28
May , 2017
Sunday

Proiecții economice

Investim peste hotare?

Reporter: editura July - 13 - 2015

În timp ce statele din regiune investesc masiv de ani buni peste graniţe pentru a contracara efectele competiţiei acerbe de pe piaţa muncii, ca şi pentru a face profit, România şi Bulgaria investesc în străinătate la nivelul unor ţări ca Algeria sau Costa Rica, în ciuda faptului că diferenţele de potenţial sunt semnificative. Alte țări est-europene care au ieşit din tiparul strict al investiţiilor cu sens unic – doar din afară, nu şi spre exterior – alocă sume importante din PIB pentru a face achiziţii şi a-şi dezvolta afacerile peste graniţe.

Benzinăriile ungureşti MOL, prezență semificativă pe piaţa românească

Benzinăriile ungureşti MOL, prezență semificativă pe piaţa românească

O campioană zonală a investiţiilor în străinătate este Ungaria, care în prezent se mândreşte cu investiţii peste hotare care au depăşit 25% din PIB. În trimestrul trei al anului 2009, investiţiile străine ale Ungariei se cifrau la 11,1 miliarde de euro, majoritatea fiind direcţionate spre sectorul serviciilor şi al prelucrării petrolului”, arată Departamentul de Stat al SUA. Interesele Ungariei pentru plasamentele în străinătate reiese limpede din ecoluţia constatată la sfârşitul anului 2014: aproape 47 miliarde de euro, potrivit CIA. Investiţiile în străinătate ale Ungariei sunt, potrivit statisticilor, în state dezvoltate ca Belgia (peste trei miliarde de euro), ca şi în Israel, Elveţia, Singapore sau Italia, notează „cursdeguvernare”. Acestora li se adaugă Croaţia, Slovacia sau Bulgaria.

Cehia a ajuns la 10% din PIB investiţii directe în străinătate (peste 22 miliarde de dolari în 2014), cu ajutorul unei combinaţii între investiţii directe şi de portofoliu. Unde sunt direcţionate acestea? În Slovacia, dată fiind cultura de piaţă comună a celor două state vecine, iar în ultimii ani în Olanda, unde, în 2010, era alocată circa jumătate din suma totală investită de rezidenţi cehi peste hotare, punctează un studiu al Universităţii din Hradec Králové. Un exemplu al investiţiilor zonale ale Cehiei este prezenţa în România a companiei CEZ, care a investit masiv în producţia de centrale eoliene amplasate în Dobrogea. Şi pentru că am amintit de Slovacia, această ţară înregistrează la rândul ei progrese notabile în domeniu, cu circa 14 miliarde de dolari investiţi peste graniţe la sfârşitul anului trecut.

Grupul polonez TZMO operează în 54 de ţări

Grupul polonez TZMO operează în 54 de ţări

Dezvoltarea în afara pieţei interne este o preocupare centrală şi pentru politica financiară a Poloniei. Această ţară poate fi considerată un lider regional şi din perspectiva faptului că a înfiinţat o agenţie dedicată investiţiilor poloneze în străinătate, care a pus la punct un program pentru susţinerea dezvoltării acestui segment. Coerenţa şi viziunea măsurilor în domeniu se reflectă în cifre relevante: Banca Naţională a Poloniei arată că în 2010, companiile poloneze investiseră în străinătate echivalentul a peste 27 miliarde de dolari (de 27 de ori mai mult decât la începutul deceniului!), cu o prezenţă preponderentă în Europa (Elveţia, Luxemburg, Olanda, Cehia, Marea Britanie sau Lituania). Marile companii poloneze includ în aria de acoperire investiţii de toate felurile şi în toate colţurile lumii, de la minerit până la explorări în domeniul hidrocarburilor, din Canada în Norvegia. În timp, de la companiile poloneze de stat care au investit în străinătate s-a ajuns ca firme de toate mărimile să-şi deschidă pieţele externe. O dovedesc intenţiile de extindere a investiţiilor poloneze în România, Bulgaria, Ucraina, dar şi în Rusia sau China.

Omnilogic (echipamente IT ) companie românească extinsă în străinătate

Omnilogic (echipamente IT ) companie românească extinsă în străinătate

În aceste linii regionale, unde se situează interesele externe ale României? Pe locul 70 din 100 de ţări luate în calcul de documentul „The World Factbook” al CIA. În cifre seci, nici trei miliarde de dolari (cam cât investise peste graniţe Croaţia în 2005!). Ţara noastră, al şaptelea stat din UE ca mărime a populaţiei, demonstrează astfel un interes foarte scăzut la capitolul investiţii în străinătate, deşi prezenţa companiilor statelor vecine la noi este semnificativă – ungurii cu reţeaua de benzinării „MOL” sau banca „OTP”, polonezii cu cele 800 de firme care operează şi fac profit la noi (faţă de 30 de investitori români în Polonia) etc. De altfel, chiar ambasadorul Poloniei la Bucureşti, ES Marek Szczygiel, se întreabă de ce companiile româneşti nu investesc în străinătate: „Sunt timide? Nu au încredere în ele?”

Autorităţile de la Bucureşti abia acum elaborează strategii şi programe ce vor fi puse în aplicare în viitor. Şi care vor începe „la scară mică”: „Dat fiind specificul IMM-urilor româneşti, nu ne gândim în mod special la pieţe foarte dezvoltate sau foarte competitive, ci mai degrabă la pieţele de proximitate ale României şi la cele cu creştere rapidă. Am identificat câteva astfel de pieţe: una este Polonia, apoi Republica Cehă, de asemeni Turcia este o piaţă cu dezvoltare rapidă”, punctează Cezar Iliu, reprezentant al Ministerului român al Economiei. De cealaltă parte, însă, antreprenorii – cei care sunt direct implicaţi în acest proces – consideră că ar trebui să speculăm oportunităţi din Orientul mijlociu sau America latină. În ce priveşte sprijinul statului, aceiaşi oameni de afaceri cred că ar trebui întocmită o listă cu întreprinderile cu potenţial de a investi în străinătate „pe care să o aibă la el orice ministru român care călătoreşte, în orice întâlnire internaţională”.

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult