18
October , 2017
Wednesday

Balcanii și Europa

Confluenţe politice

Reporter: editura December - 4 - 2014

15 ani cu „Balcanii şi Europa”

Dezbateri, puncte de vedere, atitudini, sugestii făcute de importanţi oameni politici în decursul anilor

1În numărul de început din primele zile ale anului 2000, ne-au onorat cu prezenţa oameni politici importanţi, cu mesaje încurajatoare şi opinii inserate în rubrica „Răsărit de speranţe”, printre care menţionăm pe Suleyman Demirel, preşedintele Turciei, primul ministru turc Bulent Ecevit, primul ministru grec Costas Simitis, ministrul de Externe grec George Papandreu, ministrul de Externe român Petre Roman. Aceşti oameni politici s-au aflat printre semnatarii „Cartei Bunei Vecinătăţi, Stabilităţii, Securităţii şi Colaborării în Sud-Estul Europei”, apreciată atunci ca fiind cel mai important document comun pentru zona Balcanilor şi semnat la Reuniunea la nivel înalt din 11-12 februarie 2000, la Bucureşti.

Cea de-a patra sesiune a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est s-a aflat de asemeni în atenţia revistei noastre. Cu acest prilej, preşedintele Comisiei Dunării, Hellmuth Strasser, participant, în Bucureşti, la Summit-ul pentru mediu, s-a ocupat de procesul de curăţare a şenalului navigabil al Dunării, blocat în zona Novi Sad de bombardamentele NATO din 1999.

Mihai Razvan Ungureanu

Mihai Razvan Ungureanu

Într-un amplu editorial, revista marca faptul că oameni politici de afiş din zona balcanică – Suleyman Demirel, regele Simion al Bulgariei, Ion Iliescu, Peter Stoianov – au dat curs, la Bucureşti, propunerii fostului preşedinte al Bulgariei, Jelio Jelev, de a se pune bazele unui „Club al Înţelepţilor pentru Balcani”. O cheie pentru enigma balcanică ne-a oferit-o, în rubrica „Invitatul lunii”, Mihai Răzvan Ungureanu, emisarul regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, într-un amplu interviu, în care aprecia că Pactul „este un megaproiect” la care contribuie ONU, NATO, OSCE şi G-7. Paginile revistei au găzduit, în septembrie 2002, un interesant interviu cu acad. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, în rubrica „Invitatul lunii”, în care distinsul om de cultură a relatat despre unele probleme balcanice şi sud-est europene.

Într-un „tur de orizont” al anului 2003 consemnam „necesara bivalenţă Europa-Balcani şi SUA” prin declaraţii ale unor importanţi oameni politici europeni, precum Javier Solana, reprezentat al UE pentru politica externă şi securitate comună, Gunther Verheugen, comisar pentru extinderea UE, Alexandr Kwasniewski, preşedintele Poloniei şi Anders Fogh Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei. În acelaşi an, în interviul cu ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus, publicam opinia acestuia despre războiul permanent cu crima organizată transfrontalieră.

Anul 2004 a consemnat schimbări esenţiale în configuraţia politică a zonei Balcanilor: România şi Bulgaria au intat în NATO, iar primele zece state din valul de 12 candidate au aderat la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, consemnam, într-un amplu interviu, opiniile ministrului Apărării Naţionale de atunci, Ioan Mircea Paşcu, legate de aderarea României la NATO, ca urmare a recunoaşterii contribuţiei ţării noastre în plan regional şi internaţional la demersurile pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii şi la evoluţia ca membru de facto al Alianţei, dovedită prin participarea la operaţiunile internaţionale din Afganistan şi Balcani. Începând din acel an, revista a înţeles să dezvolte aria sa de cuprindere tematică, devenind „Balcanii şi Europa”. Într-un prim număr sub noua sa denumire se publica interviul cu Vasile Puşcaş, negociator şef al României la UE.

nato

NATO

Din lumea oamenilor politici îl găsim în ediţiilor revistei apărute în 2005 şi pe Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, care declara, în interviul dat publicaţiei, că acest Minister a imprimat un ritm accelerat procesului de armonizare legislativă cu UE în domeniu. În numărul din iunie 2005, sub titlul „Natura nu se răzbună, ci omul se autodepăşeşte” a apărut interviul ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Sulfina Barbu, în perioada când inundaţiile făcuseră ravagii în zone extinse ale ţării. Un alt interviu publicam, în anul următor, cu Mădălin Voicu, despre „chestiunea romă”.

Repoziţionarea strategică a Mării Negre a constituit de asemeni un subiect de care ne-am ocupat frecvent în paginile revistei. În acest context, menţionam cea de-a 7-a întâlnire la vârf, în cadrul „Economic Eurasian Forum”, organizată la Istanbul de Fundaţia „Marmara”, şi la care revista „Balcanii şi Europa” a susţinut un referat despre resursele ţărilor din regiune şi contextul globalizării economice.

În dialogul cu miniştrii guvernului României a venit rândul, în 2007, interviului cu Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Comerţului, ulterior şi al Finanţelor, în care acesta destăinuia uriaşul efort de modernizare ce trebuia făcut după aderarea la UE.

Coperta supliment AZER

Coperta supliment AZER

În planul relaţiilor prieteneşti dintre România şi Azerbaidjan a avut loc, în iunie 2007, un eveniment important – aniversarea a 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, consemnată de revista noastră printr-un Supliment special dedicat legăturilor istorice de prietenie dintre popoarele azer şi român. În acest context, a fost publicat un amplu interviu acordat de preşedintele Azerbaidjanului directorului general al revistei.

Anul 2008 l-am deschis cu declaraţia primului ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, despre importantul obiectiv al relaţionării UE cu NATO. Totodată, a fost rezervat în paginile revistei un spaţiu adecvat amploarei şi importanţei evenimentului ce a avut loc la Bucureşti – Summit-ul NATO – istoric prin participare, desfăşurare şi deciziile luate.

Revista a dedicat pagini speciale şi altor evenimente, prin intermediul unor importante interviuri cu personalităţi din zona politicii externe. Astfel, am publicat declaraţiile comisarului european Leonard Orban, referitoare la integrarea imigranţilor români. În alt număr al revistei inseram afirmaţiile ministrului român de Externe Lazăr Comănescu, cu privire la rolul şi importanţa relaţiilor externe ale ţării. În paginile noastre am marcat şi evenimentul verdictului de la Haga, prezentând echipa României, în frunte cu Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE, la procesul de delimitare a spaţiilor maritime în Marea Neagră cu Ucraina.

Am continuat şi în 2010 să ilustrăm reperele politice româneşti în context european şi am început prin a consemna numirea, de către preşedintele de atunci al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a românului Dacian Cioloş pentru a gestiona portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în noul executiv comunitar. Paginile revistei au inclus şi un amplu interviu cu Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, care îşi propunea ambiţiosul plan de a alinia sistemul sanitar românesc la normele majore europene. A fost, de asemeni, abordată şi implicarea României în scutul american antirachetă, mutare geopolitică majoră în context regional.

Kelemen Hunor

Kelemen Hunor

Aspectele integrării europene a României au fost reliefate în cadrul unui interviu special acordat revistei de Niculae Idu, şef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care accentua conexiunea tot mai profundă dintre cetăţenii României şi tematica europeană, în toată complexitatea ei. Locul culturii româneşti în context continental a fost ilustrat de interviul acordat revistei de către Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. La rândul său, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, era prezent în paginile „Balcanii şi Europa”, abordând unele puncte sensibile ale chestiunii romilor şi declarându-se convins că această minoritate, prin elitele ei, „poate să aducă progres societăţii”. Pe aceeaşi linie a efortului în direcţia incluziunii sociale a romilor a oferit revistei câteva consideraţii şi Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Revista noastră a rezumat, de asemeni, împlinirile din cei 20 de ani de politică externă românească – reorientarea pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, parteneriatele solide şi contribuţia românească la obiectivele euro-atlantice.

Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici

În contextul anului 2011 poate fi amintit interviul realizat cu E.S. Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, cu prilejul inaugurării Consulatului onorific al ţării sale la Bucureşti. Importanţa interconectării României cu transportul modern european a fost reliefată în paginile revistei de Anca Boagiu, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii. O amplă privire asupra evoluţiilor europene punea în discuţie, într-unul din editorialele revistei, conceptul de federalizare europeană, temă care a stârnit dezbateri aprinse. Locul şi rolul politicii externe româneşti în peisajul diplomatic zonal complex a fost sintetizat de Teodor Baconschi, ministru al Afacerilor Externe, care a răspuns în paginile revistei la întrebarea generică „Unde ne aflăm?” din perspectiva evoluţiei diplomaţiei româneşti.

„Balcanii şi Europa” deschidea anul 2012 cu o importantă evoluţie în proximitatea României: enclava separatistă transnistreană (regiunea de est a Republicii Moldova) avea o nouă conducere, după două decenii. Se spera atunci la reaşezarea tuturor chestiunilor care blocau restabilirea integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova asupra întregului teritoriu naţional. O altă temă considerată relevantă de „Balcanii şi Europa” a fost cea a şedinţelor comune ale Guvernului român cu cele ale Ungariei, Bulgariei, Moldovei şi Italiei, pe care le-am reflectat în paginile publicaţiei.

Despre măsurile necesare pentru a se menţine securitatea „uneia dintre cele mai lungi şi dificile frontiere externe ale Uniunii Europene”, mai exact graniţa României, a relatat, în cadrul unui amplu interviu acordat revistei, chestorul Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului român de Interne.

Anul politic 2013 a debutat în paginile „Balcanii şi Europa” cu marcarea, într-un amplu editorial, a jaloanelor împlinirii a 150 de ani de diplomaţie românească. Tot în acel an debuta una dintre cele mai apreciate rubrici ale revistei, „Prim-miniştrii României Mari”, sinteză a ideilor politice care au animat iluştri înaintaşi şi care se dovedesc, în acelaşi timp, de o mare actualitate. De-a lungul anilor, în această rubrică au fost prezentate activitatea şi opţiunile politice ale lui Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, George G. Mironescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Vintilă I.C. Brătianu, Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Gheorghe Tătătăscu.

Iulian Fota

Iulian Fota

Aniversarea a 23 de ani de existenţă a Serviciului Român de Informaţii a prilejuit revistei abordarea E.S. Ambasador George Cristian Maior, directorul instituţiei, care a subliniat că „din punct de vedere al securităţii naţionale, cel mai important aspect a fost că nu am fost surprinşi, la nivel strategic, de nici o evoluţie negativă la adresa securităţii naţionale a României”. În acelaşi sens, revista a prezentat, în cadrul rubricii „Tribună liberă”, punctul de vedere al lui Iulian Fota, consilier prezidenţial, reputat specialist în probleme de securitate, care a opinat că „pentru ţările mici sau mijlocii ca România, investiţia în inteligenţă este mai importantă decât pentru cele mari, este chiar vitală”.

Pentru a răspunde uneia dintre cele mai stringente probleme ale României în relaţia cu UE – absorbţia fondurilor europene – revista s-a adresat ministrului de resort Eugen Teodorovici. äBalcanii şi Europa” a consemnat, de asemeni, un alt moment politic important: la Bruxelles s-a parafat, sub egida UE, un acord de principiu de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo. Pe acelaşi coordonate s-a situat şi parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, survenită la Vilnius, şi care creiona direcţia europeană a statului moldovean.

Şi problemele interne au fost abordate punctual. „De felul în care gestionăm pădurile depinde, până la urmă, calitatea vieţii noastre”, declara, în cadrul unui interviu special, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri. Iar despre Strategia Naţională în Domeniul Tineretului a relatat în paginile noastre Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretului şi Sportului.

bogdan aurescu

Bogdan Aurescu

În anul 2014, în „antecamera” alegerilor europarlamentare, am realizat o trecere în revistă a scrutinurilor din toată lumea şi a implicaţiilor lor. „Balcanii şi Europa” s-a aflat, totodată, în prima linie a dezbaterilor publicistice ale unor teme de cea mai mare actualitate. Astfel, am consemnat împlinirea a zece ani de apartenenţă a României la NATO şi contribuţia ţării noastre în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Înăsprirea politicii Rusiei faţă de Ucraina a fost detaliată prin intermediul unui articol semnat de Prof. Dr. Zoe Petre, care a opinat că intervenţia Moscovei în Crimeea „încalcă nu doar legea internaţională generală, ci şi, în speţă, termenii Acordului de la Budapesta, din 1994, semnat de preşedinţii SUA, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, împreună cu primul ministru britanic”. În acest context regional şi internaţional complicat, apartenenţa României la NATO a căpătat valenţe sporite, sintetizate de Joe Biden, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii, care a declarat că „forţele americane au găsit în România aliaţi de nădejde. România a fost un partener serios şi ferm din prima zi”. În acelaşi timp, revista a consemnat şi sacrificiile Armatei române în cei peste zece ani de prezenţă a unor trupe româneşti în teatrele de operaţiuni ale NATO. Revista şi-a făcut o datorie de onoare în a aloca un spaţiu amplu comemorării militarilor români căzuţi în teatrele de operaţiuni.

De asemeni, publicaţia noastră s-a oprit asupra altei teme de importanţă majoră: proiectul care a reaprins o veche polemică internă, totodată şi zonală – autonomia pe criterii etnice, solicitată de reprezentanţii minorităţii maghiare, aflaţi la guvernare în România de peste două decenii, pentru aşa-numitul „ţinut secuiesc”. Am arătat faptul că această cerere ilegală, susţinută periodic şi prin intervenţii ale unor oficiali de rang înalt de la Budapesta, vine în contradicţie cu Constituţia României şi cu normele europene referitoare la atributul fiecărui stat membru de a-şi gestiona problematica minorităţilor.

Demers publicistic notabil

Am parcurs împreună evenimente politice de primă importanţă care au avut loc în perioada de 15 ani trecuţi de la apariţie, consemnând opiniile şi atitudinile a numeroşi oameni politici români şi străini, preluate în „Balcanii şi Europa”, în încercarea de a schiţa problematica zonei balcanice şi sud-est europene într-un mediu politic şi geo-strategic aflat în permanentă schimbare. Ne face o deosebită plăcere să amintim şi contribuţia altor personalităţi, cu diferite prilejuri, în paginile publicaţiei noastre: Glafcos Clerides, preşedintele Republicii Cipru, Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, Cecilia Malmstrom, ministru de Externe al Suediei, Teodor Atanasiu, ministrul Apărării Naţionale, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Adrian Cioroianu, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Apărării Naţionale, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, Vasile Popescu, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Victor Chiujdea, consilier de stat pentru probleme de politică externă, integrare şi apărare, Aurel Sorin Encuţescu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Călin Tesio, director general la Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Brigitte Schulte, membră a Grupului Parlamentar de Prietenie Germano-Român, Alexandru Radu Timofte, directorul SRI, Ştefan D. Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele Uniunii Elene din România, Liviu Mureşan, director interimar al Centrului Regional pentru Combaterea Infracţiunilor Transfrontaliere – SECI, Gheorghe Prisăcaru, preşedintele Comisiei Externe a Senatului României, Mihai E. Ionescu, directorul Institutului de Studii de Apărare şi Istorie Militară, Jivko Jivkov, directorul Serviciului Naţional de Jandarmerie din Bulgaria, Aurel Neagu, şeful Departamentului General al Poliţiei de Frontieră, Aytac Yalman, comandantul general al Jandarmeriei Turce.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult