23
July , 2017
Sunday

Panoramic internaţional

Au trecut peste 25 de ani de la marea răsturnare din 1989-1991, dar tabloul vieţii internaţionale nu s-a precizat şi limpezit. Echilibrul strategic mondial rămâne precar, relaţiile interstatale între cei mari – labile şi nesigure, evoluţiile – imprevizibile, surprizele – frecvente, căutările şi tatonările – pe agenda tuturor, neliniştea – omniprezentă. Toată lumea pare să aştepte ceva, pentru că toată lumea e nemulţumită de ceva, parcă nimeni nu-şi mai găseşte locul în lume sau nu e mulţumit de situaţia prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă, un nou război mondial, deşi hărmălaia mediatică în lume, uneori chiar şi pe la noi, a ajuns la niveluri de isterie şi paranoia asemănătoare celor din pragul unui război. Alianţe politico-militare au dispărut (Tratatul de la Varşovia, CAER), altele îşi caută o nouă identitate (NATO) sau trec prin crize existenţiale (UE), încep să prindă consistenţă noi grupări (Organizaţia de la Shanghai, Uniunea Eurasiatică, BRICS). Relaţiile dintre protagoniştii statali şi principalele alianţe ale lumii sunt, şi ele, în tatonări şi reevaluări.

Forţele terestre ale SUA

Forţele terestre ale SUA

Statele Unite au rămas prima putere mondială (cu peste 55 la sută din cheltuielile militare ale lumii), dar mai spectaculoasă este schimbarea agendei de priorităţi externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa şi Orientul Mijlociu şi focalizarea pe Asia-Pacific. Rezultatul imediat este tranşant negativ – pierdere de influenţă în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forţe ostile sau rivale. Iar SUA par tot mai tentate de o politică „minimalistă” şi de o monitorizare a treburilor mondiale „din spate”. În sfârşit, anul electoral prezidenţial va spori coeficientul de expectativă, prudenţă, rezervă, inacţiune a Washingtonului. Cel puţin aşa prevestesc evoluţia numeroşi comentatori occidentali.

Exerciţii militare organizate de NATO

Exerciţii militare organizate de NATO

Uniunea Europeană trece printr-o dramatică criză de identitate şi acuză un serios deficit de solidaritate, dar, paradoxal, şi de democraţie. După criza datoriilor Greciei, criza refugiaţilor pune Europa unită în faţa unei noi sfidări, iar relaţiile cu Rusia (pe fondul evenimentelor din Ucraina) solicită preocupant coerenţa opţiunilor politice, economice şi de apărare ale UE. Uniunea Europeană nu-şi poate găsi o voce cu care să se exprime clar şi hotărât în lume în condiţiile în care Germania, liderul informal al organizaţiei, ezită sau evită să-şi asume un rol preeminent măcar în împrejurări în care acest lucru s-ar cere (iar ezitarea Berlinului vine de la faptul că nu poate exprima un consens european).

China, devenită principala putere economică a lumii, şi-a încetinit (premeditat?) ritmul impetuos de creştere. Performanţele sale sunt însă dualiste, observă universitarul Zingxua Cai, din Beijing: „Succesele economice, împărţite la 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte slabe, iar problemele socio-economice, multiplicate de 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte mari. China rămâne încă o ţară în curs de dezvoltare, nu putere mondială. Este mai degrabă o ţară mare decât o ţară puternică”.

3.

Nave ruseşti din Flota Mării Negre

Rusia înscrie, de câţiva ani, o revenire şi o prestaţie spectaculoasă în arena mondială. Afirmarea sa în lume, continuu ascendentă în timpul preşedinţiilor lui Putin, a stopat extinderea spre est a UE şi a NATO, ca şi intenţiile europene şi euroatlantice ale statelor post-sovietice europene. „Preinfarctul” relaţiilor ruso-occidentale, cauzat de criza ucraineană, pare să se cicatrizeze, căci şi în Europa unită (mai puţin „Noua Europă”), şi în Statele Unite, avantajele unor relaţii pragmatice cu Moscova încep să prevaleze asupra politicilor de forţă şi sancţiunilor. În plus, Washingtonul şi capitalele europene realizează că sfidări acute la adresa păcii şi securităţii internaţionale nu pot fi gestionate fără conlucrare cu Moscova.

USS KITTY HAWK, At sea (Sept. 5, 2007) - Naval ships from India, Australia, Japan, Singapore, and the United States steam in formation in the Bay of Bengal during Exercise Malabar 07-2 on Sept. 5.  The formation included USS Kitty Hawk, USS Nimitz, INS Viraat, JS Yuudachi, JS Ohnami, RSS Formidable, HMAS Adelaide, INS Ranvijay, INS Brahmaputra, INS Ranjit, USS Chicago and USS Higgins. U.S. Navy photo by Mass Communication Specialist Seaman Stephen W. Rowe

La exerciţiul „Joint Sea 2015” nave militare chineze şi ruse

De câţiva ani, climatul mondial s-a încărcat din nou cu neîncredere, încordare şi insecuritate. Vestul face vinovată Rusia de această involuţie care trimite, cumva, la vremea Războiului Rece. Moscova replică însă că Occidentul – şi în primul rând Statele Unite – trăiesc de peste în sfert de veac cu impresia greşită că Rusia a pierdut Războiul Rece, că a devenit o ţară subalternă, ca multe altele, drept care trebue tratată ca atare. Iar nesocotirea rolului şi locului Rusiei în lume este, pentru Putin, cea mai mare ofensă care poate fi adusă ţării sale. De aici înrăutăţirea bruscă a atmosferei internaţionale prin războaiele din Iugoslavia, Georgia, Ucraina, într-un fel acum şi cel din Siria. Ne îndreptăm către un nou Război Rece? Nu, susţine ambasadorul american Steven Pifer, căci:

– în ciuda relaţiilor reci dintre ele, Washingtonul şi Moscova cooperează în reducerea armamentului strategic – Iran, Afganistan;

– SUA şi Rusia şi-au redus dramatic arsenalele nucleare, iar NATO şi-a sporit capacitatea de apărare convenţională (prin extinderea spre Est);

– o competiţie economică este exclusă, căci economiile SUA şi UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei.

Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aştepte, cel puţin pentru următorii câţiva ani, nu la un război mondial, fie el şi hibrid, ci mai degrabă la o pace hibridă. Pace hibridă însemnând, fireşte, şi o sumedenie de disconforturi, inclusiv războaie locale.

Corneliu Vlad 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult