29
May , 2017
Monday

Comuniune spirituală

Balkania culturală 2016

Reporter: editura March - 13 - 2016

Iată că începutul de an 2016 ne aduce câteva noutăţi de bun augur pentru cultura română în spaţiul balcanic. Academicianul Adam Puslojic, un vechi şi constant prieten şi cunoscător al poeziei noastre în Serbia, anunţă pentru anul acesta o premieră – trei cărţi de poezie românească în traducerea sa vor apărea în ţara vecină. Este vorba despre un florilegiu din opera lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi şi George Bacovia. Apariţia acestor volume va fi posibilă datorită sprijinului financiar acordat de Institutul Cultural Român. Tot cu sprijinul ICR au apărut cărţi româneşti în Bulgaria, între ele aflându-se şi un volum semnat de Stelian Tănase.

Danilo Kis

Danilo Kis

Iar dacă ne aflăm în spaţiul beletristic, semnalăm cititorului un mare eveniment – sărbătorirea, într-o atmosferă de controverse şi polemici, a 80 de ani de la naşterea lui Danilo Kis, marele prozator şi eseist din Voivodina, scriitor care a marcat anii ’70 şi ’80 prin viziunea sa critică şi sfidătoare la adresa conformismului nu doar balcanic, ci şi european faţă de adevăratele probleme ale demnităţii umane în stricta sa contemporaneitate. În acelaşi context de controverse a fost comemorat la Sarajevo gânditorul bosniac Kalmi Baruh, supranumit „Micul Spinoza”. Problemele convieţuirii şi ale moştenirii Iugoslaviei lui Tito sunt, mai mult ca niciodată, se pare, principalele teme ale vieţii culturale din fosta federaţie slavă. În Slovenia asistăm la amplificarea unei campanii care priveşte restituirea către Ljubljiana a colecţiei de tablouri aflate în prezent într-un muzeu din Trieste, o colecţie care cuprinde opere valoroase ale Renaşterii italiene, între care Carpaccio sau Tintoretto. Aceste tablouri au fost protejate şi transportate în siguranţă de armata italiană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ele aparţinând unor colecţii private sau publice din Istria, o zonă cu populaţie şi de cultură italiană. Dialogul aprins dintre Slovenia şi Italia pe această temă îşi va găsi rezolvarea, se pare, prin deschiderea unui Muzeu comun sloveno–italian, în Istria, unde colecţiile vor fi expuse de partea italiană pentru publicul larg.

Şi pentru că suntem în zonă, semnalăm noua ediţie a Festivalului de Film de la Trieste, de la sfîrşitul anului trecut, a cărui temă a fost cinematografia ex–iugoslavă, în continuare surprinzătoare şi plină de vitalitate. Amintim aici că ultimul mare succes cinematografic românesc este legat de o temă balcanică prin excelenţă, anume filmul „AFERIM!”, realizat de tânărul regizor Radu Jude, decorat recent de Preşedintele României.

În Turcia, o carte a unei scriitoare şi ziariste foarte cunoscute stârneşte valuri de simpatie, interes şi… contestaţii. Este vorba despre Bejan Matur, iar cartea se intitulează „Privire peste munţi”. Este un titlu sugestiv şi provocator în Turcia, deoarece reia o expresie din zona populată de kurzi şi care se referă la tinerii nemulţumiţi ce… iau calea muntelui. Avem şi noi în limba română o astfel de expresie – a luat drumul codrului – care s-a folosit secole la rând. Cartea dezbate problema reală a generaţiei tinere din partea sud-estică a Turciei, populată masiv de kurzi, o generaţie care fie nu găseşte altă soluţie de viaţă, fie este împinsă către această soluţie, aceea de a îngroşa rândurile guerillei kurde, organizată de PKK, aflată astăzi într-un conflict deschis cu Guvernul de la Ankara.

Goran Bregovic

Goran Bregovic

Despre munţi şi codri este vorba în Macedonia, unde s-a decis crearea unui Parc Naţional în zona Munţilor Sar, o încercare disperată de a salva echilibrul natural al zonei, puternic afectată de despăduriri legale şi ilegale. De unde se vede că defrişările sunt o problemă gravă regională şi care priveşte în primul rând statele vulnerabile în faţa rapacităţii industrei ce vine din zone unde nu mai are loc de desfăşurare din cauza autorităţilor ferme pe poziţii. Problema din Macedonia este şi problema României, iar „scorul” celor două state este deocamdată în favoarea Macedoniei, care, iată, a găsit o soluţie. Aceeaşi soluţie a găsit-o şi Albania, unde prin lege tăierile de arbori sunt absolut interzise. În România discutăm şi se protestează în legătură cu preţul lemnului ori cu cota de tăiere!

În Albania, la Scutari, un mare artist plastic, prezent în marile galerii ale lumii – Tate Gallery, Moma ori Jeu de Paume – pe numele său Adrian Paci, a decis să-şi transforme propria casă în Muzeu deschis publicului. O iniţiativă care atrage atenţia asupra a două lucruri: primul – că nicăieri în Balcani autorităţile nu sunt generoase cu moştenirea operei marilor artişti (vezi cazul Brâncuşi) şi al doilea – există soluţii! Din păcate, soluţiile nu apar decât dacă artistul a fost recunoscut în străinătate, cum este şi cazul lui Adrian Paci. Uneori nici atunci…

Iar ca să dormim liniştiţi, vă spunem că nu doar în România sunt probleme cu Imnul naţional. Croaţia are aceleaşi probleme – când, unde şi de ce se intonează. Discuţiile, spre deosebire de ţara noastră, sunt aprinse şi au inflamat opinia publică. Despre proteste ziaristice este vorba la Belgrad, unde jurnaliştii au ieşit în stradă pentru afirmarea dreptului la expresia liberă şi pentru libertatea presei.

În Turcia, mediul academic protestează, peste două sute de profesori universitari au trimis o petiţie Guvernului, iar ea priveşte respectarea drepturilor omului în surdul conflict dintre autorităţi şi mişcările kurde. Răspunsul Guvernului a fost clar – profesorii au fost puşi sub acuzare. Tot din Turcia aflăm despre succesul unei formaţii muzicale de jazz, „JAZZ KONSTRUKT”, ceea ce în condiţiile unei societăţi preocupate tot mai mult de etica musulmană este un fapt îmbucurător. Aflăm dintr-o publicaţie-magazin americană că Bob Dylan avea strămoşi în Turcia, iar Garfunkel (din vestitul duet Simon and Garfunkel, mari glorii ale muzicii pop) are strămoşi la Iaşi. Iată că muzica din Balcani (Silvye Vartan are părinţi din Bulgaria!) are multe de spus, chiar numai prin Goran Bregovic!

Dar o veste foarte bună pentru Balcani urmează să se confirme în toamna anului 2016 – viitorul Secretar General al ONU va fi o personalitate din această regiune. Candidaţii cu şanse ar proveni din corpul diplomaţilor şi experţilor de aici: fostul ministru de Externe croat, Vesna Pusic, Danilo Turk, fost preşedinte al Sloveniei, Igor Lukisic, fost ministru de Externe muntenegrean, Srdan Kerim din Macedonia ori Vuk Jeremic, om politic sârb, candidează pentru ocuparea înaltei demnităţi. Înaltul Reprezentant al ONU în Bosnia în 2007 – 2009, slovacul Miroslav Lajcak, este un alt candidat cu şanse. Totul depinde de votul marilor puteri şi de jocul alianţelor strategice.

Pentru a încheia într-o notă optimistă, cu specific balcanic, trebuie să spunem că se profilează o mare bătălie de… ospitalitate între Grecia şi România. În urma conflictului diplomatic – şi nu numai – dintre Turcia şi Rusia, a deteriorării situaţiei din Egipt, unde un avion de pasageri rus a fost doborât de o rachetă, dezastru aerian soldat cu sute de victime, România şi Grecia au devent adrese binevoitoare pentru turiştii ruşi. Nu este vorba despre o excursie ori de şederi ocazionale, ci de o mega–afacere turistică. Autorităţile şi mediul de afaceri privat din cele două ţări se întrec în a încheia acorduri cu partea rusă. Ca de obicei, românii se calcă pe picioare şi îşi pun piedici. Să aşteptăm rezultatul negocierilor – ceva , ceva se va încropi şi industria românească a turismului va avea o nesperată gură de oxigen. Dar, atenţie! Turiştii ruşi sunt obişnuiţi cu luxul şi serviciile din Sharm el Sheikh ori Antalya. Au ei bani, dar nu-i dau degeaba. Un an 2016 care anunţă în Balcani multe lucruri bune. Dar orice lucru bun devine rău dacă nu e făcut la timp şi de către cine se pricepe la… lucruri bune.

Eugen Uricaru  

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult