23
July , 2017
Sunday
Republica Moldova În acestă țară se estimează că trăiesc 2.800.000 de moldoveni/români reprezentând 64,5% ...
Imediat după incendiul care a distrus o bună parte a complexului Dragonul Roşu, conducerea NIRO ...
De-a lungul deceniilor, s-au scris multe cu privire la pacea ruso-turcă din 1812, care consacra ...
Între numele care înseamnă România, oriunde ar fi ele rostite, fără nici o îndoială se ...
Un român primar în Ivenack Ştefan Guzu este singurul român care a ajuns primar într-o localitate ...
Urmaşi ai lui Dragoş [caption id="attachment_5366" align="alignleft" width="300"] Gorali din Jablonkow[/caption] În Zakopane, o cunoscută staţiune din ...
Una dintre problemele cele mai acute aflate în prim-planul dezbaterii europene este cea reprezentată de ...
Cineva a întrebat la un post de radio englezesc: “Ce este acela un partid?” ...
[nggallery id=33] „Românii care sunt în Regatul Unit muncesc din greu, îşi plătesc taxele şi sunt ...
Editorial În numărul trecut al publicaţiei noastre consemnam un fapt important petrecut la începutul acestui an: ...
De mii de ani, ori de câte ori oamenii se află în faţa unei situaţii ...
De mai bine de o jumătate de secol, Carol Roman îşi distribuie creaţia prin tot ...
[caption id="attachment_4555" align="alignleft" width="300"] La Biblioteca „Mihail Sadoveanu”- Bucureşti, a avut loc lansarea cărţii Debut ...
Supliment Serbia

Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm

Reporter: editura March - 23 - 2016

Casa de editare „Balcanii şi Europa” tipăreşte această revistă dedicată românilor din jurul graniţelor ţării alăturându-se astfel eforturilor şi acţiunilor etnicilor români care înfruntă opresiunea şi nedreptăţile pentru păstrarea identităţii naţionale şi susţine eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene şi internaţionale.

Romani din Timoc

Romani din Timoc

Zona Timocului, din Serbia răsăriteană, se întinde între râurile Timoc, Morava şi fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Serbia trăiesc români în Voivodina şi „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiţi de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru continuitatea tradiţiilor strămoşeşti, pentru recunoaşterea apartenenţei lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi ai identităţii româneşti, supuşi de veacuri presiunilor, deznaţionalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucţionare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceştia se îndreaptă gândurile şi susţinerea noastră frăţească.

În Serbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, şi 48 de localităţi mixte, precum sunt şi oraşele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubiţa, Golubaţ, Velico Gradişte, Bolievaţ, Ciupria, Jabari, Svilainaţ, Despotovaţ, Petrovaţ. De aproape două secole, mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, însă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun. „Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii şi vlahii sunt consideraţi popoare diferite în Serbia, deşi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul şi acelaşi neam”, explică Boian Bărbuţă, preşedintele „Iniţiativei Românilor din Serbia”, organizaţie a românilor din Valea Timocului.

Alături de această politică a dezbinării, există şi sistemul de denaturare a statisticilor oficiale. Conform recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” şi circa 2.500 de români. Dar aceste cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizaţiilor româneşti din Serbia, numărul real al românilor ar fi de peste 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanţele intenţionate şi capcana nedeclarării apartenenţei la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, arată că „în Serbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferenţe majore sunt susţinute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaţionale în domeniul minorităţilor, cu precădere în ce-i priveşte pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care Biserica Ortodoxă Sârbă l-a făcut la adresa cetăţenilor, care au fost îndemnaţi să se declare sârbi, „pentru binele patriei şi al ortodoxiei”. Aceste recensăminte disproporţionate, în evidenta defavoare a minorităţii româneşti, îi determină chiar pe unii specialişti sârbi să le pună sub semnul întrebării, iar unele publicaţii afirmă răspicat că recensămintele sunt „dătătoare de confuzii şi greu de explicat din punct de vedere demografic”. În aceste condiţii, organizaţiile româneşti au contestat oficial recensământul din 2002 în faţa guvernului sârb şi la OSCE. Mai mult, aceste organisme fac demersuri neîncetate pentru ca „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zonă pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorităţii române, pentru a menţine şi consolida comunitatea şi pentru a-i da importanţa cuvenită în interiorul statului sârb.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult