24
May , 2017
Wednesday

Cauze şi (d)efecte

Balcanii ignoraţi de Europa?

Reporter: editura March - 11 - 2015

Recentele alegerile din Grecia au arătat, dacă mai era nevoie, că situaţia din Balcani este departe de a sta pe roze; ce se întâmplă în această ţară poate deveni o situaţie periculoasă pentru întreaga Europă. Austeritatea impusă întregii zone sud-est europene nu a fost soluţia cea mai bună, îndatorarea către marile foruri financiare nu a deschis motorul relansării economice, iar populaţia s-a apropiat de limita rezistenţei. Asta este principala explicaţie a reuşitei partidului „popularilor socialişti utopici“, Syriza, din Grecia, care, printr-un program electoral integral populist a redeşteptat speranţele revenirii la… normalitate.

1_800_742_800_742

Grecia a devenit o mare problemă pentru zona euro

Din nefericire, situaţia economică este tensionată şi în alte ţări din Peninsula Balcanică, unde se lasă aşteaptată intervenţia UE pentru a fi evitate derapaje cu consecinţe greu de evaluat. Care este principalul pericol care se prefigurează „la orizont”? Mă refer la proiectul european, lansat după conflictele din Balcani, ajuns acum „în aşteptare”. În principal, proiectul nu a dorit un stat tradiţional european sau o uniune vamală, ci un fel de guvernanţă supranaţională, care să acopere naţionalismul şi să evite disputele. Aceasta deoarece şi în alte state ale Uniunii Europene, precum şi în ţări viitoare membre, este urmărită încercarea de reglare a relaţiei dintre creditor şi datornic.

Unde sunt planurile integrării Peninsulei Balcanice în Europa? Toate acestea au fost „încuiate” de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care, la preluarea mandatului, a ţinut să precizeze că „nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani”. Pentru a încurca şi mai mult drumul integrării, comisarul pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, declara contrariul în timpul vizitelor sale în Moldova, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Turcia: „Politica de extindere are în continuare prioritate”. Ce să înţeleagă cetăţenii Balcanilor? Spaţiul confuziei se măreşte după ultima reuniune la nivel înalt organizată la Berlin, la iniţiativa Germaniei cu privire la Balcanii de vest, prin solicitarea amplificării cooperării regionale, astfel ca la reuniunea de la Viena, din 27 august 2015, să se consemneze „unitatea ţărilor balcanice” în cadrul unui proces comun de consolidare a acţiunilor viitoare. Această „rezoluţie” a atras imediat reacţia celorlalte ţări balcanice, care au fost deranjate de faptul că au fost lăsate în afara acestui proces, cum este cazul Bulgariei, al Turciei ş.a. În opinia lor, eforturile necesare dezvoltării cooperării regionale trebuie să cuprindă toate statele balcanice.

Evoluţiile din 2014 au sprijinit dezvoltarea regională, dar în acelaşi timp s-a simţit atât din partea statelor membre, cât şi din partea statelor candidate o neîncredere pronunţată faţă de politica de extindere europeană, privită doar ca o problemă şi nu ca un mijloc de dezvoltare economică a întregii Europe. În faţa acestei situaţii, un lucru este cert: conflictul între est şi vest a ajuns şi în Balcani. Iar cel mai bun argument îl constituie poziţiile occidentalilor şi ale Rusiei în ceea ce priveşte spaţiul balcanic. Kremlinul are o nouă abordare faţă de Balcani, spre îngrijorarea Germaniei, şi este îndreptată spre obstrucţionarea relaţiilor cu UE. După ministrul de Externe german Frank-Walter Steinmeier, citat de publicaţia „Der Speigel”, ruşii „acordă o importanţă strategică mare Balcanilor de Vest”. Nu demult, în Consiliul de Securitate al ONU, Rusia a refuzat să sprijine rezoluţia privind prelungirea duratei de funcţionare a „Misiunii de Menţinere a păcii în Bosnia – Herţegovina”, cu motivaţia împiedicării implicării acestei ţări în UE, după ce înainte nu s-a opus aderării acesteia la Uniune. În acelaşi timp, s-au consolidat relaţiile tradiţionale cu Serbia, aliat fidel, opozant al sancţiunilor aplicate de SUA şi UE împotriva Rusiei. În Muntenegru vecin, o treime dintre companiile străine sunt deţinute de ruşi, iar Bulgaria, membră a UE, este în întregime dependentă de resursele energetice ruseşti. Altfel spus, după cum titrează unele publicaţii, după Ucraina, „Putin a început să-şi bage coada” şi în Balcani.

2_800_532_800_532

Jean Claude Juncker, noul preşedinte al C.E., a anunţat „îngheţarea” extinderii

Ce face Europa? Priveşte spre spaţiul ucrainean şi, sprijinită de SUA, consideră că sancţiunile economice vor rezolva dezarticularea Rusiei. Din păcate, evenimentele din fosta Iugoslavie încep să fie uitate, iar cea mai importantă lecţie primită începe să fie ignorată: fără securitatea Balcanilor nu poate exista securitatea continentului, iar Rusia ştie bine acest lucru. Situaţia economică gravă a Federaţiei Ruse provoacă profundă îngrijorare la Moscova, ceea ce nu-l împiedică pe preşedintele Putin să pună la cale un plan de control al vecinătăţilor apropiate, în special privind spaţiul Mării Negre şi Balcani. Pentru a fi mai explicit, Vladimir Putin atenţiona, la reuniunea Clubului de discuţii Valdai, Soci, în decembrie 2014: „Creşte exponenţial eventualitatea unei întregi serii de conflicte care să implice în mod direct sau indirect marile puteri. Constituie factori de risc nu numai contradicţiile tradiţionale între state, ci şi instabilitatea internă la nivelul diferitelor ţări”. Logica preşedintelui rus explică faptul că se pune problema construirii unei forţe militare puternice, în condiţiile extreme impuse de dificultăţile economice.

În fond, asemenea situaţii au fost şi în alte timpuri, dar acum, primii paşi vizează dobândirea şi securizarea controlului Mării Negre, aspect prezentat implicit la Soci. Marea Neagră constituie, după anexarea Crimeei, miza strategică majoră, pentru că „priveşte în mod real spaţiul Europei de Est şi Balcanilor, dar şi estul Mediteranei şi Eurasiei (Caucaz spaţiul caspic)”. De ce este necesar atât de imperios acest control? Pentru că spaţiul deschide trei axe vitale: Balcanii (ce se va întâmpla odată cu integrarea europeană), deschizătorul drumului spre Europa, Dardanele, cu ieşire spre Mediterană şi, în final, Caspica. Geostrategic, Marea Neagră devine o importantă cheie pentru zonele petroliere atât de necesare pentru supravieţuirea economică a Rusiei, dar şi zona de control a întregului flanc de sud-est al NATO. Această perspectivă schimbă mult datele problemei privind securitatea regiunii. Este clar că punctul nodal al acţiunii ruseşti este Crimeea, pentru că aici se poate dezvolta o forţă militară importantă în jocul mondial, devenită, în opinia ministrului rus al Apărării, Serghei Soigu, „un obiectiv naţional prioritar”.

Cum răspunde Europa în acest context? Este preocupată de evenimente precum situaţia din Grecia, aflată în faţa alternativei de a ieşi din zona euro, de intenţiile Islandei de a abandona intrarea în UE şi de celelalte probleme pe care criza economică le-a lăsat în spaţiul european. În această situaţie, construirea unei strategii de securitate regională devine o necesitate. Nu se poate spune că nu au fost elaborate asemenea analize, dar ele au rămas, mult timp documente de bibliotecă. Zona Mării Negre şi Balcanii sunt spaţii vitale pentru securitatea Europei, transformarea lor în „loje” pentru spectatori ar putea avea un cost extrem de ridicat şi greu de recuperat. Toate acestea se derulează în condiţiile în care drame greu de imaginat nu şi-au stins ecourile – situaţia din Balcani, după căderea comunismului, s-a derulat pe fondul unei „anomalii”. Căderea „cortinei” a creat un sentiment de uşurare şi s-a crezut că lucruri greu de imaginat vor fi îngropate definitiv de istorie. Trecutul recent a arătat contrariul, absenţa fermităţii internaţionale în tratarea încălcărilor normelor elementare de drept de către Rusia aduce în minte situaţia din fosta Iugoslavie când aceeaşi absenţă a adus haosul şi dezastrul aprope de inima Europei. Precipitarea, după încetarea conflictului, în aducerea Balcanilor în Europa a fost temporară şi a favorizat poziţia „singuraticului” într-o zonă care a plătit din plin în istorie existenaţa sa. Dacă nu cu puţin timp în urmă vorbeam de „reamenajarea” Balcanilor, evenimentele actuale impun necesitatea „reamenajării” Europei, de data asta mult mai serios şi sigur, pentru a nu mai tresări la rămăşiţe istorice.

În această situaţie, preocuparea SUA şi UE de a se crea o zonă de siguranţă în estul Europei – evident cu participarea şi a unei părţi a Balcanilor – creează un sentiment de încredere şi stabilitate. Aşa se explică intenţia plasării unor forţe de intervenţie rapidă şi a unui armament perfecţionat de descurajare a oricăror încercări de a modifica graniţe.

Vasile Leca 

analist pe probleme balcanice

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult