27
July , 2017
Thursday
1. Reducerea arsenalului nuclear 2. Scutul antirachetă 3.„Donaţia” F16 pentru România În plină epocă de luptă „pentru pace”, ...
CULTURĂ Fiecare toamnă literară ne aduce întotdeauna o surpriză şi o dezamăgire - Premiul Nobel pentru ...
Colonelul Alexandru Ioan Cuza ar fi putut să se considere un om norocos, în sensul ...
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! [caption id="attachment_5098" align="alignleft" width="300"] Avram Iancu[/caption] Se împlinesc anul acesta ...
-Au deschis un restaurant de elită în Bucureşti- Românii care pleacă la muncă în străinătate visează ...
Înainte de plecarea din ţara noastră, am adresat câteva întrebări E.S. ÖMŰR ŞŐLENDIL, Ambasador al ...
Care sunt „ingredientele” integrării cu succes a românilor care aleg să muncească în Italia? Ele ...
Urmărind cu consecvenţă obiectivul de a reprezenta o voce implicată în problematica europeană şi internaţională, ...
Fotografia noastră din pagina întâi îi prezintă pe cei trei lideri europeni- Herman Van Rompuy, ...
Gala Premiilor Casei Româno-Chineze Spectacol susţinut de Compania „ Grandioasa Epocă”, din Beijing
Anul acesta s-au împlinit 140 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga, în ianuarie. ...
[nggallery id=37] „Imigranţii din UE au contribuit prin taxe cu bani mai mulţi decât au încasat ...
Acum, în zilele fierbinţi ale campaniei electorale se constată că mulţi oameni îl regretă pe ...
Dacă ar fi să analizăm politica externă a Turciei în ultimile decenii, am surprinde aspecte ...
Supliment Serbia

De-a lungul timpului, statul sârb a dus o neîncetată politică de deznaţionalizare în legătură cu etnicii români, punând în aplicare un întreg arsenal menit să destructureze puternica şi unita comunitate românească. Stau mărturie măsurile de împiedicare a educaţiei în limba maternă, interdicţia oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistenţa unei prese româneşti, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entităţi separate de cea românească, presiuni şi ameninţări de tot felul.

Etnici români din Serbia

Etnici români din Serbia

În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur româneşti şi 200 de localităţi mixte, plus mai multe oraşe în care trăiesc mulţi români.. Cifra a fost preluată şi de un periodic belgrădean mai recent, „Naşa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a încercat mereu s-o sfideze.

Mai precis, autorităţile sârbe nu recunosc faptul că vlahii şi românii sunt unul şi acelaşi popor. Apoi, împiedică prin toate mijloacele unitatea etnicilor români în jurul bisericii strămoşeşti, mergând până la acţiuni de hărţuire. De pildă, la biserica românească din Coroglași, „românii care au venit să ţină un parastas pentru eroii căzuţi în lupta de la Rovine au fost arestaţi de poliţia sârbă, sub pretextul că… n-aveau aprobare să întindă mesele pe iarbă”, atrage atenţia Cristea Radu Timoc, lider al Asociaţiei „Astra Română” pentru Banat-Porţile de Fier şi Românii de Pretutindeni. În alt loc, lângă Biserica din centrul satului Zlot, există un arc de triumf în miniatură, pavat cu tăbliţe încrustate în chirilică cu numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripţia „Ostaşilor din Zlot care au murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentaţi ca… sârbi.

Un alt mecanism de asimilare este inexistenţa presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuşi există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat de televiziunea de stat din Serbia la Protopopiatul din Negotin, care a fost puternic cenzurat la intervenţia episcopului sârb Ilarion, care a spus că „nu este bine să se facă aceste înregistrări, în primul rând pentru că în Timoc nu există români şi că nu este bine să se mediatizeze problema Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, pentru că nu trebuie să se ştie că aceasta există acolo”, avertizează presa din România. Emisiunea a fost difuzată, dar puternic cenzurată, conţinând doar declaraţiile părţii sârbe. Sunt multe alte exemple care arată că autorităţile sârbeşti nu se dau la o par¬te de la procedee nedemne. Postul de televiziune B92 din Belgrad a înregistrat o emisiune privind vlahii din Timoc. În timpul emisiunii, a vorbit şi profesorul de istorie Slavoljub Gacovic, salariat al Muzeului din Zaječar, acesta argumentând românitatea vlahilor. În timpul emisiunii s-au prezentat şi costume naţionale „vlahe” aflate în Muzeul din Zaječar. „În iritarea creată de emisiune, directorul Muzeului a dat o dispoziţie prin care profesorului Gacovic i se interzice pe o durată nelimitată accesul în Muzeu”, arată Tiberius Puiu, membru al Societăţii române de balcanistică şi slavistică.

Per ansamblu, în lipsa unei educaţii în limba română şi pe fondul acţiunilor de asimilare, „omul care nu ştie multe despre ai lui gândeşte că mai bine să zic că sunt sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme”, sintetizează românca Biserca Ianoşevici, care conduce Asociaţia culturală locală „Primovara” din Zlot, unul dintre cele mai mari sate româneşti din Serbia.

 


 

Zavisa Jurj, preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” a românilor din Timoc

Zavisa Jurj, preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” a românilor din Timoc

Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Şi mă refer aici la încercarea de micşorare a românilor declaraţi la recensământ, ne încurcă atunci când dorim să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în şcoli. Pe scurt, poartă o campanie de intimidare a comunităţii. De 15 ani se vorbeşte de formarea unor centre cultural-informative ca prime instituţii româneşti în afară de Biserică, însă rămânem tot la vorbe”, spune Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei românilor „Ariadnae Filum“.

 

 

 

 

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult