24
May , 2017
Wednesday

Termenii „imigrant” şi „refugiat” sunt adesea confundaţi sau schimbaţi între ei, în ciuda diferenţelor majore dintre statutul celor două categorii. În aceste condiţii, considerăm oportun să reliefăm principalele repere ale acestor faţete ale exodului uman, cu atât mai mult cu cât Germania intenţioneazăînfiinţeze aşa-numite „zone de tranzit”, în care să fie separaţi migranţii economici de refugiaţi.

Înregistrarea migranţilor în SUA (anii 1900)

Înregistrarea migranţilor în SUA (anii 1900)

Migrantul este definit a fi acel cetăţean care îşi părăseşte ţara pentru a se stabili într-o alta. Face acest lucru de bunăvoie, din considerente care nu sunt constrângătoare, cum ar fi raţiuni economice, căutarea unei vieţi mai prospere, condiţii de educaţie superioare sau şanse sporite la a construi un viitor mai bun pentru el şi familia sa. Migranţii pot decide oricând să se întoarcă în propriile ţări şi, atât timp cât sunt în statul în care au migrat, se supun legislaţiei interne a acestuia. Mai exact, pot avea nevoie de vize, nu au acces imediat la adăpost, hrană sau cetăţenie. În plus, pot fi expulzaţi dacă nu respectă regulile ţării în care au ajuns. Cele mai recente date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migranţi estimează că annual circa 232 milioane de persoane (circa 3,25% din totalul populaţiei globale) migrează în alte state, cu alte 740 de milioane mutându-se din loc în loc în interiorul propriilor ţări. Aşadar, o mare masă de oameni dovedeşte în fiecare an o mobilitate care stă la baza multor statistici mondiale. De pildă, un sondaj „Gallup” din 2012 arată că, dacă ar avea şansa, 640 de milioane de adulţi ar migra în alte ţări (de trei ori mai mulţi decât cei care pun în practică această opţiune). Mai mult, numeroase studii arată că migraţia este profitabilă pentru multe state. Astfel, eliminarea barierelor are un efect semnificativ asupra Produsului Intern Brut la nivel mondial, care sporeşte, în urma mişcărilor de forţă de muncă şi intelect, cu cifre estimate între 67 şi 147%.

Hughenoţi fugind din Franţa (1685)

Hughenoţi fugind din Franţa (1685)

De cealaltă parte, refugiatul este considerat acel cetăţean care îşi părăseşte ţara pentru că nu are de ales. Mai exact, pleacă din cauza persecuţiilor, a războiului, a violenţelor, a instabilităţii politice, a dezastrelor naturale sau agresiunilor asupra sa din motive de apartenenţă la o religie, la o castă sau la o facţiune politică. Pe scurt, spre deosebire majoră de imigranţi, refugiaţii fug din calea unor periciole care le primejduiesc viaţa şi nu fac aceste mişcări de bunăvoie, din propria alegere. Iar diferenţele faţă de situaţia migranţilor continuă: în majoritatea cazurilor, refugiaţii nu se pot întoarce în ţările lor, fiind protejaţi de legislaţia internaţională care le conferă drepturi de bază, ca asigurarea unui adăpost, a unor beneficii sociale, a sprijinului pentru a găsi o slujbă şi a fi integraţi în ţările în care ajung. În plus, aceste persoane nu pot fi expulzate, întrucât asta ar însemna retrimiterea lor în locurile „în care le este ameninţată viaţa, arată „The New York Times”. Agenţia pentru Refugiaţi a Naţiunilor Unite estimează că la nivel global, aproape 20 milioane de persoane se află în situaţia de a fi fost nevoite să-şi părăsească locurile natale, încadrându-se în categoria refugiaţilor. De altfel, şi reîntoarcerea în ţările de provenienţă este foarte complicată. De regulă, conflictele care i-au gonit pe aceşti oameni din casele lor durează ani, iar mediul post-conflict nu mai este acelaşi, ceea ce înseamnă că li se încalcă dreptul de a se întoarce la aceleaşi condiţii pe care le aveau când au plecat.

Refugiaţi sirieni spre Europa

Refugiaţi sirieni spre Europa

O menţiune specială se cuvine statutului de solicitant de azil, aflat de asemeni sub protecţia legislaţiei internaţionale, care apără dreptul la condiţii minime de trai, dar rămâne la latitudinea statului vizat să acorde sau nu azil. De pildă, „în Marea Britanie, aceste persoane trăiesc în spaţii special destinate şi sub reguli stricte, cu un nivel minim de securitate socială”, punctează „The Guardian”.

Se poate observa din datele de mai sus că diferenţe majore separă statutul migrantului de cel al refugiatului şi că există legislaţie care reglementează situaţia fiecărei categorii. Şi totuşi, controverse continuă să apară, în special legate de evoluţia refugiaţilor care se îndreaptă în valuri spre Europa occidentală şi care, în opinia multor specialişti, într-adevăr fug din calea războiului şi a terorismului, dar în acelaşi timp caută şi condiţii economice şi de viaţă mai bune. Pot fi consideraţi şi refugiaţi, dar şi migranţi în acelaşi timp? „Europa se află în faţa celui mai semnificativ aflux de migranţi şi de refugiaţi din întreaga sa istorie. Împinşi de război şi terorişti, ca şi atraşi de perspectiva unei vieţi mai bune, sute de mii de oameni au părăsit Orientul mijlociu şi Africa, riscându-şi vieţile, sintetizează „BBC”. Această dilemă stârneşte încă multe dezbateri….

Scurt istoric

Ideea că o persoană care îşi caută adăpost într-un sanctuar nu poate fi vătămată datează din antichitate. În jurul anului 600 î. Hr., a fost chiar legiferat, de către regele Ethelbert de Kent, dreptul unui om de a găsi refugiu într-o biserică sau alt loc sfânt. Ulterior, în Evul Mediu, legi similare au apărut în toată Europa, dar abia mult mai târziu, după apariţia conceptului de apartenenţă la o naţiune, celor care treceau graniţele au început să le fie cerute acte de identificare, în care să le fie specificată naţionalitatea. Războaiele succesive care au sfâşiat continentul în secolele următoare au dus la nenumărate valuri de refugiaţi. Astfel, Edictul din 1685, care interzicea protestantismul în Franţa, a generat fuga din ţară a sute de mii de hughenoţi; pogromurile au dus la emigrarea în masă a peste două milioane de evrei care au fugit din Rusia între 1881–1920; Războaiele Balcanice (1912-1913) au făcut 800.000 de oameni să-şi părăsească în grabă căminele; în ultimele luni ale celui de-al doilea război mondial, circa cinci milioane de germani din Pomerania şi Silezia au fugit din calea Armatei Roşii, devenind refugiaţi (în plus, până la ridicarea Zidului Berlinului, în  1961, peste 563.000 de germani din est au cerut azil în Germania occidentală); în anul 1945, milioane de cetăţeni ruşi care se aflau în vest au fost repatriaţi împotriva voinţei lor, în urma înţelegerii politice de la Yalta; un număr de peste cinci milioane de oameni figurau ca „dislocaţi” din URSS în vestul european la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale.

4

Migranţi economici

Nu doar Europa a cunoscut acest fenomen. Câteva date succinte arată că, în timp ce continentul european a intrat într-o eră a păcii în ultimele decenii, Asia a cunoscut violenţe care au determinat exodul a peste patru milioane de sirieni, şase milioane de afgani, milioane de cetăţeni din Indochina şi peste 530.000 de azeri. La fel, în America latină, conflictele au gonit din ţările lor un milion de salvadorieni, sute de mii de cetăţeni din Nicaragua şi Guatemala fugind de asemeni din calea războaielor civile. Şi Africa este un tărâm al violenţelor de toate felurile, care antrenează valuri de refugiaţi. Menţionăm aici doar faptul că numărul acestora a crescut de la 860.000 în 1968 la 6.775.000 în 1992.

În ce priveşte migraţia, este suficient să amintim, în context, însăşi edificarea Statelor Unite ale Americii, ţară clădită de milioanele de emigranţi care au trecut Oceanul Atlantic începând cu anul 1600.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult