23
July , 2017
Sunday

Editorial

Război şi pace…

Reporter: editura April - 15 - 2015

În întreaga lume a avut un ecou extrem de negativ anexarea Crimeei şi sprijinul dat de Rusia separatiştilor ucraineni, la începutul anului 2014, soldat cu mii de victime omeneşti şi mari distrugeri. Această încălcare a legislaţiei internaţionale a fost urmată de aspre luări de atitudine şi măsuri economice în Occident: au fost sancţionaţi oficiali şi magnaţi ruşi cu îngheţarea averilor şi a conturilor din străinătate, precum şi interzicerea intrării acestora pe teritoriul american. Este clar că ocupaţia separatiştilor a încins spiritele anti-ruseşti la Kiev, iar preşedintele Poroşenko a reacţionat cu duritate. Concomitent, au loc ample manevre şi exerciţii militare, la care participă zeci de mii de ostaşi ruşi, iar înarmarea excesivă a Peninsulei Crimeea a schimbat echilibrul de forţe în regiune. Toate acestea au creat în est o încordare extremă, unică în vremurile noastre.

carol romanDacă strategia de încercuire din timpul războiului rece a constituit un element important în prevenirea unui război cu Rusia, acum, instalarea unor elemente de protecţie militară împotriva răspândirii şi repetării conflictului din Ucraina, prin crearea de scuturi antirachetă în câteva ţări şi înfiinţarea a şase centre de comandament şi control NATO în ţări din estul Europei „care au capacităţi relativ mici” trebuie înţeleasă ca o măsură de prevedere faţă de o eventuală escaladare a situaţiei explozive din Ucraina şi nu numai. În acelaşi sens trebuie apreciată iniţiativa preşedintelui Iohannis, care a obţinut din partea tuturor partidelor politice parlamentare consensul în a consacra apărării naţionale 2% din PIB. Ar fi trebuit ca Moscova să aprecieze că nu există o ameninţare ca NATO să invadeze Rusia (ci dimpotrivă), ci doar a luat măsuri preventive, prin extinderea Alianţei şi a UE spre est.

Evident, sunt fapte foarte grave, însă departe de a fi tratate drept momente ale declanşării unui război mondial şi de crearea, de aici, a unei anumite stări de panică publică. NATO nu a anunţat intrarea în război, nu a decis trecerea trupelor vreunuia dintre comandamente la stare de luptă şi nici nu a procedat la măsuri de interzicere a spaţiului aerian sau maritim în zonele proxime hotarelor Alianţei. Stadiul actual este definit precis a fi cel al unei pre-poziţionări de forţă şi de forţe. Oficialităţile occidentale declară deschis că, în ciuda unor măsuri financiare ori restricţii condiţionate de evoluţia evenimentelor, nu au fost interzise relaţiile economice, schimburile culturale sau de învăţământ… Din păcate, în presa noastră, alături de analize pertinente ale stării actuale conflictuale apar şi unele articole care comentează evenimentele într-un mod exagerat, ca şi când ar fi izbucnit de acum un război total, ce ar aminti de Armaghedon. Realitatea arată că factorii de conducere ai NATO şi ai Uniunii Europene nu doresc o asemenea conflagraţie, dar trebuie să se pregătească pentru orice eventualitate, ţinând seama de agresivitatea tot mai evidentă a propagandei belicoase a Rusiei.

Ne permitem să adăugăm câteva exemple recente, care credem ar trebui luate în seamă:

*O capsulă Soyuz având la bord trei astronauţi – un american, Scott Kelly, şi doi cosmonauţi ruşi, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko – s-a conectat cu succes la Staţia Spaţială Internaţională (ISS). La bordul staţiei au fost întâmpinaţi de americanul Terry Virts (actualul comandant de bord) şi de rusul Anton Shkaplerov. În decembrie, la Paris, Scott Kelly şi Mihail Kornienko, în cadrul unei conferinţe de presă comune, au explicat că tensiunile americano-ruse provocate de criza din Ucraina nu au nicio influenţă asupra relaţiilor dintre ei. Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Nu vorbim despre chestiunile politice dintre ţările noastre”, a spus Scott Kelly. „ISS este un frumos exemplu al felului de a lucra împreună, mai ales pentru politicienii de pe Terra”, a adăugat cosmonautul rus. Astfel, misiunea de cercetare ruso-americană are şi valoare simbolică, în contextul conflictului ucrainean şi al relaţiilor încordate dintre SUA şi Rusia.

* Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, într-un interviu apărut de curând în cotidianul rus „Kommersant”, că Alianţa Nord-Altantică „nu caută confruntarea cu Rusia”. Întrebat dacă Rusia este „un partener sau un inamic” pentru NATO, Stoltenberg a răspuns că „lumea este prea complexă pentru a fi divizată în «prieteni şi inamici»”. Timp de decenii, după Războiul Rece, am dezvoltat relaţii foarte constructive cu Rusia. Deschiderea frontierelor, dezvoltarea comerţului, contactele politice, cooperarea practică, toate acestea au contribuit la prosperitatea şi la dezvoltarea economică a unor state membre NATO şi a Rusiei. Vom continua să aspirăm la astfel de relaţii. NATO nu caută confruntarea cu Rusia”, a adăugat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult