27
July , 2017
Thursday
  Dacian Cioloş - comisarul european pentru Agricultură „Migraţia forţei de muncă şi dreptul de a lucra în ...
Pe data de 18 octombrie 1991 Consiliul Suprem al Republicii Azerbaidjan a adoptat Actul Constituțional ...
În numărul viitor vom publica un interviu special, acordat revistei noastre de către dl. Nicolae ...
Evoluţiile din ultimul timp din Republica Moldova l-au adus în centrul atenţiei generale pe fostul ...
interviu special acordat de Însărcinatul cu Afaceri al Republicii Albania la Bucureşti, dl. Luan Topciu Am ...
Cultură Fără îndoială, cel mai important eveniment cultural al anului care se încheie a fost Festivalul ...
[caption id="attachment_1427" align="alignleft" width="244"]Carol Roman [/caption] Că există oameni fericiţi pe pământ, se subînţelege. Uneori, însă fericirea ...
Klaus Iohannis, președinte al României, la întâlnirea cu diaspora română din Franța „Românii dau valoare Europei ...
[caption id="attachment_4569" align="alignleft" width="300"] O parte din rezerva de aur a Băncii Angliei.[/caption] Nimic nu pare ...
Ediţia de faţă a monumentalei crestomaţii avându-l ca subiect pe Nicolae Titulescu, apărută la Editura ...
Dacă în urmă cu 10 ani destinaţiile preferate vizau ţările din sudul Europei, cum ar ...
Acum, în zilele fierbinţi ale campaniei electorale se constată că mulţi oameni îl regretă pe ...
Mulţi muncitori români şi bulgari care ajung în Germania, Olanda sau Belgia sunt obligaţi să ...
Anul 1918 marchează o dată memorabilă în istoria poporului nostru: după o luptă plină de abnegaţie, desfăşurată timp ...
SUPLIMENT GBO3

Ei au reuşit

Reporter: Adrian Paradovschi August - 15 - 2015

România este „acasă”

Specialist renumit în medicină, plecat din ţară în urmă cu peste 40 de ani şi ajuns o somitate în Germania, prof. dr. Şerban Dan Costa este director al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Universităţii Magdeburg.

CostaFiu al unui medic ortoped, profesorul Şerban Costa a ajuns în Germania în 1974. „Tata a reuşit să se angajeze după patru săptămâni, mama s-a angajat într-un spital de copii, iar eu şi fratele am intrat la şcoală şi am refăcut ultimul an de liceu”, povesteşte medicul. Şerban Costa a luat o notă bună la Bacalaureat, iar apoi a intrat la Medicină, pe care a studiat-o la Frankfurt. În timpul facultăţii, a primit o bursă de studiu în SUA, iar după absolvire a lucrat în cercetarea cancerului mamar în Elveţia, la Basel. Tot acolo a început să lucreze în chirurgie ginecologică. Un post în Universitate a venit firesc, iar specialistul românul a progresat în mediul academic.

Nivelul la care activează Şerban Costa în medicină este cel mai înalt, fiind, aşa cum îi place să spună, „un fel de Liga Campionilor din fotbal”. Cât priveşte prestigiul medicilor români, profesorul Costa remarcă faptul că aceştia sunt tot mai apreciaţi în Germania.

Spre deosebire de cei mai mulţi medici români din diaspora, care au învăţat în România dar lucrează „afară“, Şerban Costa este un produs al şcolii germane de Medicină. Acesta este şi motivul pentru care profesorul universitar se consideră un român în Germania, dar un medic german. Cu atât mai relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări ştiinţifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie şi profesionale durabile în România şi, pentru a nu uita limba română, citeşte „în fiecare an cel puţin o carte în limba română”: „Eu spun că merg acasă când vin în România”, mărturiseşte Şerban Costa.


Un vizionar în medicină

Andrei Muller FunogeaMedicul Andrei Muller Funogea este şeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Düsseldorf. A plecat în Germania în 1990, după ce tocmai terminase Medicina şi stagiul de trei ani care-i permitea să fie medic generalist. În Germania a făcut rezidenţiatul şi s-a specializat în ginecologie.

Parcursul profesional nu a fost uşor într-o ţară occidentală în care standardele profesionale sunt dintre cele mai înalte. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat medicul Funogea a fost adaptarea la spiritul german. „Problema nu este atât de limbă, ci de temperament. Trebuie un timp de acomodare. Eu am profitat de faptul că am trăit într-o familie germană şi nu am făcut acomodare numai în spital, ci am continuat acasă. La spital, într-o echipă cu mai mulţi străini”, îşi aminteşte medicul român. Puterea şi priceperea sa au făcut ca în anul 2002 să ajungă şef de secţie, iar în prezent este şef de clinică.

Andrei Muller Funogea face paşi remarcabili în medicină, realizând intervenţii chirurgicale într-un domeniu nou, în care sunt foarte puţini specialişti: uro-ginecologia. În toată Germania sunt cel mult 30 de specialişti în acest domeniu, iar românul este unul dintre ei. Dedicat profesiei, medicul român Andrei Funogea a început în Germania o amplă campanie de informare publică, prin care pacienţii sunt anunţaţi că există remediu pentru boala de care suferă.  În plus, specialistul român nu a uitat ţara natală şi menţine legături preţioase cu medicii din România, cărora le împărtăşeşte din cunoştinţele sale. Un exemplu este faptul că reputatul chirurg a venit la o conferinţă medicală de la Timişoara: „Cu ce am învăţat în Germania vreau să fiu de folos în România. Avem medici din România alături de care colaborăm. Aş fi dispus să colaborăm şi la un nivel superior. Să înfiinţăm un proiect pentru schimburi de experienţă”, afirmă Furnogea, care consideră că România ar trebui „să profite de medicii din străinătate de origine română specializaţi pe o anumită terapie”.


O carieră de succes

Dana_PopaDana Popa este o clujeancă stabilită de 25 de ani în Olanda. Cu toate că se află departe de ţara natală de atâta vreme, românca nu şi-a uitat niciodată rădăcinile şi se prezintă peste tot ca fiind din România. Iar în meseria pe care a ales-o încearcă să ajute şi alţi emigranţi, din toate colţurile lumii, să se adapteze în Olanda.

Dana Popa are o profesie mai puţin întâlnită în România: cea de psihoterapeut sistemic transcultural. Este o meserie complexă, care implică, pe de o parte, psihoterapie, care se ocupă de starea psihică a omului, apoi migraţie, un fenomen tot mai răspândit: „Mă ocup de familii în general, dar şi de persoane individuale, cu anumite probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migraţie, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa.

Nu a fost un parcurs uşor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învăţat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor…”, povesteşte românca. Integrarea sa a venit treptat şi, odată cu trecerea timpului, a reuşit să îi cunoască mai bine pe belgieni şi să le înţeleagă obiceiurile şi stilul de viaţă.

A învăţat foarte mult şi a reuşi să treacă peste impedimente. Acum, după 25 de ani petrecuţi în Olanda, Dana Popa consideră că a venit momentul în care poate oferi şi ţării în care s-a născut din experienţele şi cunoştinţele acumulate. Începând din luna iulie 2015, organizează la Cluj o serie de workshopuri cu diferite teme de dezvoltare personală: „Am intrat în contact cu câţiva colegi psihologi şi nu numai, care sunt în căutare de proiecte pe partea de dezvoltare personală şi am înţeles de la ei că este nevoie de aşa ceva şi în România”.

Dana Popa aduce plus-valoare nu doar în România, ci se mândreşte cu rădăcinile sale şi prin manifestări organizate în Belgia. Astfel, a pus la punct, în 2014, prin „Platforma Românească de Cultură”, primul festival românesc de la Haga, iar anul acesta, la finele lunii septembrie, va avea loc a doua ediţie a evenimentului: „Sunt foarte entuziasmată de elanul nou care vine, de România nouă şi de ce se întâmplă pe plan cultural”.


Profesorul anului

Alexandru IosupRomânul Alexandru Iosup a fost desemnat profesorul anului în Olanda. Care sunt meritele incontestabile care i-au adus prestigiosul titlu? Profesionalismul, dedicarea spre profesie, precum şi metoda să originală de predare, care constă în folosirea în timpul cursurilor a jocului pentru a explica noţiuni complexe de inginerie şi informatică studenţilor săi de la Facultatea de Inginerie, Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Tehnice din Delft.

Alexandru Iosup, născut în Bucureşti, a urmat aici Universitatea Politehnică, apoi şi-a luat Doctoratul în informatică la Universitatea olandeză unde predă şi astăzi. În urmă cu un an, românul era ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, astfel încât titlul de cel mai bun profesor din Olanda a venit ca o recunoaştere firească a unui cumul de calităţi: „O bună educaţie presupune inovaţie. Lumea are nevoie de absolvenţi gata de lucru chiar acum. Folosind elemente de joc în domenii care nu includ asta, precum educaţia, toţi studenţii pot fi motivaţi”, explică tânărul profesor metoda de predare care i-a adus notorietatea.


Bruxelles-ul… românesc

1Există în Belgia români performanţi care vorbesc în numele celor mai mari organizaţii ale lumii, construiesc sedii pentru cele mai puternice instituţii ale Europei şi creează colţuri de tradiţie românească la mii de kilometri distanţă de ţara natală. Prezentăm câţiva dintre românii care ne fac cinste în Belgia.

 

A plecat din România în urmă cu aproape 30 de ani şi a trecut printr-una dintre cele mai importante redacţie de ştiri din lume: BBC. După ce a transmis de la Bruxelles şi Berlin, Oana Lungescu a ajuns prima femeie purtător de cuvânt al NATO: „E o muncă extraordinar de interesantă şi, evident, este un privilegiu. Pot să spun la cât începe ziua, dar nu prea pot să spun la cât se termină ziua de muncă în calitate de purtător de cuvânt la NATO”.

3La Bruxelles face afaceri şi românul Aurel Gavriloaia. Are patru mastere şi nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă şi găsirea unui job. Au urmat specializări în inginerie şi construcţii, apoi ani mulţi şi grei de muncă. Acum construieşte sedii pentru cele mai importante instituţii europene. Este director general la „GEBOBAT”, o firmă de consultanţă în domeniul construcţilor civile. Pentru că-i respectă profesionalismul, „Hewlett-Packard, „Honeywell sau „RTL Television&Radio” l-au ales când şi-au făcut sedii la Bruxelles. Copii săi ştiu despre România că este ţara părinţilor şi bunicilor lor.

Carmen PopÎn alt colţ al Bruxelles-ului, Carmen Pop, o româncă din Baia Mare, a construit un colţ de Maramureş printre străini. Produsele exclusiv româneşti au atras clienţii care vin ca acasă în restaurantul ardelenesc „Restauration Roumaine”, al cărui patroană este. „Nu cred pe nimeni care spune că nu îi este dor de ţară. Şi noi simţim lipsa locurilor copilăriei”, mărturiseşte românca.

În mod oficial, peste 50.000 de români sunt stabiliţi în Belgia, dintre care 27.000 sunt la Bruxelles.  Sunt diplomaţi, funcţionari, oameni de afaceri, medici, profesori, preoţi, ingineri…

 


Miere pe gustul belgienilor

Irina-RaţăIrina Raţă a reuşit să pună pe picioare o afacere căreia i se dedică cu trup şi suflet şi pe care vrea să o lase moştenire copiilor ai săi: mierea românească. Tânăra româncă a făcut din mierea „Melliris” o modalitate de a „vorbi” în Belgia despre unul dintre brandurile de ţară ale României.

Românca a sosit în Belgia în anul 2007, pentru un stagiu la „AB InBev”, cu scopul de a se întoarce în România şi a implementa specializarea în bere. Apoi a fost solicitată în capitala Belgiei de aceeaşi companie. În anul 2010 însă, a simţit că-şi doreşte să facă altceva. Aşa a pornit ideea afacerii de familie bazată pe o expertiză deja existentă. Având în vedere că familia sa se ocupă şi astăzi cu apicultura şi că Irina însăşi a fost implicată în acest proces încă de mică, mierea „Melliris” a venit ca o idee firească.

Dezvoltarea brandului „Melliris” s-a făcut iniţial în România, atât din punct de vedere al comunicării, cât şi al producţiei. Mierea era colectată de la producători locali din Oltenia, inclusiv de la familia Irinei, şi ambalată tot în zonă. Apoi, mierea autohtonă, produsă şi ambalată în România, a intrat la vânzare pe piaţa belgiană, unde nu există un brand specific. „Melliris” a cucerit cu calităţile sale, fiind un produs bio deosebit, realizat pentru cunoscători care se distribuie în magazine specializate, unde se comercializează produse făcute cât mai aproape de metoda tradiţională.

Din păcate, pe parcurs, Irina şi familia ei au renunţat la producţia exclusiv românească, din mai multe motive, cel mai trist dintre acestea fiind legat de imaginea negativă din acea perioadă pe care o are România în lume. Irina s-a văzut nevoită să apeleze şi la alte surse, precum Italia şi Spania. În prezent, Irina Raţă se află în discuţii cu un „Atelier protégé” din Bruxelles (structură care angajează doar persoane cu handicap, subvenţionată de statul belgian), pentru a muta producţia „Melliris” în Belgia. Mai mult, românca, membru al Camerei de Comerţ din Bruxelles, vrea să se extindă, diversificând piaţa de desfacere a mierii româneşti spre China şi Orientul Mijlociu.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult