7
November , 2017
Tuesday
Publicistica eminesciană nu este doar de o tulburătoare actualitate, ci şi profund implicată social, străbătută ...
În amintirea genocidului rom din al doilea război mondial, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie ...
Identitate şi recunoaştere Aromânii din Balcani luptă de secole pentru păstrarea identităţii şi recunoaşterea apartenenţei lor ...
Români pe listele electorale spaniole Primii români care ar putea să reprezinte Spania în Parlamentul European ...
Românii care muncesc în străinătate fac cinste ţării din care provin, în majoritatea cazurilor, în ...
Salonul cărţii de la Paris, unde România a fost invitat de onoare, a reunit peste ...
În antichitatea romană, sancţiunea postumă supremă era condamnarea memoriei: numele celui astfel damnat era şters ...
Şef al Partidului Naţional-Liberal (1927-1930), prim-ministru al ţării între 1927-1928, Vintilă I.C. Brătianu (fiu al ...
O adaptare după „Luceafărul” * Glasgow. O româncă venită în Scoţia acum mai bine de 10 ...
Spectrul şomajului Spania i-a atras ca un magnet, ani la rând, pe cei mai în putere ...

Archive for August, 2015

Apreciere a calificării şi competenţelor

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on Apreciere a calificării şi competenţelor

Apreciere a calificării şi competenţelor

Carol Roman

Carol Roman

Pe măsură ce compatrioţii noştri plecaţi la muncă în nord-vestul european, în ţări ca Germania, Belgia sau Olanda, îşi demonstrează capacitatea şi profesionalismul în aceste economii atât de competitive, tot mai multe voci afirmă că specialiştii şi muncitorii români sunt un real câştig pentru ţările gazdă. Zecile de mii de români aflaţi la muncă în aceste state se bucură de aprecierea angajatorilor şi îşi aduc o certă contribuţie la progresul ţărilor în care s-au integrat, demonstrând că pot face faţă cu succes provocărilor unor societăţi care, deşi reticente la început în faţa imigranţilor, au ajuns să respecte la adevărata valoare cunoştinţele şi performanţele românilor. De la medici la specialişti în tehnologia informaţiei şi de la lucrători în construcţii şi agricultură la funcţionari în instituţiile centrale europene, românii demonstrează zi de zi că reuşita este posibilă prin competenţe dovedite. Stau mărturie nenumăratele articole prin care mass-media din Germania în special, dar şi din Belgia şi Olanda, arată că forţa de muncă bine calificată din România suplineşte penuria din domenii cheie ale economiilor acestor state.

De ani buni, mesajul d-lui Nicolae Dumitru, preşedinte al Consiliului editorial al revistei şi Editurii „Balcanii şi Europa”, care editează Suplimentele „Români peste hotare”, este unul de susţinere pentru eforturile depuse de compatrioţii noştri în vederea integrării în Germania, Belgia şi Olanda, pentru reflectarea certelor lor calităţi profesionale şi ilustrarea tuturor aspectelor vieţii românilor care au migrat spre aceste state.

Este o realitate faptul că integrarea compatrioţilor noştri trebuie să se facă în condiţiile respectării depline a legislaţiei din aceste ţări, care este valabilă pe tot cuprinsul Uniunii Europene şi aplicabilă tuturor cetăţenilor din blocul comunitar.

Ne-am dori ca toţi românii care lucrează şi trăiesc în Germania, Belgia şi Olanda să facă diligenţele necesare pentru a se înscrie în evidenţele oficialităţilor române, aspect deosebit de important în vederea desfăşurării procesului electoral din ţară şi a rezolvării, după caz, a unor probleme ce apar în viaţa şi activitatea diasporei româneşti.

Suntem în continuare alături de diaspora românească şi vom continua demersul nostru publicistic.

Redacţia 

Migranţi calificaţi

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on Migranţi calificaţi

Migranţi calificaţi

AeroportConform celui mai recent studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Germania a devenit a doua cea mai preferată destinaţie pentru emigranţi după Statele Unite. În aceeaşi măsură se poate vorbi despre o preferinţă a imigranţilor calificaţi şi în cazul Olandei şi al Belgiei.
Peste un milion de imigranţi ajungeau în Germania în 2012, iar numărul românilor şi bulgarilor creştea cu 20% faţă de anul anterior, potrivit unui raport guvernamental publicat la vremea respectivă de „Rheinische Post”. Atunci, din cei peste un milion de imigranţi veniţi în Germania (cu 14% mai mulţi decât în 2011), aproximativ 117.000 erau români şi 59.000 bulgari, ceea ce reprezenta o creştere de 20%. Trendul a continuat şi în anii care au urmat, 2015 înregistrând un număr record de români sosiţi în Germania.

GermaniaUltimele date statistice arată că în 2014 numărul noilor sosiţi din România a ajuns la circa 88.000. În acelaşi timp, numărul străinilor care trăiesc în Germania a atins un nivel fără precedent: 8,2 milioane de persoane, reprezentând 10% din populaţia totală a ţării. În aceste cifre statistice, românii ocupă primul loc în ceea ce priveşte creşterea procentuală (31,9%), arată datele Oficiului Federal de Statistică „Destatis”, care mai punctează că ţara este în faţa celui mai mare număr de străini înregistrat vreodată de la debutul colectării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 1967. „Ne aşteptăm ca în 2015 numărul românilor şi bulgarilor care trăiesc în Germania să crească în continuare. Dar nu sunt motive de îngrijorare, atât bulgarii, cât şi românii care vin în Germania pentru a munci sunt bine pregătiţi”, confirmă Frank-Jürgen Weise, director al Agenţiei Federale Germane pentru Muncă.

Piaţa muncii

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on Piaţa muncii

Chapeau

Se caută lucrători români

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă prin intermediul reţelei EURES sute de locuri de muncă vacante. Angajatorii caută personal calificat în medicină, IT, construcţii, producţie mecanică, precum şi muncitori necalificaţi.

Detaliind, se observă că românii sunt căutaţi pentru o variată gamă de posturi printre care de medici, asistenţi medicali generalişti, factori poştali, ospătari, bucătari, mecanici echipamente pneumatice şi hidraulice, agenţi de pază, tehnicieni sisteme de securitate (alarmă şi supraveghere). În majoritatea acestor cazuri este vorba despre contracte pe perioadă nedeterminată, angajatorii solicitând cunoaşterea limbii germane.


IohannisExistă un fenomen care este semnificativ şi un câştig net pentru Germania. Este vorba despre migraţia forţei de muncă, calificată şi foarte calificată, care pleacă din România şi vine în Germania. Cunosc personal sute de astfel de persoane, ca să nu spun mii, care au plecat din România, au venit în Germania, s-au integrat perfect şi muncesc cu folos. Numărul celor care pleacă din România şi vin, de exemplu, în Germania, calificaţi, şi muncesc, este de multe ori mai mare decât numărul celor care sunt socotiţi migranţi ai sărăciei”

Klaus Iohannis,

 

Preşedinte al României

 


Piaţa muncii

Un mic miracol”

ITÎncetarea restricţiilor de liberă circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari a dus la un „mic miracol” pe piaţa muncii din Germania, potrivit profesorului Herbert Brücker, de la Institutul de Cercetare privind Ocuparea Forţei de Muncă din Nürnberg, care a pregătit un studiu referitor la impactul liberei circulaţii a românilor şi bulgarilor în UE asupra Germaniei.

După nesfârşite polemici şi reacţii populiste violente în Germania (şi în alte ţări), generate de liberalizarea completă a pieţei muncii, s-a constatat că nu există nici un „abuz” privind beneficiile sociale în rândul imigranţilor din aceste ţări, opinează specialistul german. Dimpotrivă, rezultatele arată că libera circulaţie a determinat o creştere de 14% a angajărilor în rândul românilor şi bulgarilor, o cifră care sugerează că numărul persoanelor care şi-au găsit de lucru este mai mare decât cel al nou-veniţilor. Acest lucru este „un precedent în economia Germaniei”, adaugă prof. Brücker, care argumentează cu faptul că procentul mediu al celor care primesc indemnizaţii de şomaj sau alte ajutoare de la sistemul de protecţie socială a rămas relativ scăzut în cadrul celor două grupuri de imigranţi. Per ansamblu, „românii sunt printre grupurile de imigranţi cu integrarea cea mai de succes în societatea germană (la egalitate cu expaţii francezi, britanici şi nord-americani)”, notează şi publicaţia „Deutsche Welle”. Doar 7,1% dintre conaţionalii noştri din Germania sunt şomeri, cifră situată sub rata medie pe ţară, ceea ce atestă faptul că „un număr mare dintre românii şi bulgarii care s-au mutat în Germania de la începutul lui 2014 au o educaţie bună şi au fost în măsură să-şi găsească locuri bune de muncă”.

Ei au reuşit

Reporter: Adrian Paradovschi August - 15 - 2015 Comments Off on Ei au reuşit

România este „acasă”

Specialist renumit în medicină, plecat din ţară în urmă cu peste 40 de ani şi ajuns o somitate în Germania, prof. dr. Şerban Dan Costa este director al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Universităţii Magdeburg.

CostaFiu al unui medic ortoped, profesorul Şerban Costa a ajuns în Germania în 1974. „Tata a reuşit să se angajeze după patru săptămâni, mama s-a angajat într-un spital de copii, iar eu şi fratele am intrat la şcoală şi am refăcut ultimul an de liceu”, povesteşte medicul. Şerban Costa a luat o notă bună la Bacalaureat, iar apoi a intrat la Medicină, pe care a studiat-o la Frankfurt. În timpul facultăţii, a primit o bursă de studiu în SUA, iar după absolvire a lucrat în cercetarea cancerului mamar în Elveţia, la Basel. Tot acolo a început să lucreze în chirurgie ginecologică. Un post în Universitate a venit firesc, iar specialistul românul a progresat în mediul academic.

Nivelul la care activează Şerban Costa în medicină este cel mai înalt, fiind, aşa cum îi place să spună, „un fel de Liga Campionilor din fotbal”. Cât priveşte prestigiul medicilor români, profesorul Costa remarcă faptul că aceştia sunt tot mai apreciaţi în Germania.

Spre deosebire de cei mai mulţi medici români din diaspora, care au învăţat în România dar lucrează „afară“, Şerban Costa este un produs al şcolii germane de Medicină. Acesta este şi motivul pentru care profesorul universitar se consideră un român în Germania, dar un medic german. Cu atât mai relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări ştiinţifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie şi profesionale durabile în România şi, pentru a nu uita limba română, citeşte „în fiecare an cel puţin o carte în limba română”: „Eu spun că merg acasă când vin în România”, mărturiseşte Şerban Costa.


Un vizionar în medicină

Andrei Muller FunogeaMedicul Andrei Muller Funogea este şeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Düsseldorf. A plecat în Germania în 1990, după ce tocmai terminase Medicina şi stagiul de trei ani care-i permitea să fie medic generalist. În Germania a făcut rezidenţiatul şi s-a specializat în ginecologie.

Parcursul profesional nu a fost uşor într-o ţară occidentală în care standardele profesionale sunt dintre cele mai înalte. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat medicul Funogea a fost adaptarea la spiritul german. „Problema nu este atât de limbă, ci de temperament. Trebuie un timp de acomodare. Eu am profitat de faptul că am trăit într-o familie germană şi nu am făcut acomodare numai în spital, ci am continuat acasă. La spital, într-o echipă cu mai mulţi străini”, îşi aminteşte medicul român. Puterea şi priceperea sa au făcut ca în anul 2002 să ajungă şef de secţie, iar în prezent este şef de clinică.

Andrei Muller Funogea face paşi remarcabili în medicină, realizând intervenţii chirurgicale într-un domeniu nou, în care sunt foarte puţini specialişti: uro-ginecologia. În toată Germania sunt cel mult 30 de specialişti în acest domeniu, iar românul este unul dintre ei. Dedicat profesiei, medicul român Andrei Funogea a început în Germania o amplă campanie de informare publică, prin care pacienţii sunt anunţaţi că există remediu pentru boala de care suferă.  În plus, specialistul român nu a uitat ţara natală şi menţine legături preţioase cu medicii din România, cărora le împărtăşeşte din cunoştinţele sale. Un exemplu este faptul că reputatul chirurg a venit la o conferinţă medicală de la Timişoara: „Cu ce am învăţat în Germania vreau să fiu de folos în România. Avem medici din România alături de care colaborăm. Aş fi dispus să colaborăm şi la un nivel superior. Să înfiinţăm un proiect pentru schimburi de experienţă”, afirmă Furnogea, care consideră că România ar trebui „să profite de medicii din străinătate de origine română specializaţi pe o anumită terapie”.


O carieră de succes

Dana_PopaDana Popa este o clujeancă stabilită de 25 de ani în Olanda. Cu toate că se află departe de ţara natală de atâta vreme, românca nu şi-a uitat niciodată rădăcinile şi se prezintă peste tot ca fiind din România. Iar în meseria pe care a ales-o încearcă să ajute şi alţi emigranţi, din toate colţurile lumii, să se adapteze în Olanda.

Dana Popa are o profesie mai puţin întâlnită în România: cea de psihoterapeut sistemic transcultural. Este o meserie complexă, care implică, pe de o parte, psihoterapie, care se ocupă de starea psihică a omului, apoi migraţie, un fenomen tot mai răspândit: „Mă ocup de familii în general, dar şi de persoane individuale, cu anumite probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migraţie, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa.

Nu a fost un parcurs uşor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învăţat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor…”, povesteşte românca. Integrarea sa a venit treptat şi, odată cu trecerea timpului, a reuşit să îi cunoască mai bine pe belgieni şi să le înţeleagă obiceiurile şi stilul de viaţă.

A învăţat foarte mult şi a reuşi să treacă peste impedimente. Acum, după 25 de ani petrecuţi în Olanda, Dana Popa consideră că a venit momentul în care poate oferi şi ţării în care s-a născut din experienţele şi cunoştinţele acumulate. Începând din luna iulie 2015, organizează la Cluj o serie de workshopuri cu diferite teme de dezvoltare personală: „Am intrat în contact cu câţiva colegi psihologi şi nu numai, care sunt în căutare de proiecte pe partea de dezvoltare personală şi am înţeles de la ei că este nevoie de aşa ceva şi în România”.

Dana Popa aduce plus-valoare nu doar în România, ci se mândreşte cu rădăcinile sale şi prin manifestări organizate în Belgia. Astfel, a pus la punct, în 2014, prin „Platforma Românească de Cultură”, primul festival românesc de la Haga, iar anul acesta, la finele lunii septembrie, va avea loc a doua ediţie a evenimentului: „Sunt foarte entuziasmată de elanul nou care vine, de România nouă şi de ce se întâmplă pe plan cultural”.


Profesorul anului

Alexandru IosupRomânul Alexandru Iosup a fost desemnat profesorul anului în Olanda. Care sunt meritele incontestabile care i-au adus prestigiosul titlu? Profesionalismul, dedicarea spre profesie, precum şi metoda să originală de predare, care constă în folosirea în timpul cursurilor a jocului pentru a explica noţiuni complexe de inginerie şi informatică studenţilor săi de la Facultatea de Inginerie, Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Tehnice din Delft.

Alexandru Iosup, născut în Bucureşti, a urmat aici Universitatea Politehnică, apoi şi-a luat Doctoratul în informatică la Universitatea olandeză unde predă şi astăzi. În urmă cu un an, românul era ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, astfel încât titlul de cel mai bun profesor din Olanda a venit ca o recunoaştere firească a unui cumul de calităţi: „O bună educaţie presupune inovaţie. Lumea are nevoie de absolvenţi gata de lucru chiar acum. Folosind elemente de joc în domenii care nu includ asta, precum educaţia, toţi studenţii pot fi motivaţi”, explică tânărul profesor metoda de predare care i-a adus notorietatea.


Bruxelles-ul… românesc

1Există în Belgia români performanţi care vorbesc în numele celor mai mari organizaţii ale lumii, construiesc sedii pentru cele mai puternice instituţii ale Europei şi creează colţuri de tradiţie românească la mii de kilometri distanţă de ţara natală. Prezentăm câţiva dintre românii care ne fac cinste în Belgia.

 

A plecat din România în urmă cu aproape 30 de ani şi a trecut printr-una dintre cele mai importante redacţie de ştiri din lume: BBC. După ce a transmis de la Bruxelles şi Berlin, Oana Lungescu a ajuns prima femeie purtător de cuvânt al NATO: „E o muncă extraordinar de interesantă şi, evident, este un privilegiu. Pot să spun la cât începe ziua, dar nu prea pot să spun la cât se termină ziua de muncă în calitate de purtător de cuvânt la NATO”.

3La Bruxelles face afaceri şi românul Aurel Gavriloaia. Are patru mastere şi nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă şi găsirea unui job. Au urmat specializări în inginerie şi construcţii, apoi ani mulţi şi grei de muncă. Acum construieşte sedii pentru cele mai importante instituţii europene. Este director general la „GEBOBAT”, o firmă de consultanţă în domeniul construcţilor civile. Pentru că-i respectă profesionalismul, „Hewlett-Packard, „Honeywell sau „RTL Television&Radio” l-au ales când şi-au făcut sedii la Bruxelles. Copii săi ştiu despre România că este ţara părinţilor şi bunicilor lor.

Carmen PopÎn alt colţ al Bruxelles-ului, Carmen Pop, o româncă din Baia Mare, a construit un colţ de Maramureş printre străini. Produsele exclusiv româneşti au atras clienţii care vin ca acasă în restaurantul ardelenesc „Restauration Roumaine”, al cărui patroană este. „Nu cred pe nimeni care spune că nu îi este dor de ţară. Şi noi simţim lipsa locurilor copilăriei”, mărturiseşte românca.

În mod oficial, peste 50.000 de români sunt stabiliţi în Belgia, dintre care 27.000 sunt la Bruxelles.  Sunt diplomaţi, funcţionari, oameni de afaceri, medici, profesori, preoţi, ingineri…

 


Miere pe gustul belgienilor

Irina-RaţăIrina Raţă a reuşit să pună pe picioare o afacere căreia i se dedică cu trup şi suflet şi pe care vrea să o lase moştenire copiilor ai săi: mierea românească. Tânăra româncă a făcut din mierea „Melliris” o modalitate de a „vorbi” în Belgia despre unul dintre brandurile de ţară ale României.

Românca a sosit în Belgia în anul 2007, pentru un stagiu la „AB InBev”, cu scopul de a se întoarce în România şi a implementa specializarea în bere. Apoi a fost solicitată în capitala Belgiei de aceeaşi companie. În anul 2010 însă, a simţit că-şi doreşte să facă altceva. Aşa a pornit ideea afacerii de familie bazată pe o expertiză deja existentă. Având în vedere că familia sa se ocupă şi astăzi cu apicultura şi că Irina însăşi a fost implicată în acest proces încă de mică, mierea „Melliris” a venit ca o idee firească.

Dezvoltarea brandului „Melliris” s-a făcut iniţial în România, atât din punct de vedere al comunicării, cât şi al producţiei. Mierea era colectată de la producători locali din Oltenia, inclusiv de la familia Irinei, şi ambalată tot în zonă. Apoi, mierea autohtonă, produsă şi ambalată în România, a intrat la vânzare pe piaţa belgiană, unde nu există un brand specific. „Melliris” a cucerit cu calităţile sale, fiind un produs bio deosebit, realizat pentru cunoscători care se distribuie în magazine specializate, unde se comercializează produse făcute cât mai aproape de metoda tradiţională.

Din păcate, pe parcurs, Irina şi familia ei au renunţat la producţia exclusiv românească, din mai multe motive, cel mai trist dintre acestea fiind legat de imaginea negativă din acea perioadă pe care o are România în lume. Irina s-a văzut nevoită să apeleze şi la alte surse, precum Italia şi Spania. În prezent, Irina Raţă se află în discuţii cu un „Atelier protégé” din Bruxelles (structură care angajează doar persoane cu handicap, subvenţionată de statul belgian), pentru a muta producţia „Melliris” în Belgia. Mai mult, românca, membru al Camerei de Comerţ din Bruxelles, vrea să se extindă, diversificând piaţa de desfacere a mierii româneşti spre China şi Orientul Mijlociu.

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Consiliere şi servicii pentru cetăţenii români din Germania

Firmele româneşti specializate de consultanţă pun la dispoziţia compatrioţilor aflaţi în Germania o serie de servicii care le pot fi de un real folos:

Persoane Fizice

anmeldungAnmeldung/Abmeldung – Einwohnermeldeamt – înregistrare la Registrul de Evidenţă al Populaţiei; întocmirea dosarului pentru obţinerea Alocaţiei de stat pentru copii – Kindergeld (inclusiv pentru copii aflaţi în România); întocmirea dosarului pentru obţinerea Alocaţiei suplimentare Kinderzuschlag (valabil pentru familiile cu venituri mici); Întocmirea dosarului pentru obţinerea ajutorului pentru chirie – Wohngeld (valabil pentru familiile cu venituri mici); întocmirea dosarului pentru obţinerea Ajutorului de şomaj – Arbeitslosengeld, precum şi HARTZ IV; întocmirea dosarului pentru obţinerea alocaţiei pentru creşterea copilului – Elterngeld, Mutterschaftsgeld; Declaraţia de venit anuală – Steuererklärung; asigurare medicală de sănătate privată – Private Krankenversicherung; pensie privată – Private Renteversicherung; Traduceri legalizate – Übersetzungen; alte formulare sau documente primite de la instituţiile statului;

Înfiinţare Firmă – Gewerbe sau GbR: Gewerbeanmeldung – înfiinţare firmă; obţinerea Steuernummer – Cod Fiscal; înregistrare Camera de Comerţ Handwerkskamer; asigurare medicală privată Krankenversicherung; bilanţul anual; completarea tuturor formularelor primite de la diferite instituţii ale statului.


Protecţie

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Ghid al noului venit în Belgia

pasaportCondiţiile de intrare în Belgia sunt cele prevăzute de sistemul de reglementări care guvernează admisia în spaţiul Schengen. Aceste condiţii sunt următoarele: deţinerea unui paşaport/carte de identitate valabile (valabilitatea paşaportului/cărţii de identitate trebuie să depăşească cu cel puţin trei luni dată încheierii călătoriei); deţinerea vizei valabile aplicată în paşaport, în cazul deplasărilor pentru care este necesară viza; absenţa unei interdicţii de intrare în spaţiul Schengen (aceasta poate fi verificată de autorităţile de frontieră prin consultarea Sistemului Informatic Shengen).

În ce priveşte regimul de şedere, călătoriile cetăţenilor români în Belgia se supun legislaţiei în vigoare privind procedura de înregistrare, respectiv L’Arrete Royal du 8 octobre 1981 şi Circulara din 30 aprilie 2004 referitoare la sejurul şi stabilirea cetăţenilor din noile state membre ale UE în perioada tranzitorie: accesul pe teritoriul Regatului Belgian se face pe bază de carte de identitate sau paşaport valabil; în termen de opt zile lucrătoare din momentul intrării în Belgia, este obligatorie înregistrarea sosirii străinilor; cetăţenii români pot rămâne pe teritoriul belgian pentru o perioadă de până la maximum 90 de zile în şase luni, urmând ca pentru şederi pe perioade mai lungi să se obţină un drept de şedere din partea administraţiei locale şi viză de „tip D”. Procedurile diferă în funcţie de motivul şederii: exercitarea unei activităţi economice, studii, tratamente medicale etc.; începând cu 1 ianuarie 2007, studenţii şi persoanele ce vor exercita activităţi independente nu mai au nevoie de viză de lung sejur pentru a merge în Belgia; persoanele ce vor lucra ca angajaţi vor avea nevoie, în continuare, de permisul de lucru şi viza „tip D”.

Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare şi şedere prevăzute de legislaţia naţională, se recomandă consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile belgiene: Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei (www.diplobel.fgov.be); Oficiul pentru străini (www.dofi.fgov.be/index_1024.htm); Ambasada Belgiei din Bucureşti (www.diplomatie.be/bucharest).


Şederea temporară în Olanda

frontiera olandaCondiţiile generale de intrare şi şedere în Olanda pentru cetăţenii români, pentru o perioadă de până la trei luni, sunt următoarele: deţinerea unui paşaport/carte de identitate valabile (valabilitatea paşaportului/cărţii de identitate trebuie să depăşească cu cel puţin trei luni dată încheierii călătoriei); asigurare medicală pentru situaţii de urgenţă (Cardul european de asigurare medicală); deţinerea mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pe durata călătoriei; absenţa unei interdicţii de intrare în spaţiul Schengen.

Cei care doresc să rămână pe teritoriul Olandei pentru o perioadă care excede trei luni nu mai au obligaţia de a obţine, în prealabil, aşa-numita Autorizaţie de şedere temporară (viza MVV) de la Ambasada Olandei la Bucureşti şi nici nu mai au obligaţia deţinerii unui permis de rezidenţă valabil în Olanda. Aceştia trebuie să aplice direct la municipalitatea pe raza căreia locuiesc pentru verificarea şederii legale, urmând procedura care se aplică în prezent statelor care au aderat la Uniune în 2004, respectiv utilizând formularul „Application for verification of the EU community law (proof of lawful stay)” şi obţinerea unui card de identitate pentru cetăţeni UE, care poate fi emis pentru o durată de maximum cinci ani şi face dovada şederii legale în Olanda, fiind necesar în relaţia cu autorităţile fiscale, serviciile municipale, serviciile bancare, serviciile de sănătate etc.

Verificarea şederii legale şi emiterea Cardului de identitate pentru cetăţeni UE (EU/EER Card) presupune prezentarea documentelor care fac dovada motivului şederii pe teritoriul Olandei, respectiv: angajat cu contract de muncă pentru trei la 12 luni; angajat cu contract de muncă pentru mai mult de un an; angajat propriu (activitate independenta); furnizor de servicii; beneficiar de servicii; studiu; pensionar; inactiv economic; membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene.

 

Viaţa nu e chiar roz…

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on Viaţa nu e chiar roz…

Condiţii aspre

În prezent, circa 11.000 de români şi bulgari se află la Duisburg, concentraţi în trei cartiere în care condiţiile sunt precare: Hochfeld, Marxloh şi Bruckhausen. Un raport prezentat de „Westdeutsche Allgemeine Zeitung” arată în primul rând situaţia dramatică a copiilor acestor imigranţi, care reprezintă un procent de 40% şi care în majoritatea cazurilor ori nu au fost deloc la şcoală, ori au frecventat doar câteva clase. La rândul lor, părinţii, lipsiţi de posibilităţi financiare, nu vorbesc limba germană, înţelegându-se cu autorităţile doar prin interpreţi.

1Pentru aceşti emigranţi au fost organizate, „în limitele posibilităţilor” autorităţilor locale arată documentul, 54 aşa-numite „clase pregătitoare”, dar perioada avută în vedere pentru a pregăti copiii să meargă la şcolile normale, de doi ani, s-a dovedit nerealistă. În plus, minorii nu au asigurări de sănătate, ceea ce îi vulnerabilizează şi mai mult.

Perspectivele românilor şi bulgarilor din aceste cartiere de a găsi locuri de muncă sunt foarte mici. Autorităţile încep abia acum să pună la punct măsuri, preconizate însă pentru în următorii ani, pentru aplicarea de standarde de educaţie pentru copiii imigranţilor şi pentru tineri, în primul rând prin sporirea şanselor de angajare.


Capcane ale ignoranţei

lucrator romanDeşi unii români ajung să lucreze în condiţii mizere şi de multe ori neplătiţi, totuşi unii încă se încumetă să vină la muncă în Germania fără a semna în prealabil un contract de muncă. Aici îi pot aştepta capcanele necunoaşterii situaţiei din teren.

Condiţiile în care oamenii trăiesc şi lucrează sunt uneori mizere şi inumane, aceştia fiind obligaţi ca din renumeraţia şi aşa penibil de mică să-şi plătească singuri asigurarea medicală şi cazarea. Firmele de consiliere ale românilor se află de multe ori în faţa unor situaţii disperate, deoarece unii angajaţi români nu şi-au primit salariul de luni bune, iar patronii îi anunţă că au intrat în insolvenţă. Alţii, deşi sunt obligaţi să depună declaraţia de impozit şi au dreptul, conform legii, la alocaţie pentru copii, în unele cazuri le este teamă să ceară documente de la angajator, chiar şi după ani de muncă în Germania.

O altă capcană asupra căreia firmele de consiliere atrag atenţia românilor care vin la muncă în Germania este deschiderea unei firme – Gewerbe – echivalent al unei Persoane Fizice Autorizate – fără a şti despre ce este vorba. Muncitori români, în special din domeniul construcţiilor, îşi deschid aceste firme fără a cunoaşte limba germană şi fără să ştie că acestea implică mult mai multe obligaţii şi nu doar simpla prezenţă la locul de muncă: nu sunt angajaţi la firma la care lucrează, au obligaţia de a se asigura singuri din punct de vedere medical şi de a declara anual câştigul pe firmă, au obligaţia de a emite factură pentru orice activitate prestată, lucruri de care în multe cazuri românii nu sunt conştienţi, ceea ce le provoacă neplăceri cu autorităţile.


Xenofobie păguboasă

xenofobieŢările est-europene asigură Germaniei numărul necesar de specialişti angajaţi în domenii de vârf ca matematică, informatică, ştiinţe naturale şi tehnologie. Totuşi, multe companii care beneficiază de pe urma muncii înalt calificate a românilor arată cu degetul spre xenofobia încă persistentă, în special în landurile estice ale ţării.

În acelaşi timp, şi analiştii economici avertizează că zonele unde „reticenţa faţă de imigranţi este semnificativă”, după cum explică Thomas Sattelberger, de la Confederaţia asociaţiilor angajatorilor germani, pierd şansa de a avea lucrători străini calificaţi şi riscă să se confrunte cu o „scădere devastatoare” a forţei de muncă înalt calificate, notează „EurActiv.com”.

Un raport realizat de Institutul de Cercetări economice din Köln arată că încă mai este nevoie de 137.100 de lucrători calificaţi în domeniul ştiinţelor naturale sau tehnicii, chiar dacă numărul străinilor care lucrează în aceste segmente a crescut cu 11,3% între 2012 şi sfârşitul anului 2014. Raportul menţionat confirmă faptul că imigranţii din Europa Centrală şi de Est, în special Polonia, România şi Bulgaria, joacă un rol important în progresul ţării, iar cei care migrează în Germania din aceste state sunt predominant lucrători calificaţi.

Cultură si spiritualitate

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on Cultură si spiritualitate

Proiectul „Craiova 2021”, promovat în Belgia

Craiova 2021Muzicianul şi compozitorul Claudiu Şarpe, originar din Cetatea Băniei şi stabilit în Olanda, binecunoscut în Diaspora, a decis să promoveze proiectul „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021” publicului său de pretutindeni. „Pentru a avea o vizibilitate cât mai mare şi în rândul Diasporei, am decis, de comun acord cu muzicianul Claudiu Şarpe, ca prin intermediul evenimentelor şi al partenerilor săi media să devină susţinătorul proiectului Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 pe plan internaţional”, explică Antoniu Zamfir, preşedinte al Asociaţiei Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021.

Primul eveniment va fi concertul „Claudiu Şarpe & Friends”, ce va avea loc pe data de 12 septembrie 2015, la un castel prestigios – Kasteel Flora – din Belgia, invitaţii fiind nume sonore ale muzicii, precum trupa Compact, pianistul rus Lyuben Gordiievski sau solistul vocal Mihai Imbarus. „Decizia pe care am luat-o, de a susţine şi promova proiectul Craiova 2021, a venit ca un lucru absolut firesc după ce am observat că oraşul meu de suflet, Craiova, a devenit un centru cultural, un loc în care orice artist, atât din ţară cât şi din străinătate, poate veni cu convingerea că reprezentaţia sa este găzduită de un oraş viu şi frumos conturat, atât din punct de vedere artistic, cât şi architectural”, consideră Claudiu Şarpe.

Pe plan internaţional, muzicianul craiovean a colaborat cu artişti recunoscuţi, precum Michel Camilo, Chucho Valdez, Eddie Floid, Anthony Jackson, Edna etc. Stilul său muzical va reveni, prin parteneriatul cu proiectul Craiova 2021, şi în atenţia publicului român.


Din lumea realităţilor migraţiei

-trairea-pe-intervalCartea „Trăirea pe interval”, scrisă de Alina Cozan, abordează una dintre cele mai stringente realităţi europene, cu multe aspecte rămase încă nerezolvate: migraţia. Fenomen cu care se confruntă multe dintre popoarele lumii, migraţia marchează societăţile fie din perspectiva celor care pleacă dintr-o ţară, fie din perspectiva celor care vin într-o ţară. „Personal, eu am simţit emigraţia ca pe o trăire pe un interval în care omul vieţuieşte între două lumi, ca două părţi din sine pe care nu poate să le mai unească pentru a fi un întreg”, mărturişeşte autoarea care a lansat volumul în Germania.

Lucrarea este o incursiune în viaţa emigrantului, cu motivaţia lui, cu lumea lui din ţara de unde pleacă, cu efectele şi schimbările pe care le provoacă acest fenomen la nivel individual şi social. Este o călătorie în lumea unor realităţi occidentale unde emigranţii încearcă să supravieţuiască şi să se integreze. Este în acelaşi timp şi trăirea reîntoarcerii acasă.

Lansarea cărţii a dat ocazia Centrului Bisericesc al românilor ortodocşi din München să invite publicul la o întâlnire cu tema „Viaţa în imigraţie – Consideraţii practice sociale, psihologice şi teologice”. Evenimentul a avut loc la sfârşitul lunii iunie a.c., în sala parohială a Bisericii St. Paul, din vecinătatea Centrului Bisericesc, în prezenţa unor invitaţi prestigioşi, ca Prea Sfinţitul Sofian Braşoveanul, episcop – vicar şi conf. dr. în psihologie Camelia Popa.


Germania

 

Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

IPS dr. Serafim Joantă, Mitropolit pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord

Fürther-Str. 166

D – 90429 Nürnberg

2.Parohia Aachen- Hram: Sfânta Treime

Biserica: Theresienkirche, Pontstr. 43, Aachen

Preot: Alexandru Pop

Peterstraße 48,

3.Parohia Aschaffenburg- Hram: Întâmpinarea Domnului

Biserica: Spitalkapelle, Lamprechstr. 2, Aschaffenburg

Protosinghel Ghelasie Păcurar

Versbacher Röthe 48, D – 97078 Würzburg

4.Parohia Augsburg- Hram: Sf. Arhidiacon Ştefan

Biserica: Antoniuskapelle, Dominikanergasse 5, Augsburg

Preot Florin Chelemen

5.Parohia Berlin- Hram: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil

Biserica: Heerstr. 63, 14055 Berlin-Charlottenburg

Preot: Ieromonah Clement Lodroman

Adresa: Weverstr. 5, D-13595 Berlin

6.Parohia Bonn- Hram: Botezul Domnului

Biserica: St. Margaretha-Kirche, Margarethenplatz 6, D-53117 Bonn

Preot Sebastian Suciu

Legionsweg 14,

D – 53117 Bonn

7.Parohia Darmstadt- Hram: Izvorul Tamaduirii

Preot: Gheorghe Bularcă

Adresa: Backstr. 16 , D – 63069 Offenbach am Main

8.Parohia Dingolfing- Hram: “Sfântul Ioan Casian”

Adresa: Dreifaltigkeitskapelle der Kirche St. Johannes, Pfarrplatz 10, 84130 Dingolfing

Preot Vasile Florin Reut

9.Parohia Dortmund- Hram: Sf. Dimitrie cel Nou

Biserica: Josephinekapeller in Josephinenstift, Oswall 8, Dortmund

Preot Dr. Ruja Ispas

Körner Hellweg 33, D- 44143 Dortmund

10.Parohia ” Sfânta Treime” Düsseldorf- Biserica: Degerstrasse 27, 40235 Düsseldorf

Preot: Iosif-Cristian Radulescu

Oranienburger Strasse 24

40235 Düsseldorf

11.Parohia Essen- Hram: Sfinţii Români

Biserica: St. Augustinus Kirche, Adelkampstr. 61, 45147 Essen

Preot: Ioan Hodos

Am Forsthof 17, D-42119

Wuppertal

 

Olanda

1.Parohia ortodoxă română „Sf. Grigorie Teologul” din Schiedam

Adresă: Vlaardingerdijk 48, 3117 EW, Schiedam

Preot paroh dr. Ioan Dură

2.Parohia „Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ludger” din Arnhem

Adresă: Beekstraat 40, 6811 DW, Arnhem.

Preot slujitor: părintele Costel Ionaşcu

3.Parohia „Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan” din Groningen

Adresa: A-Kerkhof 22, 9711 Groningen

Preot slujitor: părintele Costel Ionaşcu

4.Parohia „Sfânta Cuvioasa Paraschieva de la Iaşi” din Best/Eindhoven

Adresă: Antonius Kerk: Wilhelminaplein 159, 5684 VP Best

Preot slujitor: părintele Ciprian Constantin Pintilie

Biserica Sf. Nicolae -Bruxelles

Belgia

1.Parohia Ortodoxă Română Sfântul Nicolae – Bruxelles

Rue des Palais 181-183, 1030 Bruxelles

Preot paroh – Vlaicu Patriciu

2.Reprezentant al Patriarhiei pe lângă UE

Adresa Rue Vanderlinden 15A, 1030 Bruxelles.

preot Sorin Şelaru, consilier patriarhal

3.Parohia Buna Vestire – Bruxelles

Place de la Duchesse de Brabant 24, 1080 Bruxelles

Protoiereu Vasile Palade

4.Capela Sfânta Parascheva – Bruxelles

Chapelle Sainte Julienne

41, Rue de la Charité (zona Madou), 1210 Bruxelles

Preot Bogdan Popescu

5.Parohia Naşterea Maicii Domnului, Protopopiatul Olandei şi Belgiei flamande – Anvers (Antwerpen)

Sint Jacobsmarkt 15 (interiorul Institutului ”De VZW Sint Lucas en Van Celsinstitut”), 2000 Anvers (Antwerpen)

Pr. Protoiereu Dr. Ioan Dură

6.Parohia Pogorârea Sfântului Duh (Rusalii) – Liège

Adresa: 241, Rue des Français, 4430 Liège, Ans

Preot paroh: Pr. Stefan Barbu

7.Parohia ortodoxă romană Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Materne – Aalst (Alost)

Begijnhofstraat, 1, 9300 Aalst

Preot Constantin Pogor

8.Mănăstirea « Acoperământul Maicii Domnului », Namur

Adresa: 86, Rue Su l’Tidge, localitatea: Védrin, 5020

Pr. Ciprian Grădinaru

APRECIERI 

Reporter: editura August - 15 - 2015 Comments Off on APRECIERI 

E.S. Matthijs van Bonzel, Ambasador al Olandei la Bucureşti:

E.S. Matthijs van Bonzel, Ambasador al Olandei la BucureştiAm început o campanie de informare pentru românii care doresc să muncească în Olanda, pentru ca aceştia să cunoască drepturile pe care le au şi oportunităţile de pe piaţa muncii, fiind astfel foarte bine informaţi”

 

Elmar Brok, politician german, preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European:

Elmar Brok, politician german, preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului EuropeanRomânii şi bulgarii au în orice ţară din Uniunea Europeană exact aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni. Aceasta este legea europeană şi ea nu trebuie şi nu poate fi schimbată. Cred că marea majoritate a celor care folosesc libertatea de mişcare pentru a-şi găsi un loc de muncă bun sunt bineveniţi şi pot spune că şi ţara mea a avut beneficii de pe urma lor”

 

Urlich Grillo, preşedintele Asociaţiilor industriale Bdi, Germania:

Urlich Grillo, preşedintele Asociaţiilor industriale Bdi, GermaniaNumai intrările noi de lucrători, în special calificaţi, vor permite să se menţină nivelurile actuale de creştere fără a se suferi consecinţele scăderii demografice”

 

Prof. Herbert Brücker, Institutul de Cercetare privind Ocuparea Forţei de Muncă din Nürnberg:

???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????Libera circulaţie a bulgarilor şi românilor este un mare succes, atât pentru piaţa muncii, cât şi pentru sistemul de protecţie socială din Germania, întrucât cei care lucrează plătesc şi taxe” 

poza

Jean-Pierre Hermia, Institutul de Statistică şi Analiză din Bruxelles:

Românii sunt cea de-a treia cea mai importantă comunitate de imigranţi  din Bruxelles, cu o creştere foarte mare în ultimii 20 de ani a numărului lucrătorilor şi specialiştilor”

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult