este cea mai scăzută din ţară – 4,7 miliarde lei – cea din Harghita fiind de 7,1 miliarde lei (locul 29 în clasamentul naţional), doar Mureş figurând cu 13,4 miliarde lei, departe, faţă de 32 miliarde lei ale judeţului Timiş sau 26 miliarde lei, cât produce judeţul Constanţa. „Nu depăşim nici judeţele Vaslui, Tulcea şi Botoşani. Ocupăm, cu alte cuvinte, ultimul loc în acest clasament”, notează „covasnamedia”.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, defilând călare în Transilvania de Ziua maghiarilor (martie 2014)

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, defilând călare în Transilvania de Ziua maghiarilor (martie 2014)

Un exerciţiu de imaginaţie al unei autonomii în aceste condiţii arată că împrumutul ar fi la ordinea zilei. Dar cine te împrumută dacă nu eşti solvabil, competitiv, dacă nu există garanţia returnării unor bani? Astăzi, chiar dacă se împrumută, zona o face totuşi sub „umbrela” guvernului central. Un exemplu: în 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acorda un împrumut de 15,9 milioane de euro pentru finanţarea extinderii şi modernizării infrastructurii de apă din judeţele Mureş şi Harghita. Una peste alta, cu cifrele pe masă, este lesne de închipuit ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai veni banii de la „centru”, întrucât, aşa după cum se cunoaşte, o regiune autonomă nu mai are dreptul de a folosi bugetul statului, fiind nevoită să se finanţeze exclusiv din resursele proprii.

Dar unde sunt investitorii care ar urma să susţină acest proiectat „stat în stat”? Datele din Registrul Comerţului arată că în cele trei judeţe sunt active 67.629 de companii. Doar că au fost ocolite de investiţiile străine „din cauză că administraţiile locale au înţeles că cel mai bine este să stimuleze investitorii din Ungaria şi au reuşit astfel să înregistreze vreo zece mii de SRL-uri care n-aveau bani nici cât aveau ungurii din România sau românii din Covasna şi Harghita. Asta a făcut ca multe dintre investiţii să se ducă în judeţele vecine. Uitaţi-vă în Harghita şi Covasna, unde nu e nimic. Iar separatiştii au reuşit să creeze impresia că cele două judeţe ar fi zone nesigure pentru investitori, tot timpul cu potenţial de dispute interetnice, şi acest lucru i-a alungat. Datorită politicienilor extremişti, cele două judeţe au fost văduvite de investiţii, de locuri de muncă pentru oamenii de aici…”, arată preşedintele României, Traian Băsescu. Într-adevăr, „demagogia a bătut economia”, aşa cum reiese din realitatea din teren: judeţele Harghita şi Covasna au înregistrat în primul semestru al anului 2014 cel mai mic număr de societăţi înfiinţate la nivel naţional – cu o scădere de 33,3% în Harghita! – faţă de perioada similară a anului trecut. În Covasna, fost reper pentru industria construcţiilor de maşini, dar şi un simbol pentru piaţa de tutun din România, cele circa 4.600 de companii active astăzi au realizat împreună o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro, ceea ce plasează judeţul pe ultimele locuri în România. Companii cu afaceri mai serioase activeză în general în retail, lactate şi îmbrăcăminte… De altfel, toate aceste aspecte au dus la eşecul bancnotei locale „SIC”, care ar fi urmat să circule în „Ţinutul Secuiesc“, lansată în 2011 şi emisă de un organism financiar numit „Siculorum Bes Bank“, de valoarea unui forint unguresc şi despre care nu mai vorbeşte nimeni, întrucât cu 1.000 de SIC se puteau cumpăra cam trei euro…

Acelaşi steag secuiesc, arborat ostentativ atât pe clădirea Parlamentului Ungariei, cât şi în Oradea

Acelaşi steag secuiesc, arborat ostentativ atât pe clădirea Parlamentului Ungariei, cât şi în Oradea

Fără repere economice solide, nici piaţa muncii nu poate sta la temelia unei autonomii. În condiţiile în care judeţele Mureş, Harghita şi Covasna au cumulat, în 2012, un Produs Intern Brut de 25,6 miliarde de lei, iar populaţia locală este de 1,12 milioane de locuitori, PIB-ul per capita rezultă a fi de aproximativ 5.000 de euro, nivel întâlnit doar în cele mai sărace ţări din lume (amintim doar state ca Jamaica, Namibia sau Tailanda). Comisia Naţională de Prognoză estimează pentru 2014 în Harghita cel mai scăzut salariu mediu net pe lună din ţară – 1.200 de lei, iar în Covasna cam tot atât – 1.242 lei – deşi media la nivel naţional este aproape de 1.500 de lei. În lipsa dezvoltării economice, şomajul este de 8,3%, cu mult peste media naţională. Aceleaşi cifrele oficiale arată că ar exista în regiune 216.000 de salariaţi, adică între trei şi patru salariaţi, în medie, per companie sau 19,1% din populaţia totală a regiunii. Reiese că din cinci localnici ai „Ţinutului Secuiesc“, doar unul este salariat, populaţia ocupată fiind de circa 37% din total. În plus, numărul de pensionari îl depăşeşte cu 13.000 pe cel al angajaţilor: 73.800, comparativ cu 60.800, pensia medie fiind la rândul ei mai mică decât cea la nivel naţional. În aceste coordonate, este foarte posibil ca autonomia teritorială pe criterii etnice să nu-i intereseze foarte mult pe cetăţenii maghiari din regiune, confruntaţi cu spectrul unei realităţi economice dintre cele mai sumbre care i-ar aştepta odată cu autonomia şi autofinanţarea implicită.

Nemeth Zsolt, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ungariei, face lobby pentru autonomie în… Cluj!

Nemeth Zsolt, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ungariei, face lobby pentru autonomie în… Cluj!

Reperele politice. Şi totuşi, autonomie pentru maghiarii din România există, aşa cum există nenumărate drepturi acordate de statul român acestei minorităţi. Consiliul Europei urmăreşte de multă vreme respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în România şi nu există probleme în acest domeniu”, notează „Romanian Global News”. În urma legăturii apare o întrebare: Cum au gestionat în trecut sumele de bani şi cât au contribuit aleşii locali şi centrali ai UDMR la dezvoltarea zonei pe care astăzi o cer autonomă etnic? Bugetele regiunii, investiţiile străine, proiectele europene au stat mereu în mâna liderilor UDMR – deopotrivă din administraţia locală sau de la guvernarea central – oameni aleşi (sau numiţi) din rândul maghiarilor şi al căror scop ar fi trebuit să fie, în ultimii 20 de ani, propăşirea economică şi dezvoltarea zonei. Lăsând la o parte faptul că au „propăşit” doar mulţi dintre domniile lor (Alexandru Kiss are o avere estimată la 30 milioane dolari, Verestoy Attila peste 10 milioane de euro, case şi pământuri, acestea fiind doar două exemple de „progres” personal la reprezentanţii UDMR), liderii maghiarilor par să fi avut alte priorităţi. „Este foarte clar că, fiind la putere, UDMR a făcut mult prea puţin pentru aceste judeţe… a fost «un profitor de voturi». Orice apel către guvernul din care făcea parte şi UDMR în perioada 2007-2008 a rămas fără ecou, fie că a fost pentru alocare de bani pentru spitalul de la Covasna, fie pentru alocare de bani pentru modificarea infrastructurii de transport sau pentru valorificarea apelor minerale”, sintetizează şeful statului român. Rezultă că reprezentanţii UDMR lăsau în urmă comunitatea care îi trimisese în Parlament – şi la guvernare – în momentul în care treceau la administrarea întregii Românii. Un exemplu ilustrativ este cel al „eternului” deputat Laszlo Borbely, care reprezintă judeţul Mureş din anul 1990 şi a făcut parte din mai toate guvernele post-decembriste – Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu, Tăriceanu, Boc sau Ungureanu. Dar în judeţul său, salariul mediu net pentru 2014 este de 1.455 lei, semnificativ sub media naţională.

Covor cu harta Ungariei Mari, chiar în clădirea Consiliului European de la Bruxelles

Covor cu harta Ungariei Mari, chiar în clădirea Consiliului European de la Bruxelles

Aşadar, pe ce se bazează pretenţiile şi proiectele autonomiste lansate de UDMR? Pe certitudini economice nu, după cum am arătat anterior. În plan intern, poziţia statului român, care este „naţional şi unitar” prin Constituţie, este categorică de multă vreme, exprimată de toate personalităţile oficiale, de la preşedinţi la premieri şi miniştri. La nivel social, maghiarii şi românii din zonă se înţeleg bine şi sunt mai preocupaţi de viitorul lor şi al copiilor lor decât de lozincile UDMR. O demonstrează foarte bine părerea lui Costi Andras, mic afacerist din Borsec, Harghita, care spune că „mai corect ar fi fost dacă UDMR ar fi făcut ceva pentru zona asta. Dar de 21 de ani nu fac nimic şi drumurile s-au stricat, staţiunea s-a stricat, industria s-a stricat. Ne bagă în faţă problema asta cu naţionalismul, că ungurii se omoară cu românii. Noi suntem prieteni, lucrăm de ani de zile împreună”. Nici în plan extern o viitoare „enclavă” în inima României, nesusţinută de Bucureşti, nu ar avea perspective optimiste. Comisia Europeană a arătat în nenumărate rânduri că, în cazul unei secesiuni, regiunea iese automat din UE şi trebuie să solicite aderarea, pe care nu o poate obţine decât dacă îşi dau acordul toate statele Uniunii.

Rămâne să ne întrebăm în numele cui oare este lansat proiectul autonomiei aşa-numitului „Ţinut Secuiesc”, care sfidează legile româneşti şi normele europene, şi cui îi va folosi acest demers care a avut şi are atât de puţine şanse de izbândă şi totuşi este împins atât de des în prim-planul agendei publice maghiare şi nu numai.

  • UDMR a făcut parte din guvernul Convenţiei Democrate Române (CDR) în perioada 1996-2000, din guvernul Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.) între 2004 şi 2008, din Guvernul Boc între 2009 şi 2011, din Guvernul Ungureanu în 2012, şi din 2014 guvernează în cabinetul premierului Victor Ponta.
  • De ce se fac alegeri în România? Ca să aleagă UDMR cu cine intră la guvernare”, (Laszlo Borbely, lider UDMR, fost ministru).

Polemica în jurul autonomiei pe criterii etnice a aşa-numitului „Ţinut Secuiesc” – zona judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş – s-a reaprins după prezentarea de către UDMR a unui proiect detaliat în acest sens. Mai presus de discursuri şi lozinci se află însă, în realitatea europeană a României, un adevăr: în pofida faptului că reprezentanţii maghiarilor se află la guvernare de peste două decenii, regiunea pe care o vor autonomă a rămas aproape cea mai săracă din ţară…

Pretenţiile UDMR

  • Ţinutul Secuiesc se se constituie că o regiune autonomă
  • În Ţinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a Băncii Naţionale Române
  • Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii
  • Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră şi exploataţiile de turbă, edificiile destinate funcţionarii unor servicii publice regionale constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (…) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii
  • 2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş, (respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi ai judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure) trebuie să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti
  • Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limba maghiară atât limba română cât şi limba maghiară, precum şi toponimele în ambele limbi (din Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, document scris asumat oficial de UDMR)

Poziţia României

„Noi, statele, ştiind care sunt normele europene, avem dreptul suveran de a decide în plan intern. Ni se transmite mereu, fie de la Budapesta, fie de aici, din România, autonomie, autonomie. Pentru mine, în calitate de cetăţean român, este foarte dificil să înţeleg de ce vine mereu acest mesaj de separare. Este ceva în neregulă, vreun disconfort să trăieşti împreună cu românii? Ceea ce doresc unii, autonomie pe criterii etnice, noi respingem. Poziţia statului român trebuie asumată de toţi cei care iau parte la actul guvernării. Există lucruri care nu se negociază!” (Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult