NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
Supliment Serbia

Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm

Reporter: editura March - 23 - 2016

Casa de editare „Balcanii şi Europa” tipăreşte această revistă dedicată românilor din jurul graniţelor ţării alăturându-se astfel eforturilor şi acţiunilor etnicilor români care înfruntă opresiunea şi nedreptăţile pentru păstrarea identităţii naţionale şi susţine eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene şi internaţionale.

Romani din Timoc

Romani din Timoc

Zona Timocului, din Serbia răsăriteană, se întinde între râurile Timoc, Morava şi fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Serbia trăiesc români în Voivodina şi „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiţi de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru continuitatea tradiţiilor strămoşeşti, pentru recunoaşterea apartenenţei lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi ai identităţii româneşti, supuşi de veacuri presiunilor, deznaţionalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucţionare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceştia se îndreaptă gândurile şi susţinerea noastră frăţească.

În Serbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, şi 48 de localităţi mixte, precum sunt şi oraşele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubiţa, Golubaţ, Velico Gradişte, Bolievaţ, Ciupria, Jabari, Svilainaţ, Despotovaţ, Petrovaţ. De aproape două secole, mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, însă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun. „Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii şi vlahii sunt consideraţi popoare diferite în Serbia, deşi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul şi acelaşi neam”, explică Boian Bărbuţă, preşedintele „Iniţiativei Românilor din Serbia”, organizaţie a românilor din Valea Timocului.

Alături de această politică a dezbinării, există şi sistemul de denaturare a statisticilor oficiale. Conform recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” şi circa 2.500 de români. Dar aceste cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizaţiilor româneşti din Serbia, numărul real al românilor ar fi de peste 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanţele intenţionate şi capcana nedeclarării apartenenţei la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, arată că „în Serbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferenţe majore sunt susţinute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaţionale în domeniul minorităţilor, cu precădere în ce-i priveşte pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care Biserica Ortodoxă Sârbă l-a făcut la adresa cetăţenilor, care au fost îndemnaţi să se declare sârbi, „pentru binele patriei şi al ortodoxiei”. Aceste recensăminte disproporţionate, în evidenta defavoare a minorităţii româneşti, îi determină chiar pe unii specialişti sârbi să le pună sub semnul întrebării, iar unele publicaţii afirmă răspicat că recensămintele sunt „dătătoare de confuzii şi greu de explicat din punct de vedere demografic”. În aceste condiţii, organizaţiile româneşti au contestat oficial recensământul din 2002 în faţa guvernului sârb şi la OSCE. Mai mult, aceste organisme fac demersuri neîncetate pentru ca „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zonă pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorităţii române, pentru a menţine şi consolida comunitatea şi pentru a-i da importanţa cuvenită în interiorul statului sârb.