24
May , 2017
Wednesday

Descifrări

Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale

Reporter: editura September - 11 - 2015

Aproape fără excepţie, biografiile oficiale îl prezintă pe Mihai Ghimpu drept „unul dintre puţinii oameni politici moldoveni care şi-au asumat public identitatea românească şi a declarat că este unionist”. De la un necunoscut în perioada sovietică, după proclamarea independenţei a parcurs destul de repede treptele afirmării şi recunoaşterii pe scena politică a Republicii Moldova. În 2009, în preajma împlinirii vârstei de 58 de ani, i-au fost încredinţate cele mai înalte demnităţi în conducerea statului: şef al forului legislativ (speaker al Parlamentului) şi preşedinte (interimar) al Republicii.

Cine este, aşadar, acest om cu înfăţişare modestă, hotărât şi curajos în deciziile politice care vizează destinul prezent şi viitor al tânărului stat moldovean?

Mihai Ghimpu

Mihai Ghimpu

Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951, în familia cu cinci copii (trei băieţi şi o fată) a unui învăţător şi colhoznic din satul Coloniţa, localitate cu circa 3.000 de locuitori, situată în apropierea Chişinăului. Unul dintre fraţii mai mari, Gheorghe Ghimpu, datorită activităţii şi convingerilor politice a fost declarat disident antisovietic în anii ’70, din acest motiv fiind trimis, între 1972 şi 1978, într-un lagăr de concentrare în Siberia. Gheorghe Ghimpu a rămas un luptător pentru cauza românească, iar la 27 aprilie 1989 a fost primul moldovean care a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului din Chişinău, astăzi sediul Preşedinţiei Republicii Moldova. Fotografia cu arborarea tricolorului, precum şi lucrarea sa „Conştiinţa naţională a românilor moldoveni” au devenit emblematice pentru lupta şi aspiraţiile de libertate şi unitate ale basarabenilor. Sora sa, Valentina (căsătorită Chirtoacă), este mama lui Dorin Chirtoacă, actualul primar al Chişinăului.

Tânărul Mihai Ghimpu a înclinat iniţial spre medicină şi teatru, dar, după absolvirea liceului şi efectuarea stagiului militar, s-a orientat totuşi spre studii juridice, pe care le-a urmat în cadrul unei secţii cu frecvenţă redusă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Stat a Moldovei (USM). În paralel cu studiile universitare a lucrat ca muncitor la o fabrică de frigidere şi ca depanator de gaze la o uzină din Chişinău. După terminarea studiilor, s-a angajat ca jurist la diverse companii, lucrând concomitent şi ca asesor popular sau, pentru perioade scurte, ca judecător. Foşti colegi din perioada respectivă îl caracterizează ca pe „un om care preţuieşte dreptatea, luând decizii corecte”. Din aceşti ani a început să se implice, potrivit propriei mărturii, în „lupta pentru cauza românească”. Sfârşitul anilor `80 îl găseşte, alături de fratele său Gheorghe Ghimpu, ca militant în cadrul Mişcării de Renaştere Naţională; a luat parte activă la punerea bazelor Frontului Popular din Moldova (PFM), fiind ales membru al Biroului Executiv al acestei prime formaţiuni democratice din perioada de apus a URSS.

Gheorghe Ghimpu arborând Tricolorul românesc pe clădirea Parlamentului

Gheorghe Ghimpu arborând Tricolorul românesc pe clădirea Parlamentului

În perioada 1990-1998, Mihai Ghimpu a fost deputat în Parlamentul de la Chişinău, ales mai întâi din partea PFM, apoi, din 1994, pe listele Blocului Ţăranilor şi Intelectualilor. În această perioadă a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei juridice din cadrul legislativului, calitate în care a participat la votarea actului de independenţă a Republicii Moldova. În 1998 a fost ales preşedinte al Partidului Reformei, transformat în Partidul Liberal (PL) la congresul din aprilie 2005, formaţiune pe care o conduce şi în prezent. După o perioadă de activitate ca avocat şi consilier în Consiliul Municipal Chişinău, inclusiv de preşedinte al acestei autorităţi locale (2007-2008), Mihai Ghimpu a revenit în Parlament la alegerile succesive organizate în 2009.

În acest an, PL a participat, alături de Partidul Liberal-Democrat (PLDM) şi de Partidul Democrat (PDM), la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), devenită coaliţie majoritară în forul legislativ. În baza înţelegerilor intervenite între cele trei partide ale AIE, Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Cunoscând opţiunile sale politice, proeuropene şi proromâneşti, Partidul Comuniştilor (PCRM) nu a participat la procedura de vot şi a contestat alegerea lui Mihai Ghimpu în fruntea legislativului, însă Curtea Constituţională a respins contestaţia respectivă, ca fiind lipsită de temei legal.

Pe fondul divergenţelor privind alegerea preşedintelui Republicii, în septembrie 2009 Mihai Ghimpu a preluat, în conformitate cu prevederile constituţionale, şi funcţia de şef interimar al statului. În această calitate, Mihai Ghimpu a susţinut că prevederile Constituţiei ar trebui adaptate la textul Declaraţiei de Independenţă din 27 august 1991, care stipulează că „limba oficială în Republica Moldova este limba română”. Totodată, în baza unei largi consultări a istoricilor şi specialiştilor, a iniţiat o serie de măsuri cu largă rezonanţă în conştiinţa publică, chiar dacă unele dintre acestea au generat şi divergenţe de opinii partizane acute. Între acestea se numără, în primul rând, Decretul prezidenţial de condamnare a ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940 şi de organizare a unei zile de comemorare a victimelor acestei ocupaţii în Basarabia. În pofida controverselor iscate, majoritatea analiştilor politici au apreciat decizia lui Mihai Ghimpu drept „un act de curaj fără precedent pentru un conducător al Republicii Moldova”.

Liniile definitorii ale omului politic Mihai Ghimpu sunt modestia, simplitatea şi corectitudinea, dar şi o anumită intransigenţă, după cum ne-au confirmat mai multe surse jurnalistice din Republica Moldova. Poate că ar trebui, este de părere soţia sa, doamna Dina Ghimpu, „să fie mai puţin exploziv, atât în viaţa particulară, cât şi ca politician”. Prin unele dintre opiniile şi deciziile sale, adeseori radicale şi lipsite de flexibilitatea specifică politicienilor tradiţionali, Mihai Ghimpu este un partener incomod chiar şi pentru colegii săi din coaliţia proeuropeană. Aşa se explică şi părăsirea rândurilor acesteia într-o anumită perioadă, când opţiunile sale, cum ar fi integrarea imediată a Republicii Moldova în NATO, au fost temporizate sau chiar respinse de partenerii săi. Toate confruntările electorale din ultimii ani şi, mai ales, alegerile locale din această vară, soldate cu obţinerea unui al treilea mandat în fruntea Primăriei Chişinău de către liberalul Dorin Chirtoacă au confirmat că PL, sub conducerea lui Mihai Ghimpu, se bucură de o audienţă constantă şi chiar în creştere în rândul populaţiei. Această aderenţă la electorat, cu deosebire în rândul tinerilor şi al intelectualilor, i-a conferit PL rolul unui factor de echilibru pe eşicherul politic din Republica Moldova, capabil să asigure suportul necesar pentru a garanta stabilitatea guvernamentală şi menţinerea statului pe o direcţie proeuropeană.

Dr. Ioan C. Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult