20
October , 2017
Friday

Un posibil portret al omului politic Marian Lupu

În ultimul timp, societatea civilă din Republica Moldova dă semne vizibile de revigorare şi pune în discuţie tot mai frecvent responsabilitatea ce revine pentru cursul evoluţiilor din ţară actualei clase politice de la Chişinău. O clasă politică diversă, multicoloră, cu oameni proveniţi din vechiul sistem socialist sovietic, dar şi cu personaje noi, formate în cele aproape două decenii şi jumătate de la proclamarea independenţei. Omul politic Marian Lupu este, fără îndoială, unul dintre personajele reprezentative ale acestei perioade de tranziţie de la apartenenţa la un imperiu multinaţional la o dezvoltare statală de sine stătătoare.

Marian Lupu

Marian Lupu

Născut în 1966 la Bălţi, a urmat studiile liceale şi universitare la Chişinău, absolvind, în 1987, cursurile Facultăţii de Economie şi Comerţ. În ultimii patru ani de existenţă a URSS (1987-1991) urmează, în paralel, studii post-universitare de aspirantură la Academia Economică din Moscova şi la Universitatea de Stat din Moldova, obţinând în final titlul de doctor în economie. Din 1991 îşi începe cariera profesională ca specialist în cadrul Departamentului pentru Relaţii Economice Externe al Ministerului Economiei din guvernul de la Chişinău. Parcurge succesiv diversele trepte ierarhice, iar în 1997 devine director al Departamentului menţionat. Concomitent, din 1992 până în anul 2000 deţine şi funcţia de director executiv al Programului TACIS iniţiat de CEE pentru Moldova. În 1994 urmează studii de specializare în macroeconomie la Institutul Fondului Monetar Internaţional (FMI) din Washington, iar în 1996 cursuri de comerţ internaţional la Institutul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din Geneva.

În mai 2001, odată cu venirea comuniştilor la guvernare, Marian Lupu este cooptat în cabinetul de la Chişinău ca adjunct al ministrului Economiei, coordonator al departamentelor pentru Relaţii economice externe şi comerţ, iar trei luni mai târziu (august 2001) este numit ministru al Economiei. La scrutinul electoral din martie 2005 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Partidului Comuniştilor (PCRM), iar la finele aceleiaşi luni devine preşedinte al forului legislativ de la Chişinău. Pe fondul tensiunilor accentuate din viaţa politică moldovenească, Marian Lupu se distanţează treptat de poziţiile şi viziunea PCRM şi participă la coagularea unei noi formaţiuni politice – Partidul Democrat (PDM), care îl alege în fruntea sa ca preşedinte, în cadrul unui congres extraordinar din 19 iulie 2009. Desprinderea de comunişti şi opţiunea pentru un parcurs european al Republicii Moldova au făcută posibilă primirea PDM, în acelaşi an (2009), ca membru cu drepturi depline al Internaţionalei Socialiste. În 2010, PDM a devenit membru cu statut de observator al Partidului Socialiştilor Europeni.

Ca lider al PDM, Marian Lupu s-a aflat în fruntea grupului parlamentar al acestei formațiuni al legislativului de la Chişinău până în decembrie 2010, când, în baza acordului intervenit între liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), devine preşedinte al acestui for şi, totodată, preşedinte interimar al Republicii Moldova, funcţii deţinute până în martie 2012. La finele acestui an, PDM a semnat un acord de colaborare cu Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, document prelungit, în aprilie a.c., până în 2019, cu prilejul unei întâlniri avute la Bruxelles cu preşedintele acestui grup, Gianni Pittella. Acordul are o importanţă specială şi semnifică instituţionalizarea unor relaţii între democraţii moldoveni şi grupul care s-a manifestat până acum drept cel mai activ şi puternic susţinător al integrării europene a Republicii Moldova. După desprinderea de PCRM, este acuzat de trădare şi repudiat de comunişti, însă acesta îşi continuă activitatea politică orientată spre integrare europeană.

Marian Lupu s-a afirmat treptat în plan politic prin prestanţă, sobrietate şi competenţă, câştigând simpatii atât în Republica Moldova, cât şi în rândul multor lideri occidentali. După cum ne-au confirmat diverse surse jurnalistice de la Chişinău, pe parcursul exercitării multiplelor responsabilităţi pe care le-a avut, Marian Lupu a demonstrat o atitudine pragmatică şi moderată, circumscrisă imprimării şi susţinerii unui curs european pentru Republica Moldova.

Atât în calitate de ministru al Economiei şi responsabil al părţii moldovene în Comisia mixtă de colaborare bilaterală moldo-română, în mandatul guvernării comuniste, cât şi ca speaker al Parlamentului şi de preşedinte interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu a adoptat o poziţie de deschidere şi echilibru în relaţiile cu România, evitând atitudinile emoţionale ori acuzaţiile, uneori stridente, la adresa politicii Bucureştiului, adoptate de unii lideri comunişti de la începutul anilor 2000, deşi era membru al guvernului. După cum am putut constata în mod direct în mai multe prilejuri, în discuţiile periodice cu diverşi lideri politici din România veniţi la Chişinău, Marian Lupu a subliniat fără echivoc nevoia de a stabili şi promova împreună o agendă europeană de dezvoltare a relaţiilor moldo-române, în ciuda speculaţiilor pe care le emit, adesea în mod deliberat, cercuri apropiate PCRM. În acest sens, s-a delimitat categoric de o serie de abordări tributare ideologiei sovietice, cum ar fi aceea privind aşa-zisul pericol românesc pentru viitorul Republicii Moldova, teza falsă promovată în continuare de unii adepţi ai teoriei moldovenismului, „fără scrupule şi cu foarte multă agresivitate”, după cum menţiona liderul PDM. Dimpotrivă, susţinea fostul preşedinte interimar al Republicii Moldova, „noi trebuie să demonstrăm că dezvoltarea relaţiilor noastre reciproce reprezintă un avantaj pentru ambele părţi, că România reprezintă un partener strategic pentru viitorul european al Republicii Moldova”.

Desigur, Marian Lupu nu este un unionist şi a declarat public, în diverse ocazii, că Republica Moldova are parcursul său european propriu. Liderul PDM s-a delimitat şi a reacţionat în mai multe rânduri faţă de declaraţiile excesive ale unor lideri politici români sau moldoveni. În schimb, în urma discuţiilor din luna februarie a acestui an de la Chişinău, a apreciat atitudinea de „respect reciproc şi dialogul în stil european” avut cu preşedintele Klaus Iohannis, pronunţându-se pentru dezvoltarea amplă a relaţiilor bilaterale şi sprijinirea în continuare de către România a parcursului european al Republicii Moldova.

În chestiunea transnistreană, fostul preşedinte interimar al Republicii Moldova are de asemenea o poziţie şi viziune clar conturate: mult timp, dialogul dintre Tiraspol şi Chişinău a fost întrerupt, iar semnalele venite din stânga Nistrului au fost contradictorii. Dialogul şi negocierile între cele două părţi sunt absolut necesare, dar, afirmă domnia sa, există „principii care nu se negociază: integritatea, suveranitatea, funcţionarea statului pe întregul teritoriu al Republicii”.

În ultimii doi ani, Marian Lupu a făcut un pas înapoi din prim-planul vieţii politice, împreună cu liderii celorlalte două partide proeuropene – Vlad Filat (PLDM) şi Mihai Ghimpu (PL), care nu şi-au mai asumat funcţii guvernamentale sau parlamentare. În schimb, Marian Lupu şi Vlad Filat, împreună cu alte câteva „eminenţe cenuşii” din partidele lor, formează un aşa-numit Consiliu al Alianţei pentru Moldova Europeană (AME), de guvernământ, o structură informală, dar cu putere de decizie pentru orice măsură importantă ce vizează gestionarea problemelor interne şi externe ale statului.

Aşa cum menţionam la începutul acestor rânduri, societatea civilă din Republica Moldova este tot mai activă şi solicită clarificări din partea liderilor politici cu privire la cauzele dificultăţilor cu care se confruntă cetăţenii din stânga Prutului. Diversele acțiuni desfășurate în ultimul timp la Chișinău dau semnalul unor evoluţii care ar putea determina schimbări semnificative în spectrul politic din Republica Moldova.

Dr. Ioan C. Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult