27
July , 2017
Thursday

Repere ale istoriei naţionale

Academicienii României

Reporter: editura February - 6 - 2016

Instituţie supremă de cultură şi de ştiinţă a României, Academia Română, cel mai înalt for al ţării, este o entitate recunoscută pentru rolul pe care l-a avut de-a lungul istoriei naţionale, dovedindu-se, prin competenţă şi luciditate, un îndreptar al vieţii spirituale româneşti. O trecere în revistă a personalităţilor aflate la conducerea acestei instituţii de înalt prestigiu reprezintă un act de rememorare a unor înaintaşi celebri în istoria României. Dintre membrii săi de renume pot fi amintiţi Vasile Alecsandri, Theodor Aman, Grigore Antipa, Ana Aslan, Corneliu Baba, Victor Babeş, Lucian Blaga, Constantin Brâncuşi, Ion C. Brătianu, Liviu Ciulei. Academia Română a avut de asemeni la conducere, de-a lungul timpului, o pleiadă de ilustre personalităţi româneşti din toate domeniile, care şi-au adus o contribuţie remarcabilă la progresul României.

Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri

În 1879, Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut naţional, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească şi participant activ la viaţa societăţii, Academia Română a reunit dintotdeauna personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituţia a fost condusă de reprezentanţi de frunte ai ştiinţei şi culturii, mulţi dintre ei şi oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputaţi scriitori, filologi şi oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naţionale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte. Un reprezentant e seamă al ştiinţelor exacte, economistul şi matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. A fost din 1874 membru titular al Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia, apoi, după ce instituţia a fost redenumită Academia Română, a fost preşedinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 şi 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naţionale majore ca Unirea Principatelor şi declararea Independenţei de stat a ţării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny,  unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, întemeietor al ingineriei româneşti. A realizat o capodoperă inginerească, sistemul de poduri de la Cernavodă, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale şi încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referinţă al cercetării româneşti, Emil Racoviţă, numit în fruntea instituţiei graţie importanţei muncii sale de fondator al biospeologiei.

Un reprezentant de frunte al culturii naţionale, filosoful, psihologul şi dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-şi o preţioasă contribuţie la evoluţia artei româneşti în ţară şi peste hotare. Din acelaşi areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în fruntea Academiei Române Dimitrie Gusti, membru al prestigiosului for încă din 1919, personalitate cu merite publice incontestabile, creator al sociologiei româneşti.

Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog şi botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituţiei, fondatorul şcolii naţionale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator faţă de desfiinţarea Academiei de Ştiinţe din România şi integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de preşedinte al Academiei, a organizat şedinţa de constituire a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Un alt matematician de talie internaţională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziţia în fruntea celui mai important for al ţării venea să încununeze o contribuţie majoră la ştiinţele exacte mondiale, recunoscută ca atare prin calitatea de vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale de Matematică.

Cercetarea ştiinţifică românească a fost prezentă la vârful Academiei Române şi prin mandatul lui Theodor Burghele, care a condus instituţia între 1976-1977. Cunoscut medic chirurg şi urolog, a fost şi om de stat, deţinând funcţia de ministru al Sănătăţii. Reputat şef de şcoală chirurgicală şi medic remarcabil, Theodor Burghele a abordat o variată gamă de probleme, atât în cercetare, cât şi în diferitele studii publicate. Din aceeaşi galerie de iluştri reprezentanţi ai ştiinţei româneşti face parte şi Ionel Haiduc, care a condus Academia Română în perioada 2006-2014, ca pe o recunoaştere a meritelor sale de chimist şi profesor. Un moment de certă însemnătate a fost anul 2013, când, în calitatea sa de preşedinte al Academiei Române, a prezentat punctul de vedere al acestui for în legătură cu efectele economice şi de mediu ale proiectului de exploatare minieră prin cianurare a zăcământului aurifer de la Roşia Montană. În prezent, Academia Română este condusă din nou de un reprezentant de seamă al ingineriei româneşti, de data aceasta în domeniul electronicii, Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician, doctor inginer, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult