24
May , 2017
Wednesday

Editorial

Asediul Citadelei europene

Reporter: editura October - 26 - 2015
Carol Roman

Carol Roman

Nu demult, într-o dimineaţă, distinsă doamna cancelar Merkel, după ce a răsfoit presa în care se menţiona că mii şi mii de refugiaţi din Africa şi din Orientul Mijlociu au pornit spre Europa – ca să scape de foamete şi de gloanţe – a găsit de cuviinţă să anunţe că porţile Germaniei sunt larg deschise chiar şi pentru sute de mii de bineveniţi. Acest gest de milosârdenie creştinească a fost recepţionat în primul rând de musulmani, ce constituiau marea masă ce se abătea asupra Europei. Chemarea a fost ca un semnal: „veniţi la noi” sub înţelegându-se că se vor bucura de slujbe, servicii sociale, creşe pentru copii şi toate celelalte înfăptuiri ale nemţilor, obţinute în condiţiile în care au avut de lecuit rănile unui război devastator, purtat, în final, pe propriile meleaguri. Mulţimile au impresionat întreaga lume prin lozincile strigate pe arăbeşte şi pe europeneşte:

  • Unde mergeţi?”
  • În Germania!

Până ce, drept urmare a chemării, asupra Europei s-a revărsat potopul uman ce atingea Macedonia, Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Austria, în drum spre cancelarul salvator. Numai că miile, zecile de mii, sutele de mii de oameni ce-şi abandonau ţările erau priviţi cu atenţie, iar cei ce aveau studii superioare în diferite specialităţi tehnice şi de management şi care cereau regim de refugiaţi politici primeau acceptul de a se alătura efortului economic german de a rămâne în continuare prima vioară în orchestra europeană. O explicaţie mai clară a furnizat-o vicecancelarul german Sigmar Gabriel, care a prezis chiar că ţara sa va primi în anul 2015 un milion de refugiaţi. Acesta a recunoscut că mizează pe integrarea a milioane de emigranţi, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă şi a menţine creşterea economică „în următoarele decenii”. Se ţinea seamă de estimările experţilor germani, care arată că populaţia activă a Germaniei se va diminua cu şase milioane de oameni până în anul 2030, pe fondul ratei scăzute a natalităţii. Iar ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, a explicat, la rândul său, că prin masa de refugiaţi se află şi foarte mulţi emigranţi cu studii superioare, necesare efortului economic german. Şi atunci – după cum afirmă ziare occidentale – s-a improvizat impunerea unor cote obligatorii de refugiaţi nefolositori economiei germane pentru restul ţărilor din UE. Dl. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, a întocmit rapid un „pricaz” prin care ţările europene au obligaţia de a primi fiecare un număr de migranţi. Numai că au existat ţări nemulţumite, înverşunate chiar. Atunci, cancelarul Austriei a propus, binevoitor, reducerea accesului la fonduri structurale pentru statele care nu vor cote obligatorii de preluare a refugiaţilor. Dar comisarul european Corina Creţu a precizat că „nu există nici o legătură între situaţia actuală privind migraţia şi azilul politic” şi alocările bugetare al UE. Degeaba. „Cotele” au fost impuse. Praf şi pulbere s-a ales de cuvintele acelor lideri ce au încercat să se opună, iniţial, aruncării acestei poveri pe spatele unor ţări europene aflate, ele însele, cum este cazul României în situaţia nefericită de a-şi trimite sute de mii de fii şi fiice în bejenie, în ţări străine. Nu se poate trece cu vederea că cei rămaşi acasă sunt nevoiţi să trăiască în lipsuri şi mizerie cruntă…

Mai bine de englezi. Ei se duc direct la sursă, adică în Iordania şi alte ţări din Orientul Mijlociu, unde sălăşluiesc în derivă 1.500.000 de sirieni şi unde o comisie britanică îşi alege forţa de muncă pentru diverse domenii. Şi se întorc cu ei acasă, pe post de… ajutor umanitar dat refugiaţilor.

Dar… odată cu sosirea valului de emigranţi a apărut şi temerea că vor pătrunde în Citadela europeană grupuri jihadiste, folosindu-se de afluxul de refugiaţi ce trec năvalnic peste graniţele Schengen sau non-Schengen, pentru a se infiltra şi a executa ordine ale Statului Islamic. S-a sesizat chiar şi Oficiul Federal german pentru protecţia Constituţiei, care constată tentativele mişcării islamiste radicale de a recruta combatanţi dintre sutele de mii de emigranţi sosiţi în Europa, relatează „AFP”. Oficiali guvernamentali din Liban au atras atenţia mai demult că ISIS a recutat militanţi în taberele de refugiaţi şi nimeni nu ştie câţi dintre cei atraşi de partea teroriştilor figurează printre miile de emigranţi care fug de ororile războiului din Siria.

Mai departe nu ne hazardăm să prezicem ce se va întâmpla. În orice caz, problema migraţiilor, în bună măsură stimulată de imprudenţele sau poate de calculele cancelarului german şi ale altor lideri europeni ce s-au dovedit cu toţii nepregătiţi pentru primirea a milioane de nou-veniţi este departe de a fi rezolvată. În Citadela europeană ar trebui luate măsuri excepţionale de securitate, care să nu deterioreze drumul de democraţie şi dezvoltare al continentului nostru.

Şi peste ani se va vorbi despre toate acestea…

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult