24
May , 2017
Wednesday

Dispute

Dilemele Armatei Europene

Reporter: editura April - 15 - 2015

Ideea unei forţe armate comune a blocului comunitar suscită din nou o vie polemică, statele membre fiind şi de această dată într-un pronunţat dezacord.

1Crearea Armatei Europene a redevenit o temă prioritară odată cu recenta declaraţie a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care consideră că „o armată comună a tuturor europenilor îi va da de înţeles Rusiei că vorbim foarte serios atunci când este vorba de a apăra valorile UE. Mai mult, ne va ajuta să punem la punct o politică externă şi de securitate comună”. Această poziţie este susţinută de o serie de politicieni care afirmă că a venit momentul pentru o armată europeană, pentru o forţă comună care să permită o susţinere a unei poziţii puternice de jucător internaţional a UE. Inedit în acest tablou este faptul că susţinerea vine şi din partea unor politicieni germani, care văd în crearea unei viitoare armate europene un rol sporit pentru ţara lor. Chiar ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, spune că este sigură că dacă nu copiii ei, atunci cel puţin nepoţii ei „vor cunoaşte Statele Unite ale Europei cu propria armată.

European Defence Union va urma modelul uniunii energetice sau a celei monetare. Cadrul acestei politici comune de apărare a UE ar urma să fie un proces integrativ gradual. Cei care aprobă ideea argumentează cu faptul că politica europeană de Securitate Comună şi Apărare este „veriga cea mai slabă a proiectului de integrare europeană”, după cum arată o analiză a „Centre for European Policy Studies”. Mai multe motive contribuie la această situaţie: diferenţele între percepţiile statelor privind ameninţări, culturile strategice diferite, divergenţele privind intenţiile şi opţiunile, lipsa de solidaritate şi încredere. Ca urmare, „UE pare incapabilă să aibă misiuni altele decât unele cu obiective limitate, de mărimi şi pe durate de timp limitate. UE a dezamăgit în misiuni pe timp îndelungat, în teatre de luptă cu riscuri crescute şi în unele cazuri a fost chiar absentă: Libia şi Mali”, concluzionează experţii.

Susţinătorii aruncă în joc şi cifre relevante: cum PIB-ul UE este de aproximativ 16 mii de miliarde de dolari, dezideratul NATO ca pentru apărare să fie alocat un minimum de 2% ar oferi unei armate europene o sumă de peste 320 miliarde de dolari pe an. Cu aceşti bani se poate crea şi menţine o forţă militară destul de apropiată de ce au SUA, care ar dezvolta o industrie militară de mare anvergură şi înaltă tehnologie, care, la rândul ei, pe model american, ar trage după sine întreaga economie. Pe de altă parte, o armată federală a UE ar putea să devină un magnet pentru neutra Suedie, pentru Finlanda sau ar putea să atragă în Uniune Norvegia.

Proiectul Comunităţii de Apărare are însă şi opozanţi. Se poate observa cu ochiul liber că faliile şi neîncrederea persistă între statele membre (politicile naţionale de apărare sunt printre puţinele care au rămas neintegrate şi nesupuse metodei comunitare). Propunerea de înfiinţare a Armatei Uniunii Europene deranjează Marea Britanie, care în mod tradiţional preferă, atunci când e vorba de dosare de securitate, parteneriatul strategic cu Statele Unite în cadrul NATO oricărei forme de cedare de responsabilităţi naţionale către Comisia Europeană. De fapt, de la Londra au şi venit primele critici explicite la adresa ideilor lui Juncker. „Poziţia noastră este foarte clară şi susţinem că apărarea este o problemă naţională şi nu responsabilitatea UE. Nu există nici o perspectivă ca această poziţie să se schimbe sau ca o Armată Europeană să fie creată”, sintetizează un purtător de cuvânt al Guvernului britanic. La rândul lor, oficiali de rang înalt din cadrul NATO au avertizat că în cazul creării unei forţe armate comunitare există riscul apariţiei unei dublări organizaţionale, care „nu este o modalitate eficientă de a ne asigura că avem o Apărare puternică”, după cum avertizează Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Şi cum s-ar putea imagina – cel puţin în datele geopolitice actuale – o „oaste” din care ar lipsi principalele două puteri militare occidentale, Statele Unite şi Marea Britanie?

Care va fi „opţiunea câştigătoare” – Germania, care crede în apariţia unei armate proprii a Uniunii Europene sau Marea Britanie, care-şi „joacă toate cărţile” pe Organizaţia Nord-Atlantică şi SUA? Timpul şi evoluţia blocului comunitar vor decide.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult