18
October , 2017
Wednesday
Cineva a întrebat la un post de radio englezesc: “Ce este acela un partid?” ...
Un gând frumos pentru Mona Muscă În urmă cu două decenii, doamna Mona Muscă devenise una ...
Statele Unite şi Franţa, două mari centre ale lumii occidentale, una – superputere absolută, cealaltă – prin excelenţă redutabil ...
[caption id="attachment_1427" align="alignleft" width="244"]Carol Roman [/caption] Nu demult, într-o dimineaţă, distinsă doamna cancelar Merkel, după ce a ...
În urma aşa-numitei păci de la Bucureşti, din mai 1812, teritoriul şi populaţia dintre ...
Măsurile de austeritate economică luate şi în Balcani au dus la o efervescenţă politică urmată ...
Aderarea la Spaţiul Schengen preocupă diplomaţia bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele ...
Panoramic internaţional Au trecut peste 25 de ani de la marea răsturnare din 1989-1991, dar tabloul ...
Adesea, prevederile Uniunii Europene referitoare la libera circulație acționeazӑ în ambele sensuri. Se cunoaște cӑ, ...
[caption id="attachment_4456" align="alignleft" width="300"] Majoritatea americanilor susţine taxarea miliardarilor[/caption] De fiecare dată când intervine o criză ...
La orele serii, la lumina palidă a unei lămpi de birou, cu greu am putut ...
Competiţiile cicliste au o veche tradiţie în ţara noastră. La 7 ani după prima competiţie ...
SUPLIMENT GBO2

Piaţa muncii

Reporter: editura February - 13 - 2015

Angajatorii, încântaţi de români

Prezenţă masivă la târgurile de joburi

Prezenţă masivă la târgurile de joburi

În ciuda tonului ridicat al politicienilor extremişti olandezi care se opun imigraţiei, oamenii de afaceri din Olanda sunt încântaţi de deschiderea pieţei muncii pentru români. Astfel, specialiştii olandezi în recrutarea muncitorilor spun că românii sunt mai harnici decât localnicii şi nu ezită să stea peste program, deci să lucreze mai mult.

Până la 1 ianuarie 2014, firmele de recrutare din Olanda apelau la românii care aveau şi cetăţenia maghiară, pentru că doar ei aveau acces liber pe piaţa olandeză a muncii. Acum, situaţia s-a schimbat.  Şi nu întâmplător. De ani de zile, specialiştii atrag atenţia că Olanda va avea nevoie de 250.000 de muncitori până în 2020 pentru a compensa efectul îmbătrânirii populaţiei, după cum apreciază membrii unei comisii guvernamentale, citată de site-ul „DutchNews.nl”. Pentru a-i atrage, Olanda va trebui să intre în competiţie cu alte state membre UE.


Imigranţi bineveniţi

haberUJZ9ZtGermania are mare nevoie de mână de lucru calificată şi tânără, pentru a suplini îngrijorătoarea îmbătrânire a populaţiei. O spun oficialităţi care observă cât de important este pentru Germania să atragă tineri înalt calificaţi: „Orice angajator vă ca spune că avem nevoie de oameni calificaţi. Nu îi privim ca pe ameninţări sau probleme, ci ca pe un potenţial”, semnalează senatorul german Dilek Kolat.

Cifrele susţin aceste estimări. Un studiu al Centrului de Cercetări Economice Europene din Germania, publicat în luna noiembrie 2014, precizează că în anul 2012, cei aproximativ 6,6 milioane de străini au adus la bugetul acestei ţări în medie 3.300 de euro fiecare, prin plata taxelor şi impozitelor.


Alarmă falsă

„Invazia” lucrătorilor din est, neconfirmată

„Invazia” lucrătorilor din est, neconfirmată

Presa olandeză arată că spaimele privind fluxul de zeci de mii de muncitori români şi bulgari ce ar fi urmat să pătrundă în Olanda după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, la începutul lui 2014, au fost nefondate. Astfel, ân total, doar 7.500 de români şi 3.300 de bulgari au venit să muncească în Olanda pe parcursul anului trecut, scrie „Dutch News”. Comparativ, polonezii sunt cei care au luat cu asalt Olanda în 2014: 57.000 de polonezi s-au mutat în această ţară anul trecut.

Cifrele au fost date publicităţii de statisticile Ministerului olandez al Afacerilor Sociale.


Întoarcerea acasă, o realitate

1În ultimii ani, circa 200.000 de români şi bulgari au părăsit Germania, arată statisticile din această ţară. În timp ce numărul lucrătorilor din aceste ţări care vin în Germania a crescut de la ridicarea completă a restricţiilor, cifra celor care se întorc în ţările lor creşte şi mai mult. „În fluxurile de migraţie, se poate observa un lucru: cu cât mai mari sunt intrările, cu atât mai mari sunt şi plecările”, argumentează Jochen Oltmer, profesor la Institutul pentru Migraţie din cadrul Universităţii Osnabrück. Aceste tendinţe sunt date de faptul că lucrătorii migranţi nu stau decât câţiva ani, în medie, în ţările în care pleacă la muncă. Odată ce şi-au atins scopurile – îşi termină studii, strâng bani etc. – de regulă revin în ţările natale.

Datele oficiale infirmă astfel temerile legate de un val de imigranţi români şi bulgari care ar inunda piaţa muncii. În 2015, experţii estimează că în jur de 150.000 de lucrători din cele două ţări ar putea veni în Germania, majoritatea având locuri de muncă. Spre comparaţie, în timp ce noii sosiţi din România şi Bulgaria au fost mai mulţi cu doar câteva procente în ultima perioadă, o imigraţie masivă spre Germania se înregistrează în rândul italienilor (cifra sosirii acestora în Germania a crescut cu 62% în doar un an!).


Belgia: Construcţii, IT, Medical

nou venit

Specialiştii români, aşteptaţi cu braţele deschise

Belgia, deşi o ţară mică, cu doar circa 11 milioane de locuitori, adăposteşte un număr relativ mare de români. Astfel, în anul 2010, un studiu făcut de sociologul Jan Hetogen releva existenţa a 22.000 de români, majoritatea locuind în Bruxelles. Situaţia s-a schimbat între timp, mai ales pe fondul relocării în Belgia a românilor aflaţi la muncă în Spania sau Grecia. Totuşi, nu există o cifră exactă a cetăţenilor români imigraţi în Belgia, recensământul populaţiei din România realizat în 2012 dând publicităţii cifra de 11.611!

Belgia este statul cu unul dintre cei mai mari indici de impozitare aplicat salariilor, un angajat belgian plătind 2,45 euro pentru fiecare euro net care îi intră în buzunar.

Orice student în Belgia are dreptul de a munci. Pentru a fi considerat student pe teritoriul Belgiei, o persoană trebuie să fie înscrisă la orice tip de cursuri care durează cel puţin un an şcolar – cursuri de limbi străine, master, facultate etc.

Majoritatea românilor care decid să emigreze în Belgia nu vorbesc satisfăcător nici una dintre limbile naţionale ale acestui stat (franceză, neerlandeză, germană), fapt care a dus la crearea unei cereri pentru consultanţi în acest domeniu – români cu cunoştinţe legislative care însoţesc persoana interesată pas cu pas.

Românii aflaţi la muncă în Belgia sunt încadraţi în principal în sectoare precum construcţii, curăţenie, IT şi medical. Pentru a putea practica meserii precum cea de medic sau infirmieră, diplomele obţinute în România trebuie echivalate, procedură ce poate dura între şase luni şi un an. Penuria de infirmiere în azilele de bătrâni şi în spitale a creat oportunitatea înfiinţării unor firme de plasare a forţei de muncă specializate exact pe acest domeniu. Din nefericire, atraşi de mirajul unor potenţiale câştiguri facile, mulţi români urmează în ţară cursuri de pregătire superficiale, obţinând diplome de asistenţi medicali fără a avea de fapt pregătirea necesară. Integrarea acestora devine greoaie, mai ales că nu cunosc nici limba. De menţionat ar fi că, în general, diplomele obţinute în România nu trebuie echivalate. Această procedură se aplică doar câtorva domenii din categoria meseriilor reglementate: medic, psiholog, asistent medical, contabil, meserii conexe domeniului metalurgic. O procedură aparte o reprezintă obţinerea autorizaţiei de a practica meseria de contabil, diferenţele legislative dintre cele două ţări făcând greoaie demonstrarea experienţei din România.

Pe lângă românii înregistraţi legal ca muncitori în Belgia, există şi un număr estimat (în lipsa unei statistici în acest sens) de oameni care muncesc la negru, fără a fi măcar declaraţi rezidenţi pe teritoriul acestui stat. Aceştia se expun la pericole cum ar fi lipsa dreptului de a beneficia de servicii medicale în cazul unor accidente de muncă, posibilitatea de a nu fi plătiţi corect etc. În plus, statisticile oficiale nu îi includ nici pe cei ce muncesc în această ţară cu contracte semnate în alte ţări, mai precis detaşaţi în Belgia. Necunoscându-se dimensiunea fenomenului, procesul de implementare a unor măsuri concrete de integrare a acestor oameni este mult rămas în urmă.


Funcţionari europeni apreciaţi

functionariPeste 1.000 de români lucrează ca funcţionari pentru instituţiile europene, plasând România pe primele locuri în topul ţărilor cu cei mai mulţi angajaţi sau agenţi contractuali ai UE, stabiliţi prepon­derent la Bruxelles.

Românii lucrează în departamentele europene care au nevoie de oameni specializaţi în administraţie publică europeană, ştiinţe juridice, sunt traducători, interpreţi, lingvişti, în domeniul economic financiar, audit sau cele care au nevoie de arhivari şi documentarişti. Impactul cel mai mare pe care funcţionarii români îl au în sistemul european se simte la nivelul comisarului şi al membrilor Parla­mentului.

Pe lângă studiile serioase în domeniul în care activează, funcţionarii cunosc şi una dintre limbile engleză, franceză sau germană la un nivel care să le permită să redacteze texte şi să poarte o conversaţie.


Restaurant românesc in Frankfurt

Restaurant romanescDin ce în ce mai multe restaurante româneşti apar în Germania, deci era firesc să fie şi unul în Frankfurt. „Bistro Rezident” se află la adresa Sprendlinger Landstrasse 37, Offenbach 63069, Hessen şi este un loc în care românii îşi pot serba ziua de naştere sau pur şi simplu pot sta la o bere cu prietenii.

Din 12 ianuarie, „Bistro Rezident”, care are patron român, îi aşteaptă pe românii din Germania cu bucate tradiţionale şi un spaţiu în care românismul este la el acasă.


Şomaj sub media pe ţară

1Rata şomajului în rândul românilor care muncesc în Germania era, la mijlocul anului 2013, de 5,3%, în timp ce rata şomajului pentru întreaga populaţie era de 7,7%, arată un raport recent al Institutului pentru Piaţa Muncii şi ocuparea forţei de muncă din Nüremberg.

Şomajul cumulat în rândul imigranţilor români şi bulgari care au muncit legal pe teritoriul german era de 7,4%, în timp ce rata şomajului înregistrată pentru toţi străinii din Germania era de 14,7%. Alte date arată că rata şomajului în rândul românilor era aproape jumătate faţă de cea consemnată în rândul bulgarilor, de 13,6%, o diferenţă mare între cele două comunităţi, subliniază raportul. De menţionat că în Germania erau înregistraţi oficial 237.818 români în august 2013.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult