18
October , 2017
Wednesday

Opţiuni

Ungaria şi „jocul la două capete”

Reporter: editura June - 15 - 2015

Cu unsprezece ani în urmă, Ungaria adera cu entuziasm la Uniunea Europeană. Azi, nu s-a conformat politicii dure impuse Rusiei de către occident.

Ungaria a devenit în ultimii ani un fel de „oaie neagră” a Uniunii Europene în domeniile democratic, economic, al politicii externe. După cum se cunoaşte, una dintre ultimele imagini ale tabloului „frondei” faţă de blocul comunitar a avut loc la începutul acestui an, când premierul Viktor Orbán l-a primit pe preşedintele rus Vladimir Putin în vizită oficială la Budapesta, în plină perioadă de tensiuni Rusia-UE. Evenimentul a dat prilej opiniei publice şi specialiştilor să rememoreze reperele involuţiei acestui stat membru.

Miting de protest faţă de vizita liderului de la Kremlin

Miting de protest faţă de vizita liderului de la Kremlin

În plan intern, sunt binecunoscute măsurile guvernamentale care au tensionat relaţiile Ungaria-UE: limitările impuse Curţii Constituţionale, ştirbirea independenţei Băncii Centrale, intervenţiile în zona legilor şi a drepturilor mass-media etc. „Orbán este un premier care a declarat că modelele sale sunt China, Turcia lui Erdogan, Rusia lui Putin şi Singapore”, sintetizează Wolfgang Reinicke, preşedinte al „Global Public Policy Institute” din Berlin.

Toate aceste derapaje au atras atenţia şi oprobriul partenerilor europeni, dar nu şi sancţiuni serioase, fapt ce l-a convins pe primul ministru al Ungariei să continue aplicarea politicilor sale, sub aparenţe diplomatice şi practicând cu succes dublul discurs.

După ce Uniunea Europeană l-a avertizat pe primul ministru Orbán pentru politica sa internă şi externă, Ungaria a continuat totuşi să beneficieze de fondurile europene, să aibă toate avantajele apartenenţei la UE, ba chiar să-şi susţină pe un ton tăios interesele. De pildă, Budapesta a anunţat că nu va susţine planul Uniunii Europene pentru realizarea unei viitoare integrări energetice. Astfel, ajungem la cea mai recentă sfidare la adresa UE: apropierea făţişă faţă de Rusia, concretizată în vizita oficială a preşedintelui Vladimir Putin în Ungaria, ceea ce au generat ample reacţii internaţionale, inclusiv din România. Luările de poziţie nu au fost doar externe: vizita preşedintelui rus a stârnit ample mişcări de stradă. „Orbán îşi bate de joc de Ungaria chemându-l aici pe Putin pentru a încheia înţelegeri secrete cu el în timp ce lângă noi, în Ucraina, este război”, argumentează Marton Gulyas, unul dintre organizatorii protestelor. Dar cabinetul de la Budapesta „şi-a văzut de ale sale”.

De altfel, dublul discurs nu este ceva neobişnuit pentru Viktor Orbán. Astfel, în faţa liderului rus, premierul maghiar declara că nu concepe o Europă fără Rusia şi că „Bruxelles-ul ar trebui să renunţe la sancţiunile economice”. Este interesant de remarcat faptul că acelaşi Orbán se evidenţia în plan politic în 1989, când tuna tocmai împotriva Moscovei, pe care o soma „să permită Ungariei să-şi urmeze viitorul occidental”…

Preşedintele rus Vladimir Putin împreună cu premierul ungar Viktor Orbàn

Preşedintele rus Vladimir Putin împreună cu premierul ungar Viktor Orbàn

Şeful cabinetului ungar a avut ocazia şi în Polonia să constate că toată clasa politică poloneză, inclusiv dreapta din această ţară, care l-a susţinut mereu, se dezicea de apropierea sa faţă de Rusia. Şi un alt exemplu al politicii „după cum bate vântul intereselor”: ca şi când nu el ar fi criticat occidentul pentru sancţiunile impuse Moscovei, nu el ar fi susţinut „South Stream” în dispreţul opoziţiei UE sau nu el ar fi cerut guvernului de la Kiev autonomie pentru etnicii ungari din Ucraina (în timp ce această ţară era zguduită de război civil), Orbán a primit-o cu fast pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, la Budapesta, dându-i asigurări că „cel mai important obiectiv al politicii externe ungare în 2015 va fi întărirea alianţei cu Germania”. Se întâmpla la puţin timp după vizita preşedintelui rus, când discursul, după cum am punctat, fusese diferit…

Dar ce face Bruxelles-ul în faţa faptului că unul dintre statele membre se ridică pe faţă împotriva politicii de restricţionare a oricărui summit bilateral cu Moscova? Ultimele evoluţii arată că Uniunea Europeană a fost de acord ca Ungaria să primească combustibil nuclear din Rusia pentru a-şi extinde centrala în numele căreia Budapesta a primit împrumutul rusesc…

Deci, ne putem întreba: ce „joc” face guvernul ungar? Iată unul dintre răspunsuri: „Gestul lui Orbán reprezintă o breşă în sistemul decizional al NATO şi UE. Orbán a încălcat decizia NATO şi UE ce presupune ca relaţiile politico-diplomatice cu Rusia să fie reduse la minim. Să ne imaginăm că în acest context Ungaria este încă ataşată principiului din Articolul 5: «Toţi pentru unul şi unul pentru toţi»”, explică Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României.

Un alt exemplu al duplicității guvernului Orbán o reprezintă atitudinea faţă de România, stat vecin şi partener în interiorul Uniunii Europene. Ani la rând au fost emise serii de declaraţii oficiale de bună vecinătate, promisiuni de eforturi pentru îmbunătăţirea continuă a climatului dintre cele două ţări, au avut loc şedinţe comune ale guvernelor, reuniuni ale Comisiei Mixte Româno-Ungare de Cooperare Economică, la finalul cărora se anunţa că „s-au înregistrat progrese în multe domenii” ş.a. De pildă, în octombrie 2014, ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó spunea despre relaţia cu România că este una „de importanţă strategică”: „Cooperarea economică dintre cele două ţări influeţează performanţele economiei externe ungare şi, astfel, şi pe cele ale întregii economii naţionale. Interesul Ungariei este acela de a menţine cea mai echilibrată, cea mai eficientă şi cea mai stabilă cu putinţă relaţie cu România. Ce se întâmplă în realitate? Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, afirmă că „nu se poate accepta” să nu se acorde autonomie comunităţii maghiare din Transilvania: „Trebuie să spunem clar şi răspicat că Ungaria este ţara tuturor maghiarilor şi în spatele fiecărui maghiar este Ungaria”, aluzie străvezie la faptul că Budapesta acordă cetăţenie maghiară pe bandă rulantă locuitorilor din Transilvania. Şi toate acestea în condiţiile în care orice încercare politică a revizionismului este respinsă atât de statul român cât şi de Comisia Europeană. Ce se mai poate vorbi despre statornicie şi predictibilitate în cazul politicii maghiare față de România?…

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult