28
July , 2017
Friday

ne declară Ovidiu Miculescu, Preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune

Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane şi a societăţii româneşti, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituţia traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune şi pe o serioasă proiecţie în ce priveşte viitorul. Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activităţii SRR.

 

director Radio

Ovidiu Miculescu

Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituţie publică ce-şi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială acerbă?

Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, ştim încotro mergem. Din 2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanţi, echilibraţi, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorităţi, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puţinele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural şi Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm şi demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 şi până astăzi, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei.

 

Târg de carte „Gaudeamus”, organizat de Radio România

Târg de carte „Gaudeamus”, organizat de Radio România

Care este locul pe care îl ocupă SRR printre ceilalţi difuzori şi ce întreprindeţi pentru a menţine performanţele?

Urmare a eforturilor pe care le întreprindem, posturile noastre sunt pe locul întâi în preferinţele românilor, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Aproape cinci milioane de ascultători aleg zilnic unul dintre cele 14 posturi ale Radio România – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Radio 3Net „Florian Pittiş” şi Reţeaua Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chişinău, în Republica Moldova. În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvenţe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligaţia de a acoperi teritoriul şi populaţia. Ca urmare, avem o „direcţie” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naţionale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării şi partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua.

 

În concert, Orchestra Naţională Radio

În concert, Orchestra Naţională Radio

Ce măsuri urmează să luaţi pentru modernizarea în continuare a Radioului Public?

Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, aşa cum am amintit, la creşterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că ştim că viitorul acesta este, şi suntem decişi să continuăm procesul de modernizare. Societatea Naţională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvenţe, pe care le va pune în funcţiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualităţi a fost acordată o frecvenţă la Piteşti, pentru Antena Satelor au fost alocate trei noi frecvenţe, la Comăneşti, Zalău şi Sulina, pentru Radio Mureş – o frecvenţă la Târgu-Mureş, pentru Radio Cluj – o frecvenţă la Cluj-Napoca, pentru Radio Iaşi – o frecvenţă la Huşi, pentru Radio Constanţa – o frecvenţă la Tulcea, pentru Radio Oltenia Craiova – o frecvenţă la Râmnicu-Vâlcea, iar pentru Radio Timişoara – o frecvenţă la Petroşani. Dintre acestea, la Cluj, Radio România va emite un program pentru minorităţi. Se va folosi modelul testat cu succes la Târgu-Mureş, unde, după după separarea programului în limba română de programul dedicat minorităţilor, pe două frecvenţe distincte, audienţa a crescut cu 80%.

În ceea ce priveşte dezvoltarea online a SRR, vom construi o platformă pe care noi ne-o dorim puternică, uşor de accesat, complexă dar prietenoasă şi extrem de utilă consumatorului de media pe orice cale ar veni el, dar, în special pentru zona de online, social media ş.a.m.d., în vederea întineririi audienţei. Tot în 2016, vom continua proiectul de digitalizare a arhivei. Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deţinem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil şi pe care trebuie să-l întoarcem publicului.

 

Radio Romania CulturalCum vedeţi viitorul Societăţii Române de Radiodifuziune?

Radioul Public va continua să fie, ca şi până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil şi extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta şi în continuare exclusiv la români. În viaţa şi activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanţa. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se ştie, pe o frecvenţă analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce şi până la 18 canale. În viitor, eficienţa, calitatea, trendul industriei vor merge în această direcţie. Pentru 2016 mai intenţionăm modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituţie şi reabilitarea sediului propriu.

Per ansamblu, vrem să demonstrăm că un serviciu public poate lupta în termeni de audienţă şi performanţă cu competitorii şi partenerii din zona privată, pe care îi dorim cât mai buni, pentru că şi noi vom ţine pasul.

Ovidiu Miculescu 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult