NUMARUL
195-196
Odată cu înscăunarea României în fruntea Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă limitată, pe drept ...
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen ...
În ultimii ani, turismul în zona balcanică a evoluat spectaculos. De la stațiunea Belek, din ...
- România reîntregită, stat unitar pe harta lumii La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinţei ...
O informație de presă ne lămurește despre adevărata stare de lucruri care domnește în rândul ...
- Putere, avere, ereditate - Numeroase state socotite a fi modele de democrație, și nu numai ...
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul ...
Considerate un tezaur al neamului, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice ...
Triunghiul planetar al momentului: America-China-Rusia  Relațiile dintre Rusia și Statele Unite, care au monopolizat decenii de-a ...
Cei cunoscuți sub numele de „whistleblowers” sunt acele persoane care lasă să se scurgă spre ...
Oligarhii ruși, îmbogățiți cu resursele patriei-mamă Deținătorii de averi însemnate din Rusia ultimelor decenii reprezintă un ...
Cândva am găsit o cărticică despre Teatrul „Cărăbuş” al celebrului actor Constantin Tănase, care „propune” ...
SUPLIMENT GBO2

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Reporter: editura February - 13 - 2015

Un ghid al noului venit

În Olanda a găsi de lucru înseamnă mult mai mult decât a traduce un CV.

-Există o mulţime de oportunităţi de joburi, cu multe companii mari sau mai mici gata să vă angajeze. Cele mai multe cereri sunt pentru lucrătorii calificaţi, mergându-se până la atragerea lor prin forme de relaxare fiscal. În acest grup intră inginerii, tehnicienii, specialiştii IT, în vânzări şi servicii. Alte domenii care caută personal internaţional sunt sănătatea şi educaţia.

Este bine să ştiţi că olandezii lucrează în medie 36-40 de ore pe săptămână, unoeri în cadrul a doar patru zile. Munca este extreme de bine organizată şi structurată, în aşa fel încât să nu fie nevoie de ore suplimentare.

Lucrătorii din statele membre ale UE nu au nevoie de documente speciale pentru a putea munci în Olanda.

Cunoaşterea limbii olandeze nu este obligatorie. Dar cunoaşterea limbii engleze este foarte necesară, fiind folosită pe scară largă în toate companiile. Pentru a vă maximize şansele, este bine să învăţaţi olandeza, pentru a avea acces şi la slujbele din companiile mai mici. La mare căutare sunt şi imigranţii care vorbesc franceza sau germana.

Şansele de angajare cresc substanţial dacă aveţi o diplomă de bacalaureat. Dacă sunteţi chemat la interviu, trebuie să aveţi referinţe originale de la angajaţi anteriori, aşa că aduceţi toate documentele necesare pentru a vă demonstra calităţile profesionale.

Şi nu uitaţi să apelaţi la agenţiile de recrutare specializate, la reţelele profesionale create pe internet şi chiar să trimiteţi scrisori la companii la care aţi dori să lucraţi, chiar dacă nu fac angajări pe moment.


1În Germania, toţi cei care muncesc, au o posesiune sau operează pe piaţa comunităţii în vreun fel anume plătesc impozite.  Impozitele sunt directe şi indirecte, pe venit, pe profit, pe avere, pe capital şi aşa mai departe. Contribuţiile  pe care le plăteşte un angajat român în Germania sunt:

  1. impozitul pe salariu. În Germania, impozitul nu este unic şi se calculează în funcţie de importanţa muncii prestate şi situaţia familială a angajatului. După primul criteriu, impozitul este progresiv, prima tranşă de impozitare este de 15 la sută şi se aplică tuturor veniturilor anuale obţinute până la valoarea de  7.664 EUR.  Pentru următoarea tranşă de venit, cota de impozitare creşte la aproximativ 24%, iar începând de la 12.740 EUR, cota de impozitare continuă să crească până la 42%. Dacă un angajat depăşeşte nivelul brut de 17.900 EUR anual, este obligat să plătească şi o taxă suplimentară  de 5,5% (aşa-numita taxă de solidaritate, instituită în vederea reconstrucţiei Germaniei de Est). După situaţia familială a angajatului, există mai multe clase de impozitare (necăsătoriţi, care cresc singuri unul sau mai mulţi copii, căsătoriţi cu copii,  căsătoriţi, care obţin mai mult de un salariu brut peste 400 EUR lunar).
  2. asigurarea de sănătate – aproximativ 14,4% din  salariul brut – se plăteşte 50% de către angajator şi 50% de către angajat;
  3. asigurarea de îngrijire (1,7% din salariul brut), respectiv 1,95%  dacă angajatul are cel puţin 24 de ani şi nu are copil;
  4. asigurarea pentru şomaj – 6,5%  din salariul brut, se plăteşte 50% de către angajator şi 50% de către angajat;
  5. asigurarea pentru pensie –  (19,5% din salariul brut) se plăteşte ca mai sus;

În plus, angajatorul mai trebuie să plătească în favoarea angajatului său asigurare privată în caz de boală (în caz de neplată, este total răspunzător pentru riscul financiar) şi asigurarea legală în caz de accident sau boală profesională.


În Regatul Belgiei, pentru orice lucrător din Uniunea Europeană care vine la muncă în, deci şi în cazul românilor, există un număr de situaţii cu care aceştia se pot confrunta.

1

Legislaţia belgiană a muncii are norme categorice.

De pildă, salariul anual este controlat de o înţelegere colectivă în cadrul breslei şi uneori adaptat la creşterile costurilor vieţii dintr-o regiune sau alta. De asemeni, câştigul salarial poate depinde de vârsta angajatului.

Totodată, este important de ştiut pentru oricine lucrează în Belgia că această ţară practică un nivel mare de taxare, aşa încât este bine să primiţi informaţii de la cunoştinţe care lucrează deja în această ţară, în special în cazul posturilor de conducere, care implică unele câştiguri suplimentare faţă de ceea ce figurează ca venit lunar. De exemplu, unele companii pun la dispoziţia angajaţilor maşini de serviciu, gratuitate pentru copiii care merg la şcoală, reduceri parţiale sau totale ale chiriilor etc. Există şi companii care plătesc cel de-al 13-lea salariu, unele adăugând la acesta şi jumătate dintr-un al 14-lea, de regulă plătit la sfârşitul anului. În plus, există şi un sistem de recompensare financiară a angajaţilor performanţi, toate cele prezentate anterior fiind supuse taxării de către stat.

Un alt aspect prevăzut de legislaţia belgiană şi de care angajatul român trebuie să fie în deplină cunoştinţă este timpul de lucru. Astfel, acesta nu poate depăşi 39 de ore pe săptămână, iar în cazul efectuării de ore suplimentare, acestea sunt plătite corespunzător. Indiferent, însă, care este relaţia de muncă patron-angajat în legătură cu timpul de lucru, legislaţia obligă angajatorul să acorde angajatului cel puţin 24 de ore de repaus săptămânal.