23
May , 2017
Tuesday
Văzând rezultatete alegerilor parlamentare de la noi, gândul năstruşnic mi s-a îndreptat spre aventurile cotidiene ...
Se observă tot mai des că unele dintre statele lumii îşi vând „comori” care le ...
[caption id="attachment_4595" align="alignleft" width="300"] Noul parlament ucrainean[/caption] La începutul acestui an, Colegiul „William & Mary” din ...
Mai mulţi cititori ai revistei au dorit să afle noi amănunte referitoare la modul ...
Spania a încetat de ceva timp să mai fie un El Dorado pentru români. Recesiunea, ...
Un cetăţean şugubăţ, pesemne neştiind ce-i scorneşte mintea a propus şi el, isteţ nevoie mare, ...
Editorial Anul 2014 a debutat cu o revenire la reglementările iniţiale ale Uniunii Europene privitoare la ...
Originar din Sofia, ES Aleksandar Filipov a absolvit Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din ...
  Bilanţul anilor de intervenţie în Irak se apropie de ceea ce mulţi analişti şi ...
Cei ce nu cunosc este bine să fie înştiinţaţi că la îndemâna diplomaţilor şi a ...
Titus Corlăţean - Ministru al Afacerilor Externe E.S. Titus Corlăţean, politician român din noua generaţie de diplomaţi, ...
A fost o vreme când, la începuturile sale, ziarul „Scânteia tineretului” (1950-1960) era vizitat – ...
Pol economic gigant euroatlantic UE şi SUA pregătesc o mişcare economică de amploare: un acord de ...

Archive for December, 2014

Revista „Balcanii şi Europa” a primit „Distincţia Culturală” a Academiei Române

Reporter: editura December - 23 - 2014 Comments Off on Revista „Balcanii şi Europa” a primit „Distincţia Culturală” a Academiei Române

Academia Română, cel mai înalt for de consacrare culturală şi ştiinţifică, a acordat revistei „Balcanii şi Europa” Diploma „Distincţia Culturală”, în linia premierii  creativităţii performanţei româneşti în diferite domenii ale vieţii economice, sociale şi culturale. Academia Română a ţinut astfel să onoreze parcursul meritoriu al unei publicaţii unicat în peisajul mass-media româneşti, prin abordarea cu precădere a tematicii zonei Balcanilor, realizată în condiţii profesioniste, la un înalt standard al demersului jurnalistic, slujind interesul naţional şi susţinând activ integrarea României în structurile euro-atlantice.

DSCN6923

Publicaţie a societăţii civile, susţinută de NIRO Investment Group, de-a lungul anilor şi-a păstrat independenţa, obiectivitatea şi profesionalismul. Revista a continuat neabătut proiectul iniţial de a servi interesele României, precum şi integrarea firească în cadrul Uniunii Europene şi NATO, de la primul număr, din anul 2000, şi până la cel aniversar, numărul 150, din decembrie 2014.

Mai pot fi consemnate galele organizate cu prilejul acordării în fiecare an de Premii onorifice unor remarcabili reprezentanţi ai societăţii româneşti, cu realizări notabile în diverse domenii.

Diploma „Distincţia Culturală” conferită revistei „Balcanii şi Europa” a fost înmânată de acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei Române scriitorului Carol Roman, director general al revistei, în ziua de vineri, 19 decembrie 2014, în sesiune solemnă a Adunării Generale a Academiei. Referindu-se la revista premiată, preşedintele înaltului for a apreciat reuşitele publicistice de-a lungul celor 15 ani de existenţă- iniţiativele, articolele de analiză, diferitele contribuţii ale unor eminente personalităţi din ţară şi de peste hotare, precum şi interesul acordat românilor din diaspora.

Diploma Academia Romana

NIRO Investment Group – 20 de ani, Balcanii si Europa – 15 ani

Reporter: editura December - 6 - 2014 Comments Off on NIRO Investment Group – 20 de ani, Balcanii si Europa – 15 ani

● Revista „Balcanii şi Europa”, încă din momentul apariţiei sale, a fost o experienţă unică în presă, din perspectiva zonei balcanice, căreia i s-a dedicat de-a lungul celor 15 ani. Avem satisfacţia să constatăm, după apariţia unui număr de 150 de ediţii ale revistei noastre, că strădaniile redacţiei, sprijinite de „Niro Investment”, de preşedintele său, dl. Nicolae Dumitru, au fost apreciate şi susţinute de preşedinţi de stat, prim-miniştri, miniştri, ambasadori, directori de bănci şi mari investitori, performeri din lumea culturală şi sportivă etc., precum şi de colaboratori de primă mărime, ziarişti, scriitori, reputaţi analişti politici.

Balcanii si Europa_2-3

 

●Revista menţine relaţii de colaborare cu personalităţi ale vieţii social-politice din România şi de peste hotare, desfăşoară legături directe în primul rând cu misiunile diplomatice ale ţărilor balcanice, ale altor ţări europene, precum şi cu cele ale României în aceste state.

coperti Balcanii

●Susţinerea materială din partea companiei „NIRO Investment Group” a făcut posibil ca publicaţia să rămână necondiţionată de partizanate şi să-şi desfăşoare activitatea fără ingerinţe în politica redacţională, „Balcanii şi Europa” devenind o adevărată publicaţie a societăţii civile româneşti.

● Revista „Balcanii şi Europa”, din îndemnul preşedintelui său, dl. Nicolae Dumitru, a iniţiat şi susţine de numeroşi ani un ciclu de publicaţii –supliment dedicate compatrioţilor noştri aflaţi la muncă în străinătate, realizate şi expediate în Spania, Italia, Anglia, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, precum şi confraţilor noştri din jurul României.

Premiile anuale ale revistei „Balcanii şi Europa”, atribuite unor prestigioase personalităţi din diferite domenii, au consemnat importante evenimente din ştiinţă, economie, cultură, realizate prin muncă şi talent, rezultate benefice societăţii.

 


LA CEAS ANIVERSAR

sigla NIRO-640p

NIRO INVESTMENT este un important grup de firme 100% private româneşti, care a desfăşurat, încă de la înfiinţarea sa, în anul 1993, o vastă paletă de proiecte antreprenoriale de succes în România şi a devenit un membru important al economiei şi societăţii româneşti.

● Toate programele sale de afaceri şi investiţii înfăptuite în cei peste 20 de ani de existenţă au fost realizate în integralitate în mediul de afaceri privat şi nu s-au derulat niciodată afaceri cu statul român, direct sau prin intermediari.

●Principalele firme ale grupului au fost declarate de către Ministerul Finanţelor Publice ca Mari Contribuabili la Bugetul de Stat, plătind numai în ultimii 10 ani peste 375 milioane de RON. Această certificare demonstrează rolul important pe care firmele îl ocupă în economia românească, precum şi îndeplinirea integrală şi la termen a obligaţiilor faţă de stat.

cocarde 15-20 de ani●Prin proiectele sale de dezvoltare în afaceri, NIRO INVESTMENT – cu cei 600 de salariaţi şi peste 5.000 de colaboratori – a creat direct şi indirect peste 25.000 de locuri de muncă, în special pentru categoriile sociale cu venituri mici şi a generat apariţia a mii de întreprinderi mici şi mijlocii la nivel naţional. NIRO INVESTMENT a contribuit la apariţia şi dezvoltarea unor comunităţi multiculturale.

●Programele de investiţii cu o valoare de peste 1,1 miliarde de RON s-au concretizat în proiecte comerciale, rezidenţiale, industriale şi turistice, cu o suprafaţă construită de peste 280.000 de metri pătraţi, realizate atât din veniturile proprii, cât şi prin contractarea de credite bancare.

●În cei peste 20 de ani de existenţă, firmele grupului NIRO şi-au achitat întotdeauna integral şi la termen obligaţiile de plată către stat, instituţiile creditoare şi partenerii de afaceri.

●Grupul de Firme NIRO este un membru important şi activ al societăţii româneşti prin sutele de programe cu impact social pozitiv care au însumat doar în ultimii 10 ani peste 35 milioane de RON şi au condus la sprijinirea comunităţilor locale aflate în dificultate, a categoriilor sociale defavorizate, a numeroase fundaţii şi asociaţii, a şcolilor, tinerilor supradotaţi, a performanţelor artiştilor şi sportivilor români.

 

Năzuinţe mari

Reporter: editura December - 6 - 2014 Comments Off on Năzuinţe mari

După „lupte seculare”…, vorba lui Caragiale, în cele din urmă, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales şi noul nostru preşedinte, în persoana domnului Klaus Iohannis, candidat al Alianţei Creştin Liberale, într-o atmosferă de vrăjmăşie naţională, în care contestaţiile de diferite tipuri, şi în primul rând cea referitoare la slaba organizare a alegerilor pentru românii din străinătate, vor continua să anime spiritele şi ne vor prelungi adaptarea la situaţia ivită. Şi din nou ne vom aminti de o veche zicere: „Fiecare popor are conducătorii pe care îi merită”. Deci, va trebui să sperăm într-un viitor propice dezvoltării, prin eforturile unite ale întregii naţiuni.

carol romanCu toţii cunoaştem hibele pe care le avem de învins şi că doar printr-o lucrare comună a tuturor românilor din ţară şi străinătate vom putea răzbi prin aceste timpuri deloc roze pentru noi, pentru Europa, pentru întreaga lume.

Vor trebui spulberate multe mituri fabricate artificial. Dintre acestea, ne vom referi , de pildă, la mitul că europarlamentarii noştri ar munci pe brânci la Bruxelles; că ar introduce idei valoroase în rapoarte, în declaraţii, în studii europene, că ar participa neprecupeţindu-şi orele din zi şi din noapte în cadrul unor comisii de cercetări în toate colţurile Europei, că ar participa activ în comisii de mare importanţă, cum este Comisia de afaceri economice şi monetare, în cele de afaceri externe, de afaceri juridice, de transporturi şi turism, pentru dezvoltare şi în care vor excela prin activitate şi influenţă. Este o altă iluzie pe care ne-o risipeşte Institutul European pentru Democraţie Participativă, care îmbină analiza calitativă şi cantitativă a activităţilor.

Un alt mit ce ar trebui spulberat degrabă ar fi acela că ne-am pus de-acum serios pe treabă şi am fi pornit năvalnic spre îndreptarea în economie a unor lucruri strâmbe. Poate că s-a făcut câte ceva, însă… De exemplu, mai ieri livram pieţei franceze carne brută în valoare de 3,3 milioane euro şi cumpăram de la aceştia mezeluri diferite şi produse din carne în valoare de 5,5 milioane euro. În Italia trimiteam la export lână brută şi fire textile de 28 milioane euro şi cumpăram din Peninsulă îmbrăcăminte, confecţii şi tricotaje de 140 milioane euro. De asemeni, ungurii importau de la noi piei brute de 2,4 milioane euro şi ne vindeau încălţăminte din piele de 17 milioane euro; în Germania trimiteam la export legume şi fructe de 16,9 milioane euro, pe care le reîntorceam sub formă de conserve şi dulceţuri de 31 milioane euro. Dar ce, ai noştri nu pot fabrica mezeluri, pantofi, confecţii, dulceţuri şi conserve, care altădată erau preţuite peste tot? Ar fi o temă de reflecţie şi de acţiune, aşa după cum promite noul preşedinte, căruia îi urăm succes în înalta responsabilitate pe care şi-a asumat-o şi care i-a fost încredinţătă de alegători care l-au preferat.

Şi ar mai trebui să fie demantelată o iluzie: cum că forţe retrograde ale dreptei radicale ungare s-ar fi potolit şi n-ar mai atenta, ca de atâtea alte ori, la teritorii româneşti din Transilvania. În acest caz, doar printr-o atitudine fermă, consecventă, de definire în permanenţă a drepturilor pe care le are poporul român asupra teritoriului său naţional se pot construi mai departe şi dezvolta fructuos relaţiile între două ţări, membre ale Uniunii Europene şi ale NATO.

Noul nostru preşedinte este aşteptat să se înfrunte voiniceşte cu realitatea, cu adevărata realitate pe care o parcurgem, să unească toate forţele creatoare ale societăţii, indiferent de unde ar proveni şi să încerce să ne dea o speranţă spre mai bine, într-o Europă dispusă să ia măsuri energice pentru redresare economică şi progres.

Carol Roman

1 Decembrie 1918

Reporter: editura December - 6 - 2014 Comments Off on 1 Decembrie 1918

1 Decembrie 1918 – Pagină înălţătoare a istoriei româneşti

La 1 Decembrie 2014 se împlinesc 96 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai înălţătoare a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale este opera întregii naţiuni române.

Citirea Declaraţiei de la Alba Iulia

Citirea Declaraţiei de la Alba Iulia

Reîntregirea naţională a statului unitar român începea cu unirea primei provincii româneşti cu România – Basarabia. Datorăm cinstire curajului românilor care, în faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, proclamau independenţa Basarabiei (24 ianuarie/6 februarie 1918). La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. Al doilea mare moment a avut loc la 15/28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”. Şi mişcarea naţională a românilor din Transilvania s-a amplificat. În leagănul civilizaţiei româneşti, năzuinţa de unire fusese de veacuri un deziderat sfânt. În acest context, la 29 sep./12 oct. 1918 s-a întrunit, la Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român şi a adoptat în unanimitate o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se poziţiona „printre naţiunile libere”. Declaraţia de la Oradea, care afirma dreptul naţiunii române la autodeterminare, precum şi ideea convocării Adunării Naţionale, a reprezentat un act cu o semnificaţie istorică deosebită privind procesul de unificare naţională. Vasile Goldiş sintetiza atunci că „naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat”. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a fost considerată de contemporani decisivă pentru unitatea naţională a tuturor românilor. Pe lângă cei 1.228 de delegaţi, la Alba, au venit, după cum menţionează contemporanii, peste 100.000 de români din toate colţurile Transilvaniei, „cât cuprindea ochiul numai om şi om în continuă mişcare, producând un vuiet de parc-ar fi fost talazurile mării în vreme de furtună”. Textul Rezoluţiei Marii Adunări de la Alba Iulia – şi implicit al Marii Uniri – a fost aprobat cu entuziasm, devenind documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare. La 11/24 decembrie 1918, regele Ferdinand emitea Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie. „Mă închin cu evlavie celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare”, arăta monarhul.

Sărbătorirea Zilei Naţionale de către românii din toată lumea

Sărbătorirea Zilei Naţionale de către românii din toată lumea

Românii au ştiut să aprecieze aşa cum se cuvine acest înălţător moment din istoria patriei. După 1989, 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României. Până atunci, Ziua Naţională a fost, între 18661947, ziua de 10 mai, apoi, între 19481989, ziua de 23 august. Primul 1 Decembrie ca Zi Naţională a fost marcat la Alba Iulia, în 1990. De atunci, în fiecare an, atât la Alba Iulia, cât şi în toate oraşele mari din întreaga ţară au loc manifestări şi ceremonii prilejuite de aniversarea zilei de 1 Decembrie, evenimente care îi reunesc pe românii de pretutindeni.

Privind în urmă, constatăm că Marea Unire nu a fost rezultatul unei victorii militare şi nici opera vreunui politician sau guvern. A fost încununarea unui val naţional care nu s-a oprit până nu a înfăptuit un vis vechi de veacuri: reîntregirea naţională. Această realitate se confruntă azi cu provocările majore generate de tendinţele de globalizare. Pe de o parte, din perspectiva simbolisticii şi însemnătăţii sale, 1 Decembrie este o reflectare a noţiunii de existenţă a naţiunii într-un stat naţional. Pe de altă parte, însă, astăzi, globalizarea are tendinţa de a modifica acest cadru de referinţă. Economia globală şi revoluţia informaţională au reconfigurat profund două dintre trăsăturile centrale ale statului modern: suveranitatea şi teritorialitatea. Cu atât mai mult, în aceste repere ale lumii contemporane, o Zi Naţională care marchează unitatea transmite un mesaj dens, cu o profundă încărcătură patriotică.

O ilustrare a acestei continuităţi a unităţii românilor este faptul că 1 Decembrie este celebrat în toată ţara, ca şi în afara graniţelor, de comunităţile de români din toată lumea care îşi îndreaptă inima şi gândul spre Ţara lor.

  • Mă închin cu evlavie celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare” (Regele Ferdinand I)
  • În ziua aceasta, poporul român din tot cuprinsul plaiurilor de dincoace de Carpaţi şi-a rostit voinţa nestrămutată de a se uni cu fraţii lui de un sânge din România. Prin această rostire înţeleaptă, unitatea neamului nostru e desăvârşită. Dacia lui Traian şi România unită pe timp scurt de Mihai Viteazul şi-a luat fiinţă pentru toate timpurile cât va trăi neamul românesc pe pământ” (ziarul „Libertatea” din anul 1918).

„Toate drumurile duc la… SIBIU”

Reporter: editura December - 6 - 2014 Comments Off on „Toate drumurile duc la… SIBIU”

Revista „Balcanii şi Europa” nr. 73/2007 consemna desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană, eveniment care venea ca o urmare firească a faptului că oraşul, sub conducerea primarului Klaus Iohannis, şi a administraţiei sale, devenise un model urban.

Coperta Balcanii si Europa - 2007

Coperta Balcanii si Europa – 2007

În acest context, revista noastră a publicat pe copertă imaginea primarului Klaus Iohannis, împreună cu dl. Hans-Gert Pőttering, preşedinte al Parlamentului European, cu următorul text: „Toate drumurile duc la… Sibiu”, plin de înţelesuri şi pentru zilele noastre.

Sibiul – în floare

Suntem cu toţii martori- iar cei mai norocoşi, spectatori la faţa locului – ai unor manifestări de înaltă ţinută artistică desfăşurate în Sibiu, care, pe drept, işi merită titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2007. Deschiderea sezonului estival – vârful activităţilor acestui demers cultural fără precedent – s-a constituit într-o convingătoare promisiune pentru ceea ce va urma. Căci de acum vor continua să fie puse în operă unele din cele mai importante proiecte culturale, din 500 aprobate, unele de tradiţie, altele cu statut internaţional. Nu există domeniu, sector al vieţii spirituale care să nu fie reprezentat prin ceea ce are mai bun Sibiul, vechi centru istoric, oraş modern situat în inima României, deschis cu toată fiinţa sa spre Europa. Mare parte din aceste proiecte au “bătaie lungă”, deschizând sau întărind o necesară şi benefică cooperare internaţională.

Sibiul este scena de pe care România îşi trimite mesagerii săi culturali spre Europa, spre toată lumea.

 

În semn de înaltă recunoaştere

Reporter: editura December - 6 - 2014 Comments Off on În semn de înaltă recunoaştere

„Balcanii şi Europa” a consemnat, de-a lungul anilor, importantele premii, diplome şi trofee cu care a fost distins „NIRO Group”, preşedintele său, dl. Nicolae Dumitru, pentru activitatea de înaltă calitate şi managementul de succes practicat atât pe piaţa română, cât şi pe cea internaţională. Am dorit în acest mod să punctăm faptul că suntem susţinuţi de o companie puternică şi performantă, cu capital românesc, a cărei activitate de înaltă calitate, implicare în viaţa socială şi în acţiuni umanitare au fost pe deplin recunoscute în ţară şi peste hotare.

sigla NIRO 20 de ani

Nicolae Dumitru

Nicolae Dumitru

Premiul internaţional „Excelenţă în Managementul Afacerilor –Europa 2006” i-a fost conferit firmei „S.C. NIRO’95 IMPEX S.A.” şi înmânat preşedintelui grupului NIRO, dl. Nicolae Dumitru, la festivitatea din Luxemburg, de către directorul general al revistei „Actualidad”, Luis Abello, pentru seriozitate în afaceri, tenacitate în gândire şi execuţie, dar mai ales pentru finalitatea investiţională care a atras admiraţia şi recunoaşterea specialiştilor în domeniu. O înaltă distincţie, „Premiul European al Calităţii”, i-a fost conferită în anul 2008 firmei „NIRO Group”, preşedintelui acesteia, de către Summit-ul liderilor din Oxford, pentru eforturi continue de atingere a înaltei calităţi în concordanţă cu standardele europene. Este unul dintre cele mai prestigioase evenimente care au loc în Marea Britanie, ce atrage participanţi din peste 20 de ţări din toată lumea, reunind comunitatea oamenilor de afaceri şi reprezentanţi de vârf ai guvernelor din Uniunea Europeană, Rusia, CSI, ţări în curs de dezvoltare şi din Orientul Mijlociu.

Anul 2011 consemna alte importante recunoaşteri pentru „NIRO”: Trofeul din partea „Quality Summit New York” – „International Award for Excellence and Business prestige. Gold”, precum şi Trofeul din partea Federaţiei Române de Handbal – 75 de ani.

Pentru a evidenţia faptul că an de an Primăria Sectorului 2 are în „NIRO Investment Group” un partener stabil în derularea activităţilor socio-culturale, Grupul de firme „NIRO” a fost distins, în anul 2012, cu Premiul de Excelenţă” pentru implicarea activă în derularea programului de responsabilizare socială, corporatistă şi dezvoltare durabilă a Sectorului 2.

Totodată, am relatat şi despre faptul că grupului de firme „NIRO” i-a fost acordat „Certificatul de atestare a calităţii ISO 9001”, pentru calitatea serviciilor şi produselor. De asemeni, preşedintele „NIRO Group” a fost distins cu „Diploma şi Trofeul România 2000”, pentru excelenţă în afaceri, implicare în proiecte sociale de excepţie şi pentru susţinerea sportului olimpic, de către Fundaţia „România 2000” şi cotidianul „Ultima oră”.

În anul 2013, dl. Nicolae Dumitru a primit Diploma şi titlul de membru de Onoare din partea Asociaţiei pentru Diplomaţie Publică. Şi Banca Naţională a României i-a acordat d-lui Nicolae Dumitru „Placheta de Excelenţă”. De asemeni, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a distins „NIRO” cu Medalia de Onoare.

“NIRO Group” – decenii de mărinimoasă implicare socială

Reporter: editura December - 6 - 2014 Comments Off on “NIRO Group” – decenii de mărinimoasă implicare socială

O sinteză a contribuţiei uneia dintre cele mai importante companii româneşti la evoluţia societăţii

sigla NIRO 20 de ani

„Este o companie care a înţeles că beneficiile economice nu reprezintă nimic dacă nu sunt completate armonios de proiecte sociale menite să îmbunătăţească viaţa comunităţii din care face parte. Toate aceste reuşite au fost dobândite respectând întotdeauna oamenii şi promisiunile făcute. Nicolae Dumitru, preşedinte NIRO.

Revista noastră a considerat încă de la înfiinţare că este de datoria sa să consemneze aspectele cu impact social desfăşurate de grupul de firme „NIRO”, companie care s-a implicat responsabil în viaţa socială, culturală, sportivă şi spirituală a societăţii.

Balcanii şi Europa” a realizat, în cei 15 ani de activitate, o panoramă a acţiunilor cu valenţe sociale ale unei companii româneşti – „NIRO Group” – care în 2014 împlineşte 20 de ani de la înfiinţarea primei firme din componenţa sa.

Semnare Parteneriat Primaria Sector 2

Semnare Parteneriat Primaria Sector 2

Motivat umanitar, „NIRO Group” a fost omniprezent în palierele sociale în care a fost nevoie stringentă de sprijin, sub deviza „Investind în oameni, investim în viitor”, pentru a fi aproape de oameni şi a-i putea ajuta. Revista a consemnat aprecierea unanimă de care s-a bucurat Parteneriatul public-privat cu primăria Sectorului 2 din Bucureşti, încheiat în anul 2006, un concept nou, ce integrează mediul de afaceri în viaţa comunităţii în care activează. Programul a inclus zeci de proiecte ale Programului de Responsabilizare Socială Corporatistă realizat de cei doi parteneri: Proiectul Sportiv „Mens sana in corpore sano”, cel recreativ intitulat „Spectacol de Vacanţă”, acordarea de Premii de excelenţă – cum ar fi „Arta nu are vârstă”, „Oscar pentru inteligenţă” etc. – aniversări ale cetăţenilor, programele de implicare socială „Cartier de cartier” şi „România Pitorească, proiecte educative care au inclus acordarea de burse de studii. „Parteneriatul reprezintă dorinţa de implicare a NIRO Group în activităţi care înseamnă un beneficiu pentru comunitatea locală în cadrul căreia funcţionăm. Orice companie are datoria morală de a întoarce comunităţii ajutorul pe care i l-a dat încă de la înfiinţare”, consideră dl. Nicolae Dumitru, preşedintele „NIRO Group”. În acest parteneriat, Grupul „NIRO” a investit până în prezent peste 1 milion de euro, arătam în paginile revistei.

În anul 2007, grupul de firme „NIRO” a fost sponsor și susţinător al eforturilor comune de renovare a spitalului de copii „Marie Curie”. Un alt moment de referinţă al implicării sociale a „NIRO Group” a fost sprijinul acordat sergentului în rezervă Daniel Porumb, în vârstă de 30 ani, rănit în cursul unei misiuni în Irak, în anul 2007, şi imobilizat la pat. Militarul a putut pleca în China, la Beijing, pentru un tratament de specialitate, „NIRO” asigurând financiar spitalizarea şi intervenţia medicală, cu suma de 35.000 de euro.

Nadia si sportive CSS2

Nadia si sportive CSS2

Revista a reflectat în paginile sale investiţia Grupului „NIRO” în sportul românesc, concretizată prin acordarea de sprijin material mai multor Federaţii şi premii în bani celor mai valoroşi sportivi români. În anul 2007, alături de Nadia Comăneci, „NIRO” a acordat zece burse pentru gimnastele de la Grupul Sportiv Şcolar nr. 2, din Bucureşti. Iar în anul 2008, „NIRO Investment Group” a fost sponsorul oficial al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, susţinând participarea echipei României la Jocurile Olimpice de la Beijing. Ulterior, Grupul a organizat un eveniment în cadrul căruia a premiat sportivii români medaliaţi la Jocurile Olimpice cu 10.000 euro medalia de aur, 5.000 euro medalia de argint şi 3.000 euro medalia de bronz. „Balcanii şi Europa” a consemnat faptul că „NIRO Investment” susţine mai multe discipline sportive, printre care canotajul, secţiile de volei şi rugby aparţinătoare clubului Dinamo, ca şi Federaţia de Popice şi Federaţia Română de Handbal. De asemeni, am abordat evenimentul prin care „NIRO Investment” devenea, în octombrie 2010, partener oficial al Federaţiei Române de Handbal, susţinând financiar cele două echipe naţionale, băieţi şi fete, seniori, în pregătirea şi participarea acestora la Turneul final al Campionatului European feminin din Danemarca şi Norvegia şi la turneul final al Campionatului Mondial masculin din Suedia. În paralel, tot în anul 2010, „NIRO Investment Group” a sprijinit înfiinţarea primului Institut privat de istorie din România.

În paginile revistei am relatat despre faptul că în 2011, urmare benefică a sprijinului financiar acordat de „NIRO”, handbalista Cristina Neagu aducea o performanţă excepţională handbalului românesc, câştigând „Balonul de Aur” şi fiind desemnată drept cea mai bună handbalistă a lumii. De altfel, în vara aceluiaşi an, „NIRO Investment Group” a oferit handbalistelor din „Naţională” un cec în valoare de 100.000 de euro, onorându-şi deviza de a premia performanţa. Suport financiar a primit în continuare şi ciclismul, „NIRO” fiind, de altfel, este cel mai vechi partener al Federaţiei Române de Ciclism şi Triatlon (din anul 1994). Pentru ataşamentul manifestat consecvent, timp de două decenii, faţă de acest sport tradiţional, Federaţia Română de Ciclism şi Triatlon a hotărât desemnarea ca Preşedinte de Onoare a d-lui Nicolae Dumitru.

as1Publicaţia a abordat şi implicarea „NIRO”, prin sponsorizări, în domeniul educaţiei. Am semnalat dotarea corespunzătoare a mai multor şcoli şi grădiniţe în anul 2011, prin donarea unui număr de 30 de calculatoare elevilor de la Şcoala nr. 62 şi Şcoala nr. 199, din Bucureşti, precum şi îmbrăcăminte şi jucării la Grădiniţa nr. 160. În acelaşi an, „NIRO Investment Group” dovedea solidaritate umană prin reacţia promptă de ajutorare a victimelor inundaţiilor. Grupul a suvenţionat chiar din primele zile ale calamităţilor trimiterea unor ajutoare, în valoare de 11.000 de euro. Exemplul Grupului a fost urmat de reacţia colectivă a oamenilor de afaceri din marele Complex Comercial „Dragonul Roşu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, de Comunitatea Oamenilor de Afaceri Chinezi din Complexul Comercial şi de Asociaţia Culturală a Kurzilor şi Oamenilor de Afaceri Kurzi din România, care au organizat o campanie pentru strângerea de ajutoare.

În paginile revistei s-au regăsit şi acţiunile de sprijin ale „NIRO Investment Group” pentru Asociaţia „Ovidiu Rom”, care susţine introducerea copiilor în programele unor şcoli şi grădiniţe. În cadrul acestui parteneriat care a debutat în anul 2011, Grupul de firme condus de dl. Nicolae Dumitru s-a implicat în ajutorarea unui număr de 1.300 de copii săraci din 19 comunităţi aflate în 11 judeţe ale ţării. De asemeni, Grupul şi-a continuat eforturile de derulare a programului de şcolarizare „Fiecare copil în grădiniţă”, care a vizat, în timp, mii de copii lipsiţi de mijloace materiale din zeci de comunităţi, donând importante sume de bani. De exemplu, în calitate de sponsor tradiţional al Asociaţiei „Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială”, „NIRO Investment Group” a acordat sprijin material copiilor săraci de pe raza unor comune din judeţul Călăraşi.

În anul 2012, am publicat articole referitoare la faptul că „NIRO” s-a aflat din nou în primele rânduri ale ajutorării sinistraţilor, de data aceasta victime ale unor zăpezi devastatoare. Atunci, Complexul Comercial „Dragonul Roşu”, alăturându-se Ambasadei R.P. Chineze şi Comunităţii oamenilor de afaceri chinezi, a luat parte la o serie de acţiuni de strângere a numeroase articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi a unor sume de bani cu care au fost cumpărate produse alimentare neperisabile. Datorită contribuţiei comercianţilor chinezi, turci, kurzi şi români care au făcut donaţii, au fost colectate circa 20.000 de euro şi mărfuri în valoare de aproximativ 30.000 de euro. În acelaşi areal al implicării sociale a Grupului „NIRO”, „Balcanii şi Europa” a reflectat sprijinul primit în anul 2012 de Asociaţia „Şansa ta”, pentru proiectul „Zâmbetul din cutie”, în cadrul căruia peste 5.000 de copii dintre cei mai nevoiaşi din 25 de sate şi comune au primit daruri de Crăciun. Am menţionat totodată faptul că, pe parcursul anilor, preşedintele grupului de firme „NIRO”, dl. Nicolae Dumitru, împreună cu întreg consiliul de administraţie, a contribuit cu importante sume de bani la renovarea unor şcoli în Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Lansare Carte

Lansare Carte

Activitatea „NIRO Investment Group” în viaţa societăţii româneşti are şi o semnificativă componentă culturală şi spirituală. „Balcanii şi Europa” a consemnat sponsorizarea editării de cărţi, organizării de expoziţii de pictură şi sculptură sau finanţarea de proiecte de cercetare pe termen lung în diferite domenii. Am relatat despre faptul că Editura „Balcanii şi Europa”, din cadrul „NIRO Group”, a publicat lucrări importante, precum „Istoria vie a comunităţilor româneşti de pretutindeni”, „Parteneriatul public-privat şi valenţele sale sociale”, „Oameni, umbre si fantome – o viaţă printre ziare” sau „Elite rome”. De asemeni, a fost posibilă apariţia unor lucrări ştiinţifice, cum este volumul „Şcoala Zeilor”, de Stefano Elio D’Anna, editat sub egida „European School of Economics”. Tot „NIRO” a acordat sprijin financiar, prin premiere, unor apariţii editoriale importante ale anului 2011, editate de „Fundaţia Culturală Magazin Istoric”. „Balcanii şi Europa” a punctat în paginile sale şi tipărirea, cu sprijinul „NIRO”, a unui impresionant tom intitulat „Istoria Chinei şi a civilizaţiei chineze – România şi China”.

IMG_5217Pe lista numeroaselor sponsorizări acordate de „NIRO” se află şi dezbaterea „Despre ideea naţională”, organizată de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), la Academia Română, Festivalul Internaţional de Film „B-EST”, ediţia a V-a, finanţarea Premiilor Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi Premiile anuale oferite de revista „Balcanii şi Europa” unor prestigioase personalităţi din viaţa politică, economică şi culturală. „NIRO” a fost, totodată, de-a lungul anilor, sponsor oficial al Olimpiadelor de Limba Romă şi Istoria, Cultura şi Civilizaţia Romilor, organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Centrul de Studii Rome.

Biserica Visarion

Biserica Visarion

În paginile noastre am reflectat şi sprijinul acordat de Grupul „NIRO” pentru lăcaşele de cult. De implicarea discretă a „NIRO” în îmbunătăţirea activităţii bisericilor au beneficiat Arhiepiscopia Bucureştilor, biserica „Sf. Visarion”, Parohia „Vatra Luminoasă” Biserica „Sf. Vineri”, din cartierul Drumul Taberei sau biserica din localitatea Malul Spart.

Întâlniri onorante

Reporter: editura December - 5 - 2014 Comments Off on Întâlniri onorante

Cu prilejul înmânării Premiului „Omul Anului 2010”
E.S. Ilham Aliyev, preşedinte al Republicii Azerbaidjan, la Palatul Prezidenţial, Baku

Inmanare Premiu Ilham AliyevO delegaţie condusă de domnul Nicolae Dumitru, preşedintele „NIRO Investment Group”, s-a aflat la Baku, la începutul anului 2011.

Înmânarea Premiului s-a desfăşurat într-o atmosferă amiabilă, cu care prilej preşedintele Azerbaidjanului a avut cuvinte frumoase de apreciere la adresa României.

În acelaşi timp, şi-a exprimat recunoştinţa pentru Premiul primit, menţionând că distincţia acordată de revista „Balcanii şi Europa” se constituie într-un indicator al bunei colaborări dintre cele două ţări.

Vizita delegaţiei conduse de preşedintele „NIRO Investment Group” şi momentul înmânării Premiului „Omul Anului 2010” au fost transmise de mai multe posturi de televiziune azere, iar presa i-a dedicat numeroase articole.

 

 

Inaugurarea Consulatului onorific al Letoniei la Bucureşti, în prezenţa E.S. Valdis Zatlers, preşedinte al Republicii Letonia, 2011

fotoFestivitatea inaugurării Consulatului din România în sediul pus la dispoziţie de „NIRO Investment Group” s-a desfăşurat cu prilejul vizitei oficiale pe care a întreprins-o în ţara noastră preşedintele Republicii Letonia, E.S. Valdis Zatlers, soţia domniei sale şi delegaţia care îl însoţea.

Cu această ocazie a avut loc o convorbire cu domnul Nicolae Dumitru, preşedintele „NIRO Investment Group”, dedicată realizării unui program de activităţi ale Consulatului.

15 ani împreună

Reporter: editura December - 5 - 2014 Comments Off on 15 ani împreună

Încă de la începuturile sale, revista „Balcanii şi Europa”, care apărea, în anul 2000, sub titulatura „Balcanii”, s-a constituit într-o voce media deosebită de celelalte. Îşi făcea debutul într-un moment de răscruce, la începutul unui mileniu în care întreaga naţiune română îşi punea speranţele în integrarea în structurile euro-atlantice, când concentrarea de valori şi eforturi naţionale era direcţionată spre obţinerea calităţii de membru NATO şi spre apartenenţa la Uniunea Europeană. În aceste repere, poziţionarea revistei pe problematica zonei balcanice venea să îmbogăţească tematica media din România şi să lărgească semnificativ spectrul de abordare a demersurilor politice, diplomatice, a evoluţiilor sociale şi culturale din interiorul ţării. Cu acest ţel profesional, o exigentă redacţie, alcătuită din jurnalişti de prestigiu, cărora li s-au alăturat, în timp, colaboratori de renume şi specialişti reputaţi, a pornit, cu 15 ani în urmă, la a consemna, a sintetiza, a detalia şi a opina în legătură cu drumul României prin noul mileniu şi evoluţia ţării în tabloul geopolitic contemporan – zonal, continental şi mondial.

Balcanii si Europa_22-23În cei 15 ani, „Balcanii şi Europa” a trecut prin încercări, a înregistrat reuşite şi a depăşit cu succes adevărate teste de rezistenţă jurnalistică, izbutind să rămână aceeaşi voce distinctă care a fost încă de la început în peisajul mediatic. Publicaţia şi-a păstrat independenţa, neutralitatea, obiectivitatea şi profesionalismul, datorând tot acest parcurs notabil sprijinului constant primit din partea uneia dintre cele mai cunoscute şi performante companii din România: „NIRO Investment Group”. Sub egida acestui grup de firme, din care „Balcanii şi Europa” face parte, ediţiile revistei au continuat neîntrerupt în tot acest răstimp. Remarcabil rămâne faptul că, spre deosebire de restul tabloului mass-media din ţară, susţinerea „NIRO”, a preşedintelui său, dl. Nicolae Dumitru, pentru publicaţia noastră a rămas necondiţionată de partizanate şi s-a desfăşurat fără ingerinţe în politica redacţională, făcând astfel posibil un fenomen tot mai rar în publicistica românească a ultimilor ani: independenţa editorială deplină.

Întregul suport moral şi financiar pe care revista „Balcanii şi Europa” l-a primit şi care i-a permis verticalitatea profesională este doar o parte din activitatea „NIRO Investment Group”. Compania clădită pe principiul investiţiei în oameni are la activ nenumărate alte contribuţii la binele comun în societatea românească.

Premianţii noştri

Reporter: editura December - 5 - 2014 Comments Off on Premianţii noştri

15 ani cu „Balcanii şi Europa”

Revista a premiat personalităţi de înalt prestigiu din domeniul politic, diplomatic, economic, social, cultural, sportiv

sigla BE 15 ani

Chiar din primul an al apariţiei, revista BALCANII şi-a propus să acorde Premii anuale de referinţă. În toţi cei 15 ani au fost acordate distincţii unora dintre cele mai remarcabile personalităţi, cu realizări notabile în diverse domenii, care s-au aflat alături de revista noastră cu diferite prilejuri, ne-au susţinut şi încurajat.

În primul an al apariţiei, 2000, între laureaţii revistei s-a aflat Voislav Kostuniţa, preşedintele Iugoslaviei, căruia i s-a decernat Premiul „Vocaţia libertăţii”. Au mai fost premiaţi Jelio Jelev, preşedintele Bulgariei, Adrian Severin, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, Angela Eugenia Nicolae, procuror şef în Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Marius Vorniceanu, director general adjunct în Ministerul Finanţelor şi alţii.

Pentru anul 2001, între laureaţii revistei au fost Boris Trajcovski, preşedintele Macedoniei, care a demonstrat „Vocaţia concordiei interbalcanice”. Au mai fost premiaţi Ion Iliescu, preşedintele României, şi Eugen Simion, preşedintele Academiei Române.

În anul 2002, au primit Premiile noastre Ilir Meta, viceprim-ministru, ministru de Externe al Albaniei, pentru „Vocaţia libertăţii”, Aurel Sorin Encuţescu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Cengiz Bektaş, preşedintele Sindicatului Scriitorilor din Turcia, Nicolae Dumitru, preşedintele „NIRO Group”, Pedrag Balaşevici, secretar general al Asociaţiei pentru cultura vlaho-românilor „Ariadnae Filum” din Serbia, Valea Timocului.

În anul următor, 2003, a fost declarat laureat al revistei Costas Simitis, prim-ministru al Greciei, pentru „Vocaţia integrării europene”. Ca preşedinte în exerciţiu al Consiliului European, a jucat un rol important în promovarea candidaturilor României şi Bulgariei la UE. Au mai fost premiaţi Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Yalcin Cakici, directorul „Centrului SECI”, Ali Ergun Ergen, directorul general al „MALL” Bucureşti, Ivo Filipov Gheorghiev, preşedinte al „AVE – Uniunea Tinerilor Etnici Români din Bulgaria”.

Printre laureaţii anului 2004 ai revistei, devenită „Balcanii şi Europa”, s-a aflat E.S. Xu Jian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, care a primit distincţia „Zou chu qu” („Îndreptaţi-vă spre exterior”). Au mai fost premiaţi E.S. Leonidha Mertiri, ambasadorul Albaniei, Ion Antonescu, secretar de stat în Ministrul Culturii şi Cultelor, Risto Vasilievski, scriitor sârb.

În 2005, printre laureaţii revistei s-a aflat Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe, pentru „Vocaţia integrării europene” şi E.S. Ahmed Rifat Okcun, ambasadorul Turciei. De asemeni, printre laureaţii din spaţiul cultural s-au numărat Angela Similea, doamna cântecului românesc, Sergiu Nicolaescu, cineast de renume internaţional şi Gheorghe Zamfir, celebru artist român.

Anul 2006 i-a numărat printre laureaţii revistei „Balcanii şi Europa” pe E.S. Eldar Hasanov, ambasadorul Azerbaidjanului la Bucureşti, pentru „Vocaţia colaborării bilaterale”. Au mai primit distincţii E.S. Konstantin Andreev, ambasadorul Bulgariei şi Marin Constantin, directorul corului naţional „Madrigal”.

20072007 a fost anul în care unul dintre Premiile revistei „Balcanii şi Europa” a revenit E.S. Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei, pentru „Vocaţia spiritului balcanic”. Au mai fost laureaţi Mihai Maxim, directorul Institutului Cultural Român de la Istanbul, Eva Iova Şimon, redactor şef al revistei „Foaia Românească” din Gyula, Ungaria, Mariana Nicolesco, artist de renume mondial, Ivan Patzaikin, multiplu campion olimpic.

În anul 2008, revista „Balcanii şi Europa” a instituit o distincţie aparte: OMUL ANULUI. Atunci i-a revenit guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru politica economică bine concepută şi aplicată, precum şi pentru aportul deosebit la menţinerea unu regim de echilibru financiar favorabil dezvoltării ţării. Printre ceilalţi laureaţi s-au aflat Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism şi E.S. Alexandr Anatolievici Churilin, ambasadorul Rusiei.

Anul aniversar 2009 a reprezentat un bun prilej de a celebra cele 100 de apariţii ale revistei Balcanii şi Europa” în 10 ani fructuoşi, plini de eforturi jurnalistice pe deplin răsplătite.

Titlul „Omul Anului” pentru 2010 i-a revenit E.S. Ilham Aliyev, Preşedinte al Republicii Azerbaidjan. Premiul „Vocaţia Diplomatului de Carieră”, pentru realizări deosebite în misiunea de reprezentare a României de pe poziţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, i-a revenit lui Bogdan Lucian Aurescu. Printre laureaţi s-au mai aflat Uniunea Interregională „Comunitatea românească din Ucraina”, Cristian Gaţu, preşedinte al Federaţiei Române de Handbal, care a declarat că una dintre cele mai importante realizări ale anului a fost semnarea parteneriatului Federaţiei cu „NIRO Investment Group”, Raed Arafat, iniţiatorul sistemului unic de urgenţe SMURD şi jurnalistul Milan Petrovici, decanul de vârstă al Asociaţiei Corespondenților Străini de Presă, care a făcut ample referiri apreciative la adresa revistei.

Festivitatea de premiere a unor personalităţi de marcă din societatea românească a stat sub aceleaşi auspicii şi în anul 2011. Astfel, printre laureaţi s-au aflat Eugen Tomac, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, E.S. Michael Schwarzinger, Ambasador al Austriei la Bucureşti, Andreea Marin, Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, inginerul chimist Ştefan Manea, director general al companiei româneşti „Hofigal”. Pentru colaborarea încununată de succes cu revista „Balcanii şi Europa” în anul 2011 au primit Diplome de Onoare Ioan C. Popa,  cunoscut publicist, Chen Jin, corespondent al Agenţiei „Xinhua” la Bucureşti şi graficianul Ovidiu Zanfir.

2012Gala Premiilor „Balcanii şi Europa” 2012 a distins din nou personalităţi române şi străine de prim rang: E.S. Mark Henry Gitenstein, Ambasador al SUA, E.S. Huo Yuzhen, Ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, E.S. Aleksandar Filipov, Ambasador al Bulgariei. O altă distincţie i-a fost acordată Ambasadorului George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii. De asemeni, au fost premiaţi George Potra, director al „Fundaţiei Europene Titulescu”, Anton Caragea, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale și Economice, Damian Drăghici, Ambasador pentru minoritatea romă, Marilena Stoian, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural „ANTREC”, Miguel Fonda Ştefănescu, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania – „FEDROM. Gala acordării Premiilor „Balcanii şi Europa” s-a bucurat de atenţia altor importante personalităţi ale vieţii publice, care au transmis mesaje – Teodor Meleşcanu, director al Serviciului de Informaţii Externe, Natalia Intotero, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi mulţi alţii.

Anul 2013 a marcat aceeaşi configuraţie a meritelor şi performanţei ca bază a acordării distincţiilor „Balcanii şi Europa”. Diplomaţia a fost şi de această dată bine reprezentată. Astfel, printre laureaţii noştri s-au aflat Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe, care, în mesajul transmis, a punctat faptul că revista „Balcanii şi Europa” reprezintă „un exemplu a ceea ce trebuie să însemne adevăratul jurnalism informativ”, E.S. Oleg S. Malginov, ambasador al Federaţiei Ruse, E.S. Omur Şolendil, ambasador al Republicii Turcia, ambasador Liviu Bota, fost Secretar General adjunct al ONU. Scriitorul şi jurnalistul Alexandru Bantoş, director al „Casei Limbii Române” din Chişinău, R. Moldova, a fost distins cu Premiul „Vocaţia menţinerii spiritului românesc”.

Toate ediţiile Galei de acordare a Premiilor revistei s-au bucurat de prezenţa a numeroase personalităţi ale vieţii publice, invitaţi de certă notorietate, care au onorat o manifestare ce şi-a câştigat un binemeritat renume. În fiecare an, evenimentul a fost pe larg prezentat în mass-media scrise şi audiovizuale, din ţară şi de peste hotare, care au relatat despre importanţa şi anvergura decernării Premiilor revistei „Balcanii şi Europa”, afirmată printr-o activitate ziaristică de calitate, apreciată pentru analizele publicate şi obiectivitatea punctelor de vedere susţinute în paginile sale.

Confluenţe politice

Reporter: editura December - 4 - 2014 Comments Off on Confluenţe politice

15 ani cu „Balcanii şi Europa”

Dezbateri, puncte de vedere, atitudini, sugestii făcute de importanţi oameni politici în decursul anilor

1În numărul de început din primele zile ale anului 2000, ne-au onorat cu prezenţa oameni politici importanţi, cu mesaje încurajatoare şi opinii inserate în rubrica „Răsărit de speranţe”, printre care menţionăm pe Suleyman Demirel, preşedintele Turciei, primul ministru turc Bulent Ecevit, primul ministru grec Costas Simitis, ministrul de Externe grec George Papandreu, ministrul de Externe român Petre Roman. Aceşti oameni politici s-au aflat printre semnatarii „Cartei Bunei Vecinătăţi, Stabilităţii, Securităţii şi Colaborării în Sud-Estul Europei”, apreciată atunci ca fiind cel mai important document comun pentru zona Balcanilor şi semnat la Reuniunea la nivel înalt din 11-12 februarie 2000, la Bucureşti.

Cea de-a patra sesiune a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est s-a aflat de asemeni în atenţia revistei noastre. Cu acest prilej, preşedintele Comisiei Dunării, Hellmuth Strasser, participant, în Bucureşti, la Summit-ul pentru mediu, s-a ocupat de procesul de curăţare a şenalului navigabil al Dunării, blocat în zona Novi Sad de bombardamentele NATO din 1999.

Mihai Razvan Ungureanu

Mihai Razvan Ungureanu

Într-un amplu editorial, revista marca faptul că oameni politici de afiş din zona balcanică – Suleyman Demirel, regele Simion al Bulgariei, Ion Iliescu, Peter Stoianov – au dat curs, la Bucureşti, propunerii fostului preşedinte al Bulgariei, Jelio Jelev, de a se pune bazele unui „Club al Înţelepţilor pentru Balcani”. O cheie pentru enigma balcanică ne-a oferit-o, în rubrica „Invitatul lunii”, Mihai Răzvan Ungureanu, emisarul regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, într-un amplu interviu, în care aprecia că Pactul „este un megaproiect” la care contribuie ONU, NATO, OSCE şi G-7. Paginile revistei au găzduit, în septembrie 2002, un interesant interviu cu acad. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, în rubrica „Invitatul lunii”, în care distinsul om de cultură a relatat despre unele probleme balcanice şi sud-est europene.

Într-un „tur de orizont” al anului 2003 consemnam „necesara bivalenţă Europa-Balcani şi SUA” prin declaraţii ale unor importanţi oameni politici europeni, precum Javier Solana, reprezentat al UE pentru politica externă şi securitate comună, Gunther Verheugen, comisar pentru extinderea UE, Alexandr Kwasniewski, preşedintele Poloniei şi Anders Fogh Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei. În acelaşi an, în interviul cu ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus, publicam opinia acestuia despre războiul permanent cu crima organizată transfrontalieră.

Anul 2004 a consemnat schimbări esenţiale în configuraţia politică a zonei Balcanilor: România şi Bulgaria au intat în NATO, iar primele zece state din valul de 12 candidate au aderat la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, consemnam, într-un amplu interviu, opiniile ministrului Apărării Naţionale de atunci, Ioan Mircea Paşcu, legate de aderarea României la NATO, ca urmare a recunoaşterii contribuţiei ţării noastre în plan regional şi internaţional la demersurile pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii şi la evoluţia ca membru de facto al Alianţei, dovedită prin participarea la operaţiunile internaţionale din Afganistan şi Balcani. Începând din acel an, revista a înţeles să dezvolte aria sa de cuprindere tematică, devenind „Balcanii şi Europa”. Într-un prim număr sub noua sa denumire se publica interviul cu Vasile Puşcaş, negociator şef al României la UE.

nato

NATO

Din lumea oamenilor politici îl găsim în ediţiilor revistei apărute în 2005 şi pe Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, care declara, în interviul dat publicaţiei, că acest Minister a imprimat un ritm accelerat procesului de armonizare legislativă cu UE în domeniu. În numărul din iunie 2005, sub titlul „Natura nu se răzbună, ci omul se autodepăşeşte” a apărut interviul ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Sulfina Barbu, în perioada când inundaţiile făcuseră ravagii în zone extinse ale ţării. Un alt interviu publicam, în anul următor, cu Mădălin Voicu, despre „chestiunea romă”.

Repoziţionarea strategică a Mării Negre a constituit de asemeni un subiect de care ne-am ocupat frecvent în paginile revistei. În acest context, menţionam cea de-a 7-a întâlnire la vârf, în cadrul „Economic Eurasian Forum”, organizată la Istanbul de Fundaţia „Marmara”, şi la care revista „Balcanii şi Europa” a susţinut un referat despre resursele ţărilor din regiune şi contextul globalizării economice.

În dialogul cu miniştrii guvernului României a venit rândul, în 2007, interviului cu Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Comerţului, ulterior şi al Finanţelor, în care acesta destăinuia uriaşul efort de modernizare ce trebuia făcut după aderarea la UE.

Coperta supliment AZER

Coperta supliment AZER

În planul relaţiilor prieteneşti dintre România şi Azerbaidjan a avut loc, în iunie 2007, un eveniment important – aniversarea a 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, consemnată de revista noastră printr-un Supliment special dedicat legăturilor istorice de prietenie dintre popoarele azer şi român. În acest context, a fost publicat un amplu interviu acordat de preşedintele Azerbaidjanului directorului general al revistei.

Anul 2008 l-am deschis cu declaraţia primului ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, despre importantul obiectiv al relaţionării UE cu NATO. Totodată, a fost rezervat în paginile revistei un spaţiu adecvat amploarei şi importanţei evenimentului ce a avut loc la Bucureşti – Summit-ul NATO – istoric prin participare, desfăşurare şi deciziile luate.

Revista a dedicat pagini speciale şi altor evenimente, prin intermediul unor importante interviuri cu personalităţi din zona politicii externe. Astfel, am publicat declaraţiile comisarului european Leonard Orban, referitoare la integrarea imigranţilor români. În alt număr al revistei inseram afirmaţiile ministrului român de Externe Lazăr Comănescu, cu privire la rolul şi importanţa relaţiilor externe ale ţării. În paginile noastre am marcat şi evenimentul verdictului de la Haga, prezentând echipa României, în frunte cu Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE, la procesul de delimitare a spaţiilor maritime în Marea Neagră cu Ucraina.

Am continuat şi în 2010 să ilustrăm reperele politice româneşti în context european şi am început prin a consemna numirea, de către preşedintele de atunci al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a românului Dacian Cioloş pentru a gestiona portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în noul executiv comunitar. Paginile revistei au inclus şi un amplu interviu cu Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, care îşi propunea ambiţiosul plan de a alinia sistemul sanitar românesc la normele majore europene. A fost, de asemeni, abordată şi implicarea României în scutul american antirachetă, mutare geopolitică majoră în context regional.

Kelemen Hunor

Kelemen Hunor

Aspectele integrării europene a României au fost reliefate în cadrul unui interviu special acordat revistei de Niculae Idu, şef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care accentua conexiunea tot mai profundă dintre cetăţenii României şi tematica europeană, în toată complexitatea ei. Locul culturii româneşti în context continental a fost ilustrat de interviul acordat revistei de către Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. La rândul său, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, era prezent în paginile „Balcanii şi Europa”, abordând unele puncte sensibile ale chestiunii romilor şi declarându-se convins că această minoritate, prin elitele ei, „poate să aducă progres societăţii”. Pe aceeaşi linie a efortului în direcţia incluziunii sociale a romilor a oferit revistei câteva consideraţii şi Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Revista noastră a rezumat, de asemeni, împlinirile din cei 20 de ani de politică externă românească – reorientarea pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, parteneriatele solide şi contribuţia românească la obiectivele euro-atlantice.

Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici

În contextul anului 2011 poate fi amintit interviul realizat cu E.S. Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, cu prilejul inaugurării Consulatului onorific al ţării sale la Bucureşti. Importanţa interconectării României cu transportul modern european a fost reliefată în paginile revistei de Anca Boagiu, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii. O amplă privire asupra evoluţiilor europene punea în discuţie, într-unul din editorialele revistei, conceptul de federalizare europeană, temă care a stârnit dezbateri aprinse. Locul şi rolul politicii externe româneşti în peisajul diplomatic zonal complex a fost sintetizat de Teodor Baconschi, ministru al Afacerilor Externe, care a răspuns în paginile revistei la întrebarea generică „Unde ne aflăm?” din perspectiva evoluţiei diplomaţiei româneşti.

„Balcanii şi Europa” deschidea anul 2012 cu o importantă evoluţie în proximitatea României: enclava separatistă transnistreană (regiunea de est a Republicii Moldova) avea o nouă conducere, după două decenii. Se spera atunci la reaşezarea tuturor chestiunilor care blocau restabilirea integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova asupra întregului teritoriu naţional. O altă temă considerată relevantă de „Balcanii şi Europa” a fost cea a şedinţelor comune ale Guvernului român cu cele ale Ungariei, Bulgariei, Moldovei şi Italiei, pe care le-am reflectat în paginile publicaţiei.

Despre măsurile necesare pentru a se menţine securitatea „uneia dintre cele mai lungi şi dificile frontiere externe ale Uniunii Europene”, mai exact graniţa României, a relatat, în cadrul unui amplu interviu acordat revistei, chestorul Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului român de Interne.

Anul politic 2013 a debutat în paginile „Balcanii şi Europa” cu marcarea, într-un amplu editorial, a jaloanelor împlinirii a 150 de ani de diplomaţie românească. Tot în acel an debuta una dintre cele mai apreciate rubrici ale revistei, „Prim-miniştrii României Mari”, sinteză a ideilor politice care au animat iluştri înaintaşi şi care se dovedesc, în acelaşi timp, de o mare actualitate. De-a lungul anilor, în această rubrică au fost prezentate activitatea şi opţiunile politice ale lui Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, George G. Mironescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Vintilă I.C. Brătianu, Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Gheorghe Tătătăscu.

Iulian Fota

Iulian Fota

Aniversarea a 23 de ani de existenţă a Serviciului Român de Informaţii a prilejuit revistei abordarea E.S. Ambasador George Cristian Maior, directorul instituţiei, care a subliniat că „din punct de vedere al securităţii naţionale, cel mai important aspect a fost că nu am fost surprinşi, la nivel strategic, de nici o evoluţie negativă la adresa securităţii naţionale a României”. În acelaşi sens, revista a prezentat, în cadrul rubricii „Tribună liberă”, punctul de vedere al lui Iulian Fota, consilier prezidenţial, reputat specialist în probleme de securitate, care a opinat că „pentru ţările mici sau mijlocii ca România, investiţia în inteligenţă este mai importantă decât pentru cele mari, este chiar vitală”.

Pentru a răspunde uneia dintre cele mai stringente probleme ale României în relaţia cu UE – absorbţia fondurilor europene – revista s-a adresat ministrului de resort Eugen Teodorovici. äBalcanii şi Europa” a consemnat, de asemeni, un alt moment politic important: la Bruxelles s-a parafat, sub egida UE, un acord de principiu de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo. Pe acelaşi coordonate s-a situat şi parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, survenită la Vilnius, şi care creiona direcţia europeană a statului moldovean.

Şi problemele interne au fost abordate punctual. „De felul în care gestionăm pădurile depinde, până la urmă, calitatea vieţii noastre”, declara, în cadrul unui interviu special, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri. Iar despre Strategia Naţională în Domeniul Tineretului a relatat în paginile noastre Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretului şi Sportului.

bogdan aurescu

Bogdan Aurescu

În anul 2014, în „antecamera” alegerilor europarlamentare, am realizat o trecere în revistă a scrutinurilor din toată lumea şi a implicaţiilor lor. „Balcanii şi Europa” s-a aflat, totodată, în prima linie a dezbaterilor publicistice ale unor teme de cea mai mare actualitate. Astfel, am consemnat împlinirea a zece ani de apartenenţă a României la NATO şi contribuţia ţării noastre în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Înăsprirea politicii Rusiei faţă de Ucraina a fost detaliată prin intermediul unui articol semnat de Prof. Dr. Zoe Petre, care a opinat că intervenţia Moscovei în Crimeea „încalcă nu doar legea internaţională generală, ci şi, în speţă, termenii Acordului de la Budapesta, din 1994, semnat de preşedinţii SUA, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, împreună cu primul ministru britanic”. În acest context regional şi internaţional complicat, apartenenţa României la NATO a căpătat valenţe sporite, sintetizate de Joe Biden, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii, care a declarat că „forţele americane au găsit în România aliaţi de nădejde. România a fost un partener serios şi ferm din prima zi”. În acelaşi timp, revista a consemnat şi sacrificiile Armatei române în cei peste zece ani de prezenţă a unor trupe româneşti în teatrele de operaţiuni ale NATO. Revista şi-a făcut o datorie de onoare în a aloca un spaţiu amplu comemorării militarilor români căzuţi în teatrele de operaţiuni.

De asemeni, publicaţia noastră s-a oprit asupra altei teme de importanţă majoră: proiectul care a reaprins o veche polemică internă, totodată şi zonală – autonomia pe criterii etnice, solicitată de reprezentanţii minorităţii maghiare, aflaţi la guvernare în România de peste două decenii, pentru aşa-numitul „ţinut secuiesc”. Am arătat faptul că această cerere ilegală, susţinută periodic şi prin intervenţii ale unor oficiali de rang înalt de la Budapesta, vine în contradicţie cu Constituţia României şi cu normele europene referitoare la atributul fiecărui stat membru de a-şi gestiona problematica minorităţilor.

Demers publicistic notabil

Am parcurs împreună evenimente politice de primă importanţă care au avut loc în perioada de 15 ani trecuţi de la apariţie, consemnând opiniile şi atitudinile a numeroşi oameni politici români şi străini, preluate în „Balcanii şi Europa”, în încercarea de a schiţa problematica zonei balcanice şi sud-est europene într-un mediu politic şi geo-strategic aflat în permanentă schimbare. Ne face o deosebită plăcere să amintim şi contribuţia altor personalităţi, cu diferite prilejuri, în paginile publicaţiei noastre: Glafcos Clerides, preşedintele Republicii Cipru, Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, Cecilia Malmstrom, ministru de Externe al Suediei, Teodor Atanasiu, ministrul Apărării Naţionale, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Adrian Cioroianu, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Apărării Naţionale, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, Vasile Popescu, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Victor Chiujdea, consilier de stat pentru probleme de politică externă, integrare şi apărare, Aurel Sorin Encuţescu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Călin Tesio, director general la Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Brigitte Schulte, membră a Grupului Parlamentar de Prietenie Germano-Român, Alexandru Radu Timofte, directorul SRI, Ştefan D. Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele Uniunii Elene din România, Liviu Mureşan, director interimar al Centrului Regional pentru Combaterea Infracţiunilor Transfrontaliere – SECI, Gheorghe Prisăcaru, preşedintele Comisiei Externe a Senatului României, Mihai E. Ionescu, directorul Institutului de Studii de Apărare şi Istorie Militară, Jivko Jivkov, directorul Serviciului Naţional de Jandarmerie din Bulgaria, Aurel Neagu, şeful Departamentului General al Poliţiei de Frontieră, Aytac Yalman, comandantul general al Jandarmeriei Turce.

Lumea diplomatică alături de revista noastră

Reporter: editura December - 4 - 2014 Comments Off on Lumea diplomatică alături de revista noastră

15 ani „Balcanii şi Europa”

Ambasadori, oameni de stat, reputaţi analişti

Alexander Churilin

Alexander Churilin

Încă din primul număr al revistei, ambasadori şi oameni de stat din ţările balcanice au trimis mesaje de felicitare pentru iniţiativa de a edita o revistă consacrată Balcanilor, după cum aprecia atunci ambasadorul Turciei la Bucureşti, E.S.Volkan Bozkir, precum şi la apropierea ţărilor balcanice, după cum opina ambasadorul Bulgariei, E.S. Kosio Kitipov. Apariţia revistei era considrată „un eveniment deosebit” de către ambasadorul Albaniei, E.S. Marko Bello.

Numărul doi al revistei, din anul 2000, a fost consacrat „României, ca pivot diplomatic al Balcanilor”. Cu titlul „Conciliul balcanic”, ambasadorul Marcel Dinu comenta reperele „Reuniunii şefilor de stat şi de guvern din ţările Europei de sud-est”, eveniment din cadrul Procesului de Cooperare din Europa de sud-est, care a avut loc la Bucureşti.

Diferitele iniţiative care au prins contur în sud-estul Europei după prăbuşirea regimurilor comuniste au fost preluate de revistă prin intermediul interviului acordat de ambasadorul american la Bucureşti, E.S. James Rosapepe, cu prilejul Zilei Naţionale a SUA, la un an după intervenţia NATO în Kosovo: „Acţionăm intens, împreună cu România şi alte state din Europa, să menţinem Dunărea deschisă, astfel încât comerţul să repornească în flux”, publicam atunci.

Cu prilejul îmbogăţirii tematice a publicaţiei, care din anul 2004 a devenit „BALCANII ŞI EUROPA”, am publicat gândurile unor personalităţi din lumea diplomatică. E.S. Leonidha Mertiri, noul ambasador al Albaniei la Bucureşti, saluta şi această iniţiativă a revistei, motivând că ţările zonei Balcanilor nu pot rămâne în afara Europei. Pentru a intra de jure şi de facto în marea familie europeană, ele trebuie să străbată o cale lungă şi doar colaborarea dintre aceste ţări va putea scurta şi facilita cursul acestei căi.

Dusan Crnogorcevic

Dusan Crnogorcevic

În toamna anului 2004, când s-a hotărât că România va intra în UE la 1 ianuarie 2007, revista a fost parte a acestui proces, pe care l-a susţinut publicând declaraţii ale unor importanţi diplomaţi, implicaţi direct în această evoluţie. Gunther Verheugen, comisarul european pentru extindere, declara că „România este pregătită pentru aderare în 2007”. La rândul său, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, a subliniat progresele României pentru aderare într-un moment în care se cereau asigurări ale evoluţiei viitoare. Solicitat, E.S. Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, ne declara: „România şi oamenii ei au realizat enorm în ultimii ani, în efortul de pregătire pentru aderarea la UE, ţintă ce poate fi acum atinsă”.

La rubrica „Ambasdori acreditaţi la Bucureşti”, publicam, în numărul 52 din 2005, sub titlul „În relaţiile reciproce româno-ruse au loc schimbări pozitive”, un interviu cu ambasadorul Federaţiei Ruse, E.S. Alexandr Tolkaci. Semnarea, în 2003, a Tratatului privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări a devenit un important eveniment pozitiv în relaţiile bilaterale, spunea diplomatul rus, apreciindu-l ca pe un document echilibrat, care răspunde nevoilor Rusiei şi României şi pune bazele unei colaborări stabile între statele noastre, ale dezvoltării unor relaţii de lungă durată.

Despre poziţionarea Turciei faţă de Uniunea Europeană, revista noastră, care a susţinut poziţia guvernului român de a sprijini aderarea Turciei la blocul comunitar, a publicat un amplu interviu cu ambasadorul Turciei la Bucureşti, E.S. Ahmed Rifat Okcun, în pragul deschiderii negocierilor de aderare a acestei ţări la UE.

Georgios Poukamisas

Georgios Poukamisas

Extinzând aria de interes nu doar la Balcani şi Europa, revista şi-a pus, adesea, paginile la dispoziţia lumii diplomatice din alte zone importante ale lumii, prezente la Bucureşti, publicând interviuri şi reportaje. Amintim interviul cu ambasadorul Republicii Populare Chineze, E.S. Xu Jian, un foarte bun cunoscător al limbii române. În convorbirea publicată la rubrica „Ţări prietene”, ambasadorul chinez reamintea că România a fost a treia ţară din lume care a stabilit relaţii diplomatice cu R. P. Chineză, la 5 octombrie 1949.

Relaţiile României cu SUA, deosebit de importante, s-au aflat frecvent în atenţia revistei noastre. O viziune americană asupra viitorului economic al României a fost prezentată în „Balcanii şi Europa” prin publicarea unor extrase din conferinţa ţinută la Academia de Studii Economice din Bucureşti de către ambasadorul SUA la Bucureşti, E.S. Nicolas Taubman, care transmitea asistenţei faptul că preşedintele George W. Bush şi secretarul de stat Condolezza Rice consideră România un prieten şi un aliat apropiat.

Mai amintim interviul revistei cu E.S. Duşan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti, publicat în 2007, sub titlul „Intrarea României în UE deschide noi perspective de colaborare economică”. „România a rămas un partener economic important al Serbiei, declara diplomatul. Intrarea României în UE este un stimulent puternic pentru economia sârbă pe piaţa românească.

James Rosapepe

James Rosapepe

La rândul său, Ferenc Bogar, consilier economic în cadrul Ambasadei Ungariei, a subliniat că ţara sa se află „printre cei mai importanţi 10 parteneri de comerţ exterior ai României”. Valenţele sociale ale relaţiilor româno-bulgare au fost subliniate de către E.S. Valentin Radomirski, ambasadorul acestei ţări, care a arătat că „la baza proiectelor de cooperare stau iniţiative lansate de populaţie” şi, de asemeni, că România ocupa locul 4, în 2009, ca partener comercial al Bulgariei. Şi E.S. Ayşe Sinirlioglu, ambasadorul Turciei, a apreciat stadiul relaţiilor economice dintre cele două ţări ca fiind o dimensiune foarte importantă a colaborării cu statul român. Relaţiile între popoarele român şi albanez se dezvoltă în modul cel mai firesc în toate domeniile – economic, social, politic, relata, în cadrul unui interviu special acordat revistei noastre, Luan Topciu, Însărcinatul cu Afaceri al Republicii Albania la Bucureşti.

Împlinirea a 65 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial a fost marcată în paginile revistei prin diverse articole şi fotografii, precum şi prin două intervenţii importante: E.S. Alexander Churilin, Ambasador al Federaţiei Ruse în România, care a punctat faptul că „anul 1945 a intrat în istorie ca anul Marii Victorii asupra forţelor fascismului” şi E.S. Liu Zengwen, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, care a arătat că „victoria în războiul de rezistenţă al poporului chinez, precum şi victoria în războiul mondial antifascist sunt surse de învăţăminte deosebit de profunde şi importante”.

Jonathan Scheele

Jonathan Scheele

O menţiune specială se cuvine unuia dintre constanţii prieteni ai revistei de-a lungul timpului, E.S. Eldar Hasanov, Ambasador al Republicii Azerbaidjan. Este autorul lucrării „Diplomaţie cu suflet în România”, adevărat jurnal al unui diplomat prieten al ţării noastre.

O prezenţă remarcată în paginile revistei, în anul 2011, a fost cea a E.S. Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, care a amintit câteva dintre punctele de convergenţă ale relaţiilor bilaterale: Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, ca şi acţiuni conjugate în cadrul Parteneriatului Estic, al Strategiei Dunării, al Strategiei 2020 a UE, al securităţii energetice, ca şi în lupta pentru depăşirea efectelor crizei economice.

De asemeni, câteva consideraţii asupra evoluţiilor viitoare, a situaţiei din Balcani şi din întreaga Europă au oferit revistei mai mulţi reprezentanţi diplomatici ai unor state din zona balcanică. Astfel, E.S. Zoran Popovic, ambasadorul Serbiei în România, îşi exprima speranţa confirmării acordării pentru ţara sa a statutului de candidată la UE. E.S. Ljupco Arsovski, ambasador al Republicii Macedonia în România, considera că prioritatea ţării sale era obţinerea statutului de membru NATO şi UE. Şi E.S. Sami Shiba, ambasador al Albaniei, a ţinut să sublinieze că ţara sa este un stat renăscut, angajat spre progres, „aducându-şi contribuţia la eforturile de instaurare a păcii şi stabilităţii în regiune”. De asemeni, E.S. Georgios Poukamisas, ambasador al Greciei, a reliefat că unul dintre obiectivele majore ale ţării sale, greu încercată de criza economică, este păstrarea coeziunii sociale în cadrul zonei euro.

Nicolas Taubman

Nicolas Taubman

Cât priveşte forţa şi complexitatea relaţiilor bilaterale româno-turce, acestea au reieşit din interviul special acordat revistei de E.S. Omur Şolendil, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti. Domnia sa a vorbit despre geografia și istoria comună, ca și despre interesele politice și economice comune ale celor două ţări. Un accent special a fost pus de diplomatul turc pe buna integrare în societatea românească a minorităţilor turcă şi tătară. În acelaşi context, al îmbunătăţirii climatului economic între state partenere în cadrul UE, în lumina noilor reglementări ale pieţei muncii, s-a înscris şi convorbirea redată în paginile revistei cu E.S. Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda, care a anunţat cu satisfacţie că această ţară occidentală a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români, o decizie deosebit de importantă pentru comunitatea românească din Irlanda şi pentru relaţiile româno-irlandeze în general.

În anul 2014, revista a consemnat o dată în plus parcursul ascendent al relaţiilor româno-irlandeze, prin intermediul interviului exclusiv acordat de E.S. Manuela Breazu, ambasadorul României în Irlanda. Domnia sa a accentuat trendul crescător al schimburilor comerciale dintre cele două state, subliniind, de asemeni, omogenitatea comunităţii românilor din Irlanda, factor decisiv de păstrare a identităţii şi tradiţiilor româneşti.

Demers publicistic notabil

Alăturăm, în continuare, şi numele altor diplomaţi care au contribuit cu interviuri şi declaraţii în paginile revistei noastre: E.S. Hidetaka Mitsuhashi, ambasasorul Japoniei, E.S. Niko Bezmanilovic, ambasadorul Croaţiei, E.S. Blagoj Zasov, ambasadorul Macedoniei, E.S. Dimitris I. Koustas, ambasadorul Greciei, E.S. Nikulai Milkov, ambasadorul Bulgariei, E.S. Omer Zeitinoglu, ambasadorul Turciei, E.S. Tihomir Ilievski, ambasadorul Macedoniei, E.S. Zelisko Kupresak, ambasadorul Croaţiei, E.S. Ioan Donca, ambasadorul României în Federaţia Rusă, E.S. Teodor Paleologu, ambasadorul României în Danemarca, E.S. Dashnor Dervichi, ambasadorul Albaniei, E.S. Branko Neskovic, ambasadorul Bosniei-Herţegovina, Blorehardt Bernd, ministru consilier al Ambasadei Gemaniei, Petru Sofronie, ministru consilier la ambasada României la Belgrad, Dragomir Radenkovic, însărcinat cu afaceri al Iugoslaviei la Bucureşti, Todor Nanev, Însărcinat cu Afaceri al Macedoniei, Cătălin Ghenea, consulul general al României în SUA, Donato Chiari, preşedintele Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Wang Tienshan, consul general al Chinei la Constanţa, Constantin Gîrbea, fost ambasador al României în Rusia.

Mulţi dintre apreciaţii ambasadori enumeraţi în rândurile noastre au devenit de-a lungul anilor colaboratori şi chiar prieteni ai revistei, pe care au onorat-o, adesea, şi prin vizite.


Doresc să-mi exprim aprecierea pentru revista «Balcanii şi Europa», care ne oferă posibilitatea de a cunoaşte opinii, analize şi comentarii privind evoluţia evenimentelor recente din regiune şi din lume. Cred că este singura revistă care reflectă în mod realist, profesionist şi nepărtinitor evenimentele din ţările balcanice şi perspectiva lor euro-atlantică”

E.S. Sami Shiba,
ambasador al Republicii Albania la Bucureşti

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult