22
October , 2017
Sunday

Se întâmplă în zilele noastre

Ziduri între ţări

Reporter: editura December - 6 - 2015

Între 1945 şi 2011, numărul de ziduri care separă state din toată lumea a crescut de circa zece ori. Semne clare ale prezenţei conflictelor de toate felurile – etnice, statale, religioase, politice, sociale, militare etc – aceste limite sunt întotdeauna păzite cu armata şi arată că ţările care le-au ridicat nu admit „intruşi” pe teritoriile lor.

genericaÎn luna august a.c., Estonia anunţa că va construi un gard la graniţa cu Rusia, începând din 2018, „pentru a-şi întări securitatea şi pentru a proteja zona Schengen”. Gardul va avea o lungime de 110 kilometri şi o înălţime de 2,5 metri şi va fi din sârmă ghimpată. Letonia are, la rândul ei, planuri asemănătoare, „pe fondul creşterii numărului persoanelor care trec ilegal frontiera”. Cele două state baltice urmează o tendinţă care s-a acutizat odată cu ridicarea de către Ungaria a unui zid antirefugiaţi la graniţa cu Serbia, după ce Parlamentul ungar a aprobat acest lucru în urma valului de migranţi care tranzitează această ţară în drumul spre Europa occidentală. Pe lângă aceste exemple recente, pe teritoriul european există încă din 1974 zidul din interiorul Ciprului, sau „zidurile păcii” din Irlanda de Nord, mai exact din Belfast şi Derry, care separă comunităţile catolice şi protestante. Uniunea Europeană însăşi este delimitată prin garduri de alte zone. Amintim, în context, pe cel de la graniţa UE de pe teritoriul Bulgariei, care separă blocul comunitar de Turcia în dreptul localităţii Slivarovo. De asemeni, există gardul dintre Spania de Maroc, pe care refugiaţii africani încearcă încontinuu să-l escaladeze. Interesant de menţionat este faptul că Marocul are la rându-i un gard din sârmă ghimpată marcat cu tranşee şi minat, care desparte ţara „de atacurile trupelor separatiste din Sahara de Vest”, notează „The Washington Post”.

georgia-osetiaÎnaintând spre est, se remarcă gardul de sârmă dintre Georgia şi Osetia de Sud, pe care trupele ruseşti l-au construit în anul 2013 pentru a marca „independenţa” celei de-a doua. Şi Fâşia Gaza este încadrată de ziduri, şi dinspre Israel, şi dinspre Egipt. În primul caz, se poate trece doar printr-o barieră existentă din 1994. În cazul gardului cu Egiptul, se poate menţiona faptul că în 2009 această ţară a început construcţia unui gard metalic subteran considerat „zidul ruşinii” în lumea arabă. Irakul este de asemeni un spaţiu al zidurilor cu vecinii. În primul rând există cel din capitala Bagdad, ridicat în anul 2007 de decidenţii americani şi destinat să separe suniţii de şiiţi. Deşi a fost intenţionat a fi temporar, construcţia separatoare a rămas să confirme persistenţa nesiguranţei religioase din această ţară. De asemeni, Irakul are ziduri la graniţele cu Arabia Saudită, Iran şi Kuwait.

SUA - MexicŞi rivalitatea dintre India şi Pakistan, state care sunt puteri nucleare, este marcată de un zid de separare. În anul 2003, invocând „pericolul reprezentat de militanţi, India şi-a marcat graniţa cu un gard de sârmă ghimpată. Aceeaşi modalitate a folosit-o pentru a-şi delimita hotarul cu Bangladesh, de data aceasta argumentând cu „prevenirea migraţiei ilegale”. Dată fiind configuraţia contestată a acestui zid ridicat în 1993, între cele două ţări au avut loc numeroase incidente de frontieră şi sute de morţi s-au înregistrat pe „lista neagră” a încercărilor de a-l trece. Nu departe din perspectivă geografică, mai exact între Malaezia şi Tailanda, un alt zid din beton şi metal este menit „a descuraja contrabanda şi a întări securitatea” (oficial) şi de a feri Malaezia de „contagiunea comunistă” din Tailanda (neoficial). Totodată, de tristă notorietate este şi zidul de sârmă ghimpată dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord, existent de circa 60 de ani şi care este considerat „ultima frontieră a războiului rece”, dat fiind faptul că simbolizează separarea clară dintre două ideologii opuse.

UngariaPeste ocean, Statele Unite ale Americii au construit din 2006 încoace un zid care separă ţara de Mexic, după nenumărate episoade de violenţe, criminalitate, trafic de droguri şi imigraţie ilegală. De remarcat este faptul că în anul 2010, preşedintele Barrack Obama a suspendat o parte din proiect, pentru ca această construcţie de demarcaţie să fie îmbunătăţită tehnologic.

O scurtă privire spre Africa arată că şi aici există cel puţin un caz: gardul de sârmă electrificată dintre Botswana şi Zimbabwe, la iniţiativa celei dintâi, care a acuzat în anii 2000 afluxul record de imigranţi din ţara vecină. Considerat „o ofensă la adresa drepturilor omului”, acest element de separare se întinde pe sute de km. şi este păzit cu armata.


De la căderea Zidului Berlinului, 40 de state ale lumii au construit ziduri împotriva a 64 dintre vecinele lor” („The Economist”)

Roxana Istudor

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult