28
July , 2017
Friday

Tentaţia Eurozonei

Între entuziasm şi prudenţă

Reporter: editura October - 26 - 2015

Nu cu mult timp în urmă, Eurozona era un club exclusivist în care mai toate statele europene visau să intre. A fost suficientă criza datoriei greceşti pentru ca acest entuziasm să se transforme în prudenţă.

Mugur Isarescu

Mugur Isarescu

Adoptarea monedei unice a fost întotdeauna văzută ca o modalitate de a integra şi mai mult statele europene, de a unifica şi eficientiza piaţa unică, în ideea de prosperitate pentru toţi. Înainte de criza financiară, multe dintre ţările care nu aparţineau Eurozonei dar erau membre ale UE îşi făceau planuri extinse şi proiectau marje de timp până la care să îndeplinească toate condiţiile necesare trecerii la moneda unică. După ce recesiunea a mai domolit avântul, cutremurul financiar din Grecia şi măsurile draconice impuse Atenei pentru a „rămâne în joc” au tăiat aproape complet elanul aderării Eurozonă. „Alăturarea la clubul euro este tot mai mult văzută ca plină de capcane, cu riscuri şi costuri – inclusiv cedarea de suveranitate – care depăşesc beneficiile”, notează „The New York Times”.

Cea mai mare economie dintre cele care şi-au schimbat atitudinea este Polonia. După ce multă vreme Platforma Civică, partid de guvernare, şi Donald Tusk, actualul preşedinte al Consiliului European, au militat pentru intrarea ţării în Eurozonă, astăzi tonul este mult mai prudent: „Eu nu am afirmat niciodată că vom trece la moneda unică. Nici azi, nici mâine, nici peste cinci ani. Vom introduce euro atunci când acest lucru va fi în avantajul polonezilor şi al Poloniei”, afirmă premierul Ewa Kopacz. La rândul său, preşedintele Andrzej Duda consideră necesar un referendum pe această temă. Sondajele converg spre estimarea că răspunsul popular ar fi mai degrabă „Nu”, întrucât încă din 2012, 70% dintre polonezi credeau că trecerea la moneda unică nu ar fi benefică pentru ei şi ţara lor.

euro_zoneO altă ţară care şi-a nuanţat poziţia faţă de trecerea la euro este Cehia. Autorităţile au avansat iniţial mai multe date pentru adoptarea monedei unice (2010, 2012, 2015). Şi nu doar le-au menţionat, ci au şi implementat măsurile care fac astăzi ca ţara să fie pregătită pentru un asemenea pas. Dar din nou criza economică şi furtuna financiară din Grecia au determinat aproape trei sferturi din populaţie să nu vadă cu ochi buni adoptarea monedei unice. „Euro? Da, dar nu este nici o grabă”, anunţă Ales Michl, consilier şef al ministrului de Finanţe.

Ca alte state membre, Ungaria şi-a luat angajamentul, odată cu intrarea în UE, că va trece la euro la un moment dat. Dar premierul Viktor Orban este cunoscut ca un opozant al pasului alert în această direcţie, iar Zoltan Kovacs, purtătorul său de cuvânt, confirmă faptul că „Ungaria are multe avantaje pentru că nu a trecut la euro, inclusiv păstrarea controlului asupra politicii fiscale şi a sistemului de taxe. Va trebui să ne alăturăm Eurozonei, dar nu într-un termen predictibil”. La rândul său, Boiko Borisov, premierul Bulgariei, este şi mai tranşant: „Trecerea la euro ar însemna să dăm şi bani Greciei. Adică cei mai săraci le-ar da celor mai bogaţi. Nu văd logica aici”. Paradoxal, la începutul acestui an, mai exact cu şase luni înainte de declaraţia de mai sus, Guvernul de la Sofia anunţa că va începe negocierile pentru aderarea la moneda unică, lucru pe care şi-l propunea pentru 2018!

Eurozone_map.svgŞi Croaţia manifestă ba elan, ba regres în optica faţă de adoptarea euro. În primăvara anului 2015, preşedintele Kolinda Grabar-Kitarovic anunţa că ţara va trece la euro în răstimp de cinci ani. Declaraţia a fost „amendată” imediat de premierul Zoran Milanovic, care a arătat că astfel de „promisiuni” nu ajută cu nimic din moment ce ţara are încă multe de reformat până să se califice pentru clubul euro şi, în plus, ideea nu mai are susţinerea populară pe care o avea înainte de criza grecească.

În ce o priveşte, România, spre deosebire de exemplele de mai sus, punctează viguros la susţinerea cetăţenilor, cu 68% dintre români declarându-se de acord cu adoptarea monedei euro. Intrarea în Eurozonă a fost până acum o ţin­tă mişcătoare pentru ţara noastră. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015, apoi a fost o perioadă „fără ţintă“, iar acum obiectivul anunţat de Guvern este 2019. În opinia Guvernatorului Băncii Naţionale Mugur Isărescu, ţara este pregătită să adere la zona euro, întrucât „băncile din România sunt acum solide, bine capitalizate şi dispun de o lichiditate corespunzătoare, ceea ce poate consolida încrederea în sistemul nostru bancar”, dar nu va fi un parcurs uşor.

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult