28
July , 2017
Friday

Parcurs diplomatic

Tur de orizont 2014

Reporter: editura February - 2 - 2015

Pornind de la considerentul că politica externă a României este transpusă în fapt de către Ministerul Afacerilor Externe, revista noastră a găsit oportun să sublinieze continuarea acţiunilor diplomaţiei româneşti şi în anul precedent. De aceea, în ziua de 27 octombrie 2014, redacţia s-a adresat E.S. Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe la acea dată, solicitându-i un articol referitor la acţiunile Ministerului Afacerilor Externe în anul 2014, din care publicăm fragmente:

Întrevederea comună a Secretarului de Stat, John Kerry cu miniştrii afacerilor externe ai statelor membre sau aspirante NATO – (30 aprilie 2014, Washington DC)

Întrevederea comună a Secretarului de Stat, John Kerry cu miniştrii afacerilor externe ai statelor membre sau aspirante NATO – (30 aprilie 2014, Washington DC)

Anul 2014 a adus o nouă paradigmă a situaţiei internaţionale, pe fundalul unui context de securitate internaţional şi regional volatil. În imediata vecinătate a ţării noastre am asistat la agresiunea la adresa Ucrainei, războiul hibrid purtat de Federaţia Rusă având un impact pe termen lung asupra securităţii euro-atlantice, regionale şi a României. În acest context, am continuat să urmărim cu maxim interes evoluţiile din vecinătatea estică, ţinând cont şi de contextul european definit de semnarea de către R. Moldova, Ucraina şi Georgia a Acordurilor de Asociere şi liber schimb cu UE, la 27 iunie. România a sprijinit ferm semnarea acestor acorduri, fiind, ulterior, primul stat membru UE care le-a ratificat, la 2 iulie.

Şi în acest an, un număr important de acţiuni diplomatice au fost dedicate sprijinirii obiectului de apropiere europeană al Republicii Moldova. Amintesc, în acest sens, participarea, la 10 februarie, la Bruxelles, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova (GAERM), pe care am prezidat-o, alături de ministrul francez pentru Afaceri Europene Thierry Repentin. Subiectul principal al discuţiilor a fost analizarea obiectivelor asumate de autorităţile de la Chişinău, în ce priveşte integrarea europeană şi procesul intern de reforme şi consolidare instituţională, participanţii transmiţând un mesaj clar de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova.

În continuarea acestei acţiuni, la 1 septembrie, la Chişinău, am prezidat, alături de secretarul de stat pentru Afaceri Europene în MAE francez, Harlem Désir, o nouă reuniune a GAERM, tematica principală fiind analizarea pregătirilor şi necesităţilor de asistenţă pentru implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, lansată chiar cu acel prilej. Totodată, am sprijinit efectiv şi celelalte două ţări care au semnat acorduri de asociere cu UE – Ucraina şi Georgia. Astfel, am participat, în luna martie, la Bruxelles, la reuniunea Gupului de Prieteni ai Ucrainei. Sprijinul pentru aceste state a fost exprimat şi în cadru bilateral, în cadrul vizitelor efectuate la Chişinău (martie, august şi septembrie), Kiev (martie şi octombrie) şi Tbilisi (martie), ca şi prin invitarea omologilor din acest state la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

siglaApartenenţa la NATO reprezintă un reper fundamental al politicii noastre externe. Ne dorim o Alianţă Nord-Atlantică solidă, capabilă nu doar să garanteze siguranţa statelor membre, ci şi să inhibe tendinţele unor actori internaţionali de a sfida normele internaţionale.

Summit-ul NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie, a constituit un moment de referinţă în calendarul diplomatic al acestui an. Summit-ul a demonstrat solidaritatea Aliaţilor şi a arătat că Alianţa este gata să-şi îndeplinească misiunea fundamentală, în baza Articolului 5. România şi-a atins obiective fixate pentru acest Summit, fiind adoptate decizii care vor permite o sporire a prezenţei militare a Alianţei pe teritoriul României. Aceasta ar putea fi concretizată printr-o structură de comandament NATO, precum şi printr-un centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră creat de către SUA. Cu aceeaşi ocazie, România a făcut oferta de a fi naţiune-cadru pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe şi proiecte pentru siguranţa cibernetică a Ucrainei. Cu aceeaşi ocazie, am subliniat că procesul de extindere a Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat şi continuă să reprezinte una dintre cele mai de succes politici Aliate, dar şi cea mai bună modalitate de promovare a securităţii şi stabilităţii în spaţiul euro-atlantic şi dincolo de graniţele NATO, reiterând sprijinul constant şi ferm al României pentru politica Aliată a „uşilor deschise”. Anul 2014 a marcat şi un deceniu de la aderarea României la NATO, prilej cu care am găzduit la Bucureşti, în luna aprilie, un simpozion internaţional cu tema „Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă”.

Prin contactele bilaterale la nivel înalt am urmărit obiectivul dezvoltării parteneriatelor strategice şi al cooperărilor speciale pe care le-am stabilit în ultimii ani, precum şi întărirea profilului internaţional al României, cu deosebire în cadrul UE.

În cursul acestui an am avut numeroase întâlniri oficiale cu alţi miniştri de Externe, între care amintesc: vizita la Roma, din luna februarie, în care am abordat, împreună cu doamna ministru F. Mogherini (actualul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate) aspecte referitoare la Parteneriatului Strategic Consolidat între România şi Italia, vizita la Berlin, din luna martie, care a evidenţiat stadiul foarte bun al colaborării bilaterale, vizita la Washington, din luna aprilie, cu prilejul participării la conferinţa „Toward a Europe whole and free”, organizată de Consiliul Atlantic al SUA (ACUS) şi de discuţia avută cu secretarul de stat al SUA, John Kerry. De asemeni, vizita la Londra, care mi-a prilejuit o discuţie cu omologul britanic P. Hammond despre importanţa valorificării la întregul potenţial a parteneriatului strategic româno-britanic.

În acest an, am încheiat cu succes mandatul preşedinţiei-în-exerciţiu române a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), reuşind să ne atingem obiectivele politice şi de fond, de promovare a principiilor statului de drept, bunei guvernări şi inclusivităţii. Am găzduit în luna iunie, la Bucureşti, reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele SEECP, nou prilej de a reitera susţinerea activă a României pentru obiectivul de transformare a proximităţii sale geografice într-un spaţiu de stabilitate, prosperitate şi predictibilitate. Notabilă este şi reuniunea trilaterală a miniştrilor de Externe din România, Bulgaria şi Grecia, de la Salonic, la care am fost prezenţi, urmată de prima sesiune a conferinţei ministeriale UE-Balcanii de Vest, cu tema „2004-2014: 10 ani de extindere şi integrare europeană a Balcanilor de Vest”.

Importantă a fost şi participarea la Viena, alături de omologul austriac S. Kurz, la deschiderea celui de-al treilea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, în cadrul căreia am reafirmat profilul nostru de stat co-iniţiator, alături de Austria, al Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

În împrejurările actuale, deosebit de importante pentru felul în care va arăta lumea în acest secol, diplomaţia română este chemată, din nou, să îşi aducă o contribuţie crucială la promovarea interesului naţional. Am convingerea că tocmai într-un astfel de context, marcat de provocări, putem gândi soluţii mai creative şi putem explora opţiuni mai îndrăzneţe. În faţa noastră stau obiective importante, legate de consolidarea profilului politico-strategic al României, de creşterea atractivităţii noastre ca destinaţie pentru investiţii, de extinderea ariei de stabilitate şi securitate în vecinătatea răsăriteană şi în Balcanii de Vest.

Ministerul Afacerilor Externe, indiferent de persoana care se află la conducerea sa, are datoria să continue să lucreze pentru transpunerea într-o realitate de succes a proiectului integrării depline a României într-o Europă mai puternică şi mai influentă, cu un loc bine definit pentru vecinătatea noastră răsăriteană. Sunt convins că dispunem de potenţialul necesar materializării acestei viziuni.”


Mesajul trimis revistei noastre

„La împlinirea a 15 ani de existenţă a revistei „Balcanii şi Europa”, felicit întreaga echipă redacţională, pentru profesionalismul de care a dat dovadă în eforturile depuse în toţi aceşti ani pentru corecta informare a opiniei publice.

Am apreciat întotdeauna deschiderea revistei „Balcanii şi Europa” pentru marile teme ale politicii externe româneşti: vocaţia europeană şi euroatlantică a României, cooperarea regională în Balcani sau în regiunea Dunării şi bazinul Mării Negre, sau în vecinătatea estică, mai ales cea cu fraţii noştri din Republica Moldova. Am convingerea că veţi continua să vă informaţi cititorii cu aceeaşi acurateţe şi la cele mai înalte standarde profesionale ca şi până acum.”

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult