18
October , 2017
Wednesday
La începutul anului curent, adresându-se unui public calificat la “Naţional Press Club”, din Washington, doamna ...
2013 se dovedeşte, aşa cum se anticipa, un an crucial pentru parcursul european al Republicii ...
Motto: „Statul constituit din oamenii de mijloc va avea cea mai bună organizare“ Aristotel În vremea din ...
Unii dintre cei mai renumiți lideri politici ai ultimului secol au fost la început considerați ...
Vechile coordonate, tip „secolul XX”, ale războiului, nu vor mai fi valabile în secolul ...
Termenii „imigrant” şi „refugiat” sunt adesea confundaţi sau schimbaţi între ei, în ciuda diferenţelor majore ...
Dacă în 1994 românii nici nu făceau parte din topul celor mai numeroase zece comunităţi ...
Crizele datoriilor generatoare de colaps economic se întâmplă ciclic încă din antichitate. Statele şi naţiunile ...
[caption id="attachment_1980" align="alignleft" width="300" caption="Doi din liderii românilor/vlahilor din Timoc, Pedrag Balasevic şi Drăgan Demic"][/caption] O ...
Stimate domnule Florin Pogonaru, Avem bucuria de a vă aduce la cunoştinţă că redacţia revistei „Balcanii ...
Este binecunoscut faptul că Marea Britanie a dus multă vreme la nivel de guvern, susţinut ...
Articol scris de E.S. doamna Huo Yuzhen, Ambasador al R.P.Chineze în România, la solicitarea revistei ...
Supliment Serbia

Biserica Ortodoxă Română din Valea Timocului nu este recunoscută de autorităţile sârbe nici în prezent. În cele mai multe sate locuite în majoritate de români sunt lăcaşe de cult mai vechi, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se ţin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoţii ortodocşi români, care aparţin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulţumiţi că am avea autoritate canonică peste un număr mult mai mare de cetăţeni sârbi decât au ei asupra unor cetăţeni români. În Banatul românesc trăiesc 22.000 de sârbi, însă pe Valea Timocului există circa 154 de localităţi curat româneşti, peste 40 de localităţi mixte româno-sârbe, românii trăiesc de asemeni în 20 de oraşe din sudul Dunării, ajungând să reprezinte şi 90 la sută din populaţia unora. Iată de ce sârbii au admis că în Voivodina, unde numărul românilor este de câteva mii, să existe 40 de biserici româneşti, iar în Valea Timocului, unde sunt de zece ori mai mulţi, s-au opus şi la construcţia unui singur lăcaş de cult”, explică PS Daniil Stoenescu, episcop al românilor din Voivodina si Timoc.

Sfinţirea aşezământului de cult din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”

Sfinţirea aşezământului de cult din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”

Dar nimic nu-i poate împiedica pe românii timoceni să-şi menţină credinţa strămoşească şi să facă eforturi, alături de preoţi, pentru păstrarea tradiţiilor româneşti. În ultimii zece ani, românii de aici au început construcţia de biserici noi, împotriva tuturor opoziţiilor şi presiunilor la care au fost supuşi. Pe această linie a menţinerii spiritualităţii se înscrie şi sfinţirea bisericii ortodoxe româneşti din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”, aflată sub jurisdicţia Protopopiatului ,,Dacia Ripensis, în fruntea căruia se află preotul Boian Alexandrovici, care arată că „pentru noi, românii din Timoc, este un eveniment cu dublă semnificaţie: una spirituală, cealaltă istorică. După aproape 200 de ani se ridică într-un oraş din Serbia de nord-est un sfânt lăcaş”. Acest aşezământ de cult din Negotin urmează celor din Malainiţa, Isakova, Gorneana şi Bor, zidite de credincioşi în condiţii grele, dat fiind faptul că autorităţile publice locale şi cele ecleziastice sârbe se împotrivesc oficierii, în Timoc, Morava, Homolie şi sudului Dunării, a slujbelor în limba română.

Sfinţirea aşezământului de cult din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”

Sfinţirea aşezământului de cult din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”

Prezenţa la sfinţirea bisericii a câtorva sute de români, din ţara-mamă, din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Suedia a demonstrat o dată în plus faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei, care i-au separat cândva, românii sunt uniţi. În numele spiritualităţii româneşti activează unul dintre preoţii cei mai respectaţi de către românii din Valea Timocului, adevărat exemplu de luptă pentru enoriaşii săi, este Boian Alexandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis” şi vicar al Timocului, de asemeni luptător pentru păstrarea credinţei ortodoxe strămoşeşti şi al strânselor legături cu patria-mamă. Preotul Boian Alexandrovici se remarcă de numeroşi ani pentru acţiunea sa decisă în numele respectării de către statul sârb a drepturilor identitare, religioase, culturale şi cetăţeneşti în aşezările din Valea Timocului. Prelatul consideră că situaţia românilor, din această perspectivă, este una dramatică: „Statul în care trăim şi pentru a cărui formare au pierit strămoşii noştri prin războaie, acum ne tratează ca o mamă vitregă. Nu ne dau voie să ţinem de biserica neamului nostru  – Biserica Ortodoxă Română – nu ne dau voie să construim bisericile noastre, iar pe cele vechi ni le-au confiscat şi ocupat, fac presiuni zilnice şi creează o atmosferă în care românii să se simtă străini la casa lor şi să nu îndrăznească să îşi ceară drepturile. Legile nu se aplică, iar comportamentul autorităţilor locale faţă de noi este unul catastrofal”.

Comunitatea românească din Timoc, ca şi bisericile româneşti, întâmpină numeroase greutăţi în afirmarea identităţii naţionale, avertizează Boian Alexandrovici, care acuză faptul că Biserica Ortodoxă Română din Serbia de răsărit este considerată „ilegală”. Acestor dificultăţi li se adaugă cele venite din partea autorităţilor locale, care, potrivit preotului, „nu respectă propriile legi şi Constituţia sau le aplică selectiv”. Amintind de faptul că sârbii din România au propria Episcopie, Boian Alexandrovici face apel la reciprocitate de tratament.

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult