28
July , 2017
Friday

Geopolitică zonală

Infiltrarea Rusiei în Balcani

Reporter: editura July - 13 - 2015

O privire de ansamblu asupra strategiei Rusiei pentru zona Balcanilor este de natură să reflecte o politică dirijată a Kremlinului în ce priveşte creşterea influenţei în statele din această parte a Europei.

Nava rusească „Vice-Admiral Kulakov”  în portul cipriot Limassol (2014)

Nava rusească „Vice-Admiral Kulakov” în portul cipriot Limassol (2014)

Activitatea strategică a Moscovei în statele balcanice s-a intensificat în ultima perioadă. De la relaţiile călduroase ruso-sârbe până la sporirea contactelor cu Grecia, se poate vorbi despre un proces de învăluire prin care Kremlinul încearcă reluarea dominației Balcanilor, prin cu totul alte mijloace decât cele ale conflictului deschis. Astfel, „Balcanii depind în mare măsură de resursele energetice furnizate de Moscova, iar orice perturbare a livrărilor va destabiliza definitiv situaţia din Peninsulă. În plus, mediul de afaceri din zonă având strânse legături cu Rusia, în cazul în care marile companii ruseşti şi-ar retrage banii depuşi în băncile ţărilor din Balcani, economia regiunii s-ar putea prăbuşi”, sintetizează analistul bulgar Ivan Krastev. Demersurile nu sunt doar economice. O atestă „invitaţia” lansată ţărilor din Balcani de către Aleksandr Dughin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care chema state din Balcani – şi nu numai – „într-un bloc eurasiatic extins”.

Care sunt elementele pe care se sprijină această strategie? La o privire amănunţită, se poate observa că Serbia, al cărei preşedinte a participat de altfel la parada militară din 9 mai de la Moscova, este un mare punct de interes pentru viziunea Rusiei. Şi nu întâmplător. O recentă cronologie a faptelor demonstrează că această ţară balcanică are încă foarte puternice legături cu Rusia – tradiţionale, din perspectivă etnică, religioasă şi lingvistică, precum şi economice. Asta face ca Belgradul să ţină în echilibru fragil elementele accederii în structurile euro-atlantice (deci opţiunea spre occident) şi influenţa crescândă a Rusiei. Este binecunoscut felul în care, de la declanşarea conflictelor din Crimeea, partea sârbă s-a străduit să menţină o poziţie neutră, pe de o parte recunoscând integritatea teritorială a Ucrainei, pe de altă parte opunându-se embargoului impus Rusiei de către UE. De altfel, cu ocazia paradei militare din octombrie 2014, de la Belgrad, preşedintele sârb Tomislav Nicolić făcea în faţa omologului rus o declaraţie relevant despre sentimentele sale față de Rusia. Explicația sa: Moscova susţine interesele Serbiei în Kosovo, cele două ţări au un acord militar care permite trupe ruseşti pe aeroportul sârb Niš, dependenţa sârbească de gazul rusesc este de notorietate, iar asta s-a văzut în implicarea părţii sârbe în proiectul de gazoduct South Stream, de mare interes pentru Rusia.

Întâlnire a ministrului elen al Apărării, Panos Kammenos, cu omologul său rus Sergei Shoigu (aprilie 2015)

Întâlnire a ministrului elen al Apărării, Panos Kammenos, cu omologul său rus Sergei Shoigu (aprilie 2015)

Tabloul prezenţei ruseşti în Balcani include de asemeni Bosnia-Herţegovina, în special Republika Srpska, entitate autonomă care şi-a întărit relaţiile cu Moscova. „Milorad Dodik, preşedintele acestei provincii cu ambiţii de independenţă statală, a fost în vizită la Kremlin de nenumărate ori şi a salutat pseudo-referendumul care confirma dezlipirea Crimeei de Ucraina”, arată un studiu publicat de Institutul pentru Studierea Politicii Internaţionale din Milano. Nu la fel de intense, dar totuşi extinse, sunt reperele legăturilor Muntenegrului cu Rusia. Majoritatea populaţiei acestei ţări este alcătuită din slavi creştin-ortodocşi. De-a lungul timpului, politica ţaristă a acordat protecţie micului stat balcanic, alianţa istorică fiind confirmată în timp de căsătoriile regale între cele două părţi sau prezenţa militarilor muntenegreni de partea Rusiei în războiul acesteia împotriva Japoniei, în 1904. După căderea colosului sovietic, fondurile ruseşti au reprezentat cea mai mare parte a investiţiilor din această ţară, care şi-a văzut turismul înflorind graţie legăturilor cu Rusia. De altfel, cele două ţări au şi un regim liber al vizelor de călătorie, iar aproape jumătate din proprietăţi şi circa o treime din afacerile din Muntenegru sunt deţinute de ruşi. Toate acestea făceau presa externă să considere nu cu mult timp în urmă că Muntenegru pare a fi „o colonie rusească”. În ultima vreme, orientarea ţării s-a schimbat remarcabil, prin întoarcerea Muntenegrului către susţinerea NATO şi proiecţia unei viitoare apartenenţe la Uniunea Europeană. În orice caz, o eventuală desprindere totală de Rusia nu va fi un proces ușor, dat fiind considerentul strategic – țara are ieşire la Marea Mediterană, un bazin de maxim interes pentru Moscova. În ce priveşte Macedonia, şi în acest caz sunt de remarcat legăturile cu Rusia, care este unul dintre principalii furnizori de armament pentru statul balcanic. Pe de altă parte, Macedonia s-a dovedit şi ea în ultimii ani un stat puternic ataşat de valorile occidentale, participând la operaţiunile NATO şi sperând ca cererea sa de intrare în Alianţa Nord-Atlantică să fie acceptată.

Asalt” asupra UE

„Gazprom” are o reţea extinsă de benzinării în România

„Gazprom” are o reţea extinsă de benzinării în România

Zona balcanică include şi ţări membre ale Uniunii Europene care sunt vizate de amintita „învăluire” rusă. O menţiune specială se cuvine Greciei, care a furnizat blocului comunitar surprize peste surprize neplăcute când vine vorba despre strângerea legăturilor cu Moscova. Astfel, premierul grec Alexis Tsipras, aflat în plin proces de negocieri dificile cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional, a purtat convorbiri şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, temele abordate fiind întărirea cooperării economice bilaterale stabilite în cadrul vizitei primului ministru grec la Moscova, în primăvara acestui an. În plus, embargoul european impus Rusiei nu convine Atenei, întrucât guvernul grec are planuri mari de cooperare eonomică cu partea rusă, în special privind prelungirea pe teritoriul său a viitorului gazoduct Turkish Stream. Se menționează faptul că și ministrul de Externe Nikos Kotzias și ministrul Apărării, Panos Kammenos au efectuat dese vizite la Moscova.

Foarte aproape de Grecia, Ciprul este de asemeni o ţintă a strategiilor ruseşti. Această ţară menţine relaţii solide cu Federaţia Rusă, mai ales în condiţiie în care a primit un împrumut consistent din partea Moscovei şi este vizată de viitorul gazoduct Turkish Stream. Cooperarea s-a extins şi în domeniul militar, la începutul acestui an Nicosia fiind de acord să permită ancorarea navelor ruseşti în portul Limassol, de asemeni baza aeriană Paphos, din sudul ţării, putând fi folosită de ruşi.

În ce o priveşte, România este cel mai puţin expusă tacticilor cu care Federaţia Rusă leagă statele balcanice de interesele sale. Semnificativ mai independentă energetic, manifestând o reacţie de respingere istorică faţă de hegemonia rusească indiferent în ce forme se manifestă, securizată de apartenenţa la NATO şi bastion al Uniunii Europene în estul continentului, este clar totuși că ţara noastră încă face parte din planurile strategice ale Moscovei. Astfel, oameni de afaceri ruşi controlează companii importante din economia României, din sectoare-cheie ale producţiei, în special în metalurgie şi resurse de hidrocarburi („Mechel”, „ALRO” Slatina, „Alor” Oradea, „TMK” ş.a.), iar interesele economice sunt reflectate de prezenţa în România a unor nume ca „Lukoil” sau „Gazprom”.

În practică, după cum se cunoaște, tehnica paşilor mărunţi îi permite Rusiei să umple „spaţiile goale” din Balcani pe care occidentul nu le-a umplut până acum. Din păcate, multe ţări din zonă încă mai aşteaptă la poarta Uniunii Europene să fie luate în calcul pentru integrare…


Un avertisment

Preşedintelui rus Vladimir Putin i se oferă ocazia să-şi extindă influenţa în Balcani, avertizează Gjorge Ivanov, preşedintele Macedoniei, apreciind că eşecul UE şi NATO de a oferi unor ţări din regiune o cale către aderare a deschis uşa pentru ambiţiile Rusiei, relatează Bloomberg online. „Evident, UE a uitat de geografie, însă Rusia excelează în geografie”, a declarat Ivanov. „ Dacă creezi un gol, atunci, cineva va vrea să-l umple”, a mai spus șeful statului macedonean.

 

 

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult