23
July , 2017
Sunday

Istoria nu poate fi ascunsă sub preş

Mize revizioniste

Reporter: editura February - 2 - 2015

Extensii

La aproape şapte decenii de la încheierea celui de-al doilea război mondial, există state care încă sunt animate de un morbid revizionism, de care nu s-au lecuit, dorindu-şi să „reclădească” un fel de naţiuni artificiale, dincolo de graniţele statelor şi sfidând astfel ţările vecine, suverane, partenere, cu care au tratate şi acorduri semnate.

Mile Lajos, noul consul al Ungariei la Cluj, în plină campanie de „racolare” de viitori cetăţeni ungari

Mile Lajos, noul consul al Ungariei la Cluj, în plină campanie de „racolare” de viitori cetăţeni ungari

Este binecunoscut faptul că acordarea dublei cetăţenii este una dintre cele mai aprige dispute în zona din care face parte şi România. „Actor principal” este Ungaria, care, în numele unor frustrări seculare „aduse la zi” pune în aplicare tentative de expansiune prin crearea unei aşa-zise „naţiuni” artificiale, dincolo de hotarele statale existente. Astfel, statul vecin şi partener în Uniunea Europeană încearcă, parcă cu disperare, să-i „capteze” pe toate pe căile pe maghiarii care trăiesc în Transilvania şi, cu extensie, pe cât posibil, pe românii transilvăneni. Metoda? Acordarea dublei cetăţenii, proces pentru care sunt puse la cale acţiuni la scară mare, susţinute în primul rând de la Budapesta. În acest context îl prezentăm pe noul consul al Ungariei la Cluj, Mile Lajos, care declară deschis că are un „target” de 1.000 – 1.500 de documente de dublă cetăţenie acordate pe lună etnicilor maghiari care sunt cetăţeni români: „Se va continua activitatea de acordare a cetăţeniei maghiare. Facem eforturi să ajungem în fiecare localitate din cele şase judeţe arondate Consultatului General al Ungariei din Cluj-Napoca (…) începând cu oraşele mari până în cele mai mici sate.

Revizionismul maghiar în toată plenitudinea, la Zilele Municipiului Sfântul Gheorghe

Revizionismul maghiar în toată plenitudinea, la Zilele Municipiului Sfântul Gheorghe

Vicepremierul Semjen Zsolt a spus că trebuie adunate până la finalul actualului ciclu politic din Ungaria un milion de duble cetăţenii din toată lumea”. Aşadar, atragerea maghiarilor din Transilvania spre a deveni cetăţeni ai unei aşa-zise „Ungarii mari” se face în dispreţul Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, intrat în vigoare cu aproape 20 de ani în urmă. Nenumăratele declaraţii ale oficialilor de la Budapesta denotă amestecul în politica internă a României! Câteva „mostre” sunt edificatoare. În 2011, preşedintele de atunci al Ungariei, Pal Schmitt, i-a invitat pe românii de etnie maghiară să facă demersurile necesare pentru obţinerea dublei cetăţenii: „Vă sfătuiesc să cereţi dubla cetăţenie, prin care fiecare vă puteţi întări nu doar sufleteşte, dar şi într-o formă juridică faţă de patria mamă”. În una dintre nenumăratele sale intervenţii pe această temă – unele făcute chiar pe teritoriul României – premierul ungar Viktor Orban spunea că din 2010 am reuşit să spargem lacătul pus de secolul XX asupra Ungariei. Nu vom renunţa la maghiarii care trăiesc pe teritoriile altor state”.

Miting revisionist în favoarea aşa-numitului ţinut secuiesc în Covasna

Miting revisionist în favoarea aşa-numitului ţinut secuiesc în Covasna

La rândul său, vicepremierul Semjen Zsolt mulţumea „sutelor de oameni care fac ca în noile paşapoarte să apară în loc de Cluj-Napoca, Kolozsvar”: „Am unificat naţiunea”, şi-a declarat în public scopul cel ce a sfidat faptul că vorbea despre un oraş românesc de pe teritoriul României. Proaspătul consul amintit, pornit pe meleaguri româneşti să „năşească” noi cetăţeni maghiari se bazează pe legea prin care guvernul de la Budapesta dă posibilitatea etnicilor maghiari din ţările vecine să obţină cetăţenia ungară, stipulând negru pe alb că „maghiarii şi comunităţile de maghiari subordonaţi autorităţilor din alte câteva state fac parte din naţiunea ungară unită. Unitatea lor dincolo de graniţele de stat este o realitate”. Scopul final este, de asemeni, binecunoscut: autonomia pe criterii etnice. Ca un prim pas. Ar mai fi de menţionat poziţia primarului municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, care îi încurajează pe maghiarii din Transilvania să devină şi cetăţeni ai Ungariei. Per ansamblu, în UDMR, cu puţine excepţii, politica Budapestei are tot sprijinul. Attila Korodi, una din figurile marcante ale Uniunii, era sigur, în 2010, ca aproape toţi cei 1,5 milioane de etnici maghiari din România vor cere şi vor primi cetăţenia ţării vecine. Fostul ministru în guvernul României făcea aceste afirmaţii oferind dovezi dintre cele mai străvezii ale adevăratei mize a acordării dublei cetăţenii: În acele zone unde etnicii maghiari sunt minoritari, diplomaţia ungară poate fi de ajutor pentru a obţine mai multă autonomie locală”. Dar, după cum se cunoaşte, doar statul român este cel ce determină structura zonală în interiorul propriului teritoriu!

Liderul extremist Jobbik, Vona Gabor, în campanie antiromânească în Harghita

Liderul extremist Jobbik, Vona Gabor, în campanie antiromânească în Harghita

Se poate observa că frustrările generate de Tratatul de la Trianon, numit de publicaţia „Tribune de Geneve” o „traumă uriaşă pentru unguri”, continuă să genereze un revizionism care nu are legătură cu statutul Ungariei de membru al Uniunii Europene, tensionând încontinuu şi relaţiile cu România.

Statele „vizate” de această politică promovată de Budapesta – cele în care există minorităţi maghiare – au reacţionat. Guvernul slovac a promovat (şi Parlamentul a aprobat) o lege menită să descurajeze cetăţenii slovaci de etnie maghiară să solicite dublă cetăţenie. În alte cazuri, dubla cetăţenie nu este permisă din start. În acest fel se răspunde la întrebarea (retorică?) faţă de cine îşi respectă jurământul în caz de război un maghiar din Norvegia, de pildă, care are şi cetăţenia ungară. Ca urmare, în numeroase ţări – Austria, Azerbaidjan, China, Danemarca, India, Africa de Sud, Japonia, Olanda, Arabia Saudită, Muntenegru, amintita Norvegia ş.a. – solicitarea cetăţeniei unui alt stat duce la pierderea primei cetăţenii.

Cetăţenia maghiară se acordă pe bandă rulantă, fără nici-o condiţie

Cetăţenia maghiară se acordă pe bandă rulantă, fără nici-o condiţie

În Germania este nevoie de o permisiune specială pentru a obţine o a doua cetăţenie, iar în Australia şi SUA, cei care au mai multe cetăţenii sunt privaţi de anumite drepturi, cu precădere electorale (nu pot fi aleşi, respectiv nu pot ocupa funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte. Şi explicaţia: dubla (sau multipla) cetăţenie este considerată un pericol pentru păstrarea identităţii, conectarea la decizia politică şi implicarea civică, precum şi la coeziunea unei naţiuni. Şi ce alt exemplu poate reflecta felul în care „protejarea minorităţii proprii” din alt stat poate fi un argument exploziv decât „patentul” anexărilor teritoriale pe care îl aplică Rusia?

Ce face România în faţa unor asemenea escalade? Mai nimic. Urmarea? La sfârşitul anului 2013, jumătate de milion de etnici maghiari din Transilvania aveau şi cetăţenie ungară. În lipsa unei atitudini oficiale prompte a statului român, procesul de creare a unei „mari naţiuni ungare” inclusiv cu etnicii din Transilvania continuă netulburat.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult