28
May , 2017
Sunday
Înţelesul noţiunii de Europa, ca realitate geopolitică, adică spaţiu al planetei de mare dinamism şi ...
Premierul britanic Theresa May a aruncat zarurile „Alea iacta est” adică, mai pe româneşte „Zarurile ...
Harnicii muncitori agricoli aduc belşug prin recolte performante pe ogoarele spaniole. Din păcate printre aceştia ...
- Balcanii de Vest încă aşteaptă - Procesul de extindere a Uniunii Europene datează de la ...
Universitatea „Ordu” din Turcia a găzduit reuniunea de constituire a Asociaţiei Universităţilor din zona Mării ...
Destinul politic al României a fost marcat dramatic de un interval de exact cinci ani ...
Titus Corlăţean, ministrul român al Afacerilor Externe „Cu toţii suntem mândri de acei români care, ...
„Chestiunea basarabeană” şi impactul ei în istoria românilor „Basarabia va supravieţui atât timp cât o vom ...
A apărut, nu de mult, la Editura „SemnE”, într-o elegantă înfăţişare grafică, o substanţială antologie ...
Spania se afundă în recesiune Românii din Spania nu pot fi ocoliţi de ceea ce opinia ...
Iată că începutul de an 2016 ne aduce câteva noutăţi de bun augur pentru cultura ...
[caption id="attachment_3996" align="alignleft" width="300"] Conferinţa internaţională cu tema „Întărind excepţia culturală în Europa de mâine”, ...
Politică La începutul lunii octombrie, alegerile din Portugalia s-au încheiat cu un rezultat care reflectă în ...
Supliment Serbia

O lume întreagă, în special cea diplomatică, a avut un moment de uimire în anul 2012, când Serbia părea că va obţine fără probleme statutul de candidată la integrare în Uniunea Europeană, iar România s-a opus. Şi-a prezentat şi motivul – nerespectarea drepturilor minorităţii româneşti din Serbia – şi a cerut şi o garanţie pentru a aproba parcursul spre UE al ţării vecine: semnarea unui Protocol româno-sârb privind etnicii români din Valea Timocului.

Dezbatere în Parlamentul European

Dezbatere în Parlamentul European

A urmat un val de critici, dar România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziţia de atunci a diplomaţiei române a fost corectă şi legitimă, bazată pe realităţile din Serbia: populaţia de etnie română a fost supusă constant mecanismelor de deznaţionalizare, statul sârb a inventat o „etnie vlahă” şi a negat că ar fi vorba tot despre români, a permis şi încurajat înfiinţarea unui Consiliu Naţional al Vlahilor pentru fragmentarea comunităţii româneşti, a născocit „alfabetul chirilic vlah”, a oferit doar formal, în scripte, acces la educaţie şi la practicarea cultului Bisericii Ortodoxe Române, în realitate obstrucţionând învăţământul în limba maternă şi făcând apel la presiuni şi şantaj care sunt departe de normele europene pe care şi le-a asumat. Serbia a semnat, totuşi, amintitul Protocol pentru drepturile minorităţii române din 2012 pentru că astfel a fost înlăturată opoziţia României faţă de negocierile de aderare la UE a statului vecin. Din nou, ca de atâtea alte ori, Serbia îşi lua angajamente. Documentul prevedea, printre altele, că pentru partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale aşa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limba română, în vederea folosirii acesteia în educaţie şi administraţie; Comisia mixtă, constatând că minoritatea română nu este reprezentată ca atare în Parlamentul Republicii Serbia, a recomandat Serbiei să remedieze această situaţie, cerând părţii sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislaţiei naţionale pentru a permite reprezentarea directă a minorităţii române în Parlamentul Republicii Serbia. Partea sârbă se angaja de asemeni să ia măsuri care să asigure accesul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Serbia de Est la educaţie, mijloacele de informare, administraţie publică, precum şi la serviciul religios în limba maternă. Şi acest document a avut soarta multor înţelegeri bilaterale anterioare – a fost ignorat de partea sârbă în perioada care a urmat.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu la „Forumul Românilor din Serbia”

Secretarul de stat Bogdan Aurescu la „Forumul Românilor din Serbia”

Interesant de remarcat este faptul că un reprezentant al unei minorităţi din România, cea maghiară, Attila Korodi, puncta că problema românilor din Valea Timocului este „foarte complexă şi drepturile lor elementare nu sunt garantate. Trebuie să existe un mecanism de urmărire, de monitorizare şi de dialog permanent cu partea sârbă ca să putem să spunem că după o decizie politică luată în perioada următoare se va vedea o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor în care comunitatea românilor din Valea Timocului poate să-şi păstreze identitatea şi să garanteze că generaţiile care vin să poată avea identitatea română pe care şi-o doresc. Oricare cetăţean european trebuie să aibă libertatea de a-şi alege identitatea naţională şi asta trebuie să se întâmple şi în Valea Timocului”, spunea Korodi.

După semnarea amintitului Protocol, nu s-a mai întâmplat nimic. A rămas o hârtie fără valoare. În paralel cu diplomaţia română, asociaţiile românilor din Serbia au reclamat şi la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertăţii religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităţilor sârbe de a impune artificial o minoritate vlahă şi nerespectarea drepturilor românilor. „În declaraţiile publice ale autorităţilor se spune clar că Serbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorităţi, care prevede un maxim de drepturi pentru minorităţile din Serbia, în comparaţie cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbeşte public de prietenia dintre Serbia şi România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre ţările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democraţiei europene”, preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, preşedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea atenţia că românii din Timoc „nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate româneşti din 200, iar Biserica Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina şi nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulţi români. Au existat chiar şi ameninţări, apel la război din partea preoţilor sârbi, care nu permit ca românii localnici să aibă biserica lor românească ortodoxă”.

3

Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia

Printre drepturile cerute autorităţilor sârbe se numărau introducerea învăţământului în limba română în programa şcolară, retransmiterea în zonă a programelor radio şi de televiziune de la Novi Sad, finanţarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limba română, dreptul de a ţine slujba în limba română pentru preoţii din localităţile româneşti sau mixte, reprezentare proporţională cu numărul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfăşurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicaţi români.

Între timp, politica statului român s-a mai nuanţat în privinţa aderării Serbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleaşi injustiţii, ca şi când toate înţelegerile, angajamentele şi chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul pe care Ministerul Afacerilor Externe îl lansa la adresa Serbiei un an mai târziu, în 2013, după ce autorităţile din ţara vecină iniţiaseră o anchetă împotriva comunităţii române din Valea Timocului din cauza… unei slujbe religioase. În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu reamintea Serbiei faptul că prevederile Protocolului semnat în anul anterior trebuie aplicate pe întreg teritoriul, inclusiv în Timoc: „La un an de la semnarea Protocolului, cu toate demersurile părţii române, singurul rezultat concret care poate fi notat pozitiv este în domeniul mass-media: un program TV în limba română, extins de la 10 la 45 de minute, cu o arie de transmisie relativ limitată. Ca şi în trecut, Ministerul român al Afacerilor Externe cerea atunci din nou introducerea în programa şcolară a cursului de limba şi cultura română, asumată de partea sârbă, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări, luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinţii romanilor din regiune. O dată în plus, pentru că urmărea alăturarea de UE, Serbia şi-a reînnoit angajamente pe care apoi le-a ignorat permanent. Un an mai târziu, la „Forumul Românilor din Serbia”, Secretarul de stat Aurescu, co-preşedinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România – Republica Serbia privind minorităţile naţionale, aprecia că „nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce priveşte implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveşte minoritatea română din Serbia, mai ales componenta sa din Valea Timocului”, atrăgând atenţia că „România urmăreşte cu toata atenţia ca românii din Serbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedeşte faptul că la Şcoala de Vară de la Izvorul Mureşului, din anul 2015, reprezentanţii românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai unor asociaţii româneşti şi personalităţi marcante au dezbătut problematica din interiorul comunităţilor româneşti din jurul graniţelor. Şi s-a constatat că românii timoceni se confruntă cu aceleaşi nedreptăţi. Sociologul Radu Baltaşiu a prezentat principalele aspecte identificate pe teren în urma unei cercetări interdisciplinare desfăşurate în Timoc: „În esenţă, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ţi-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la ruşinea de a fi român. Ea marchează o ruptură majoră, care pune în pericol reproducerea etnică a comunităţii româneşti. Noi am găsit pe teren câteva urgenţe: refacerea reţelei instituţionale a bisericii; constituirea unei reţele şcolare care să le furnizeze tinerilor cunoştinţele necesare vieţii moderne; combaterea stereotipurilor media despre comunitatea şi biserica românească”.

4Aşadar, aceleaşi greutăţi vechi „de când lumea” se află în faţa românilor timoceni, chiar şi în condiţiile în care statul în care trăiesc este pe cale de a deveni membru al UE. „Dacă România nu ne va sprijini acum, în contextul integrării europene a Serbiei, apoi va fi prea târziu pentru românii din Serbia, în condiţiile în care această ţară are de 40 de ani o strategie de a asimila elementul românesc. De ani de zile, la Izvorul Mureşului venim şi ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de şcoala pe care nu o avem, când este vorba de biserică, când este vorba de mass-media, că nu au toate drepturile astea cum le au fraţii din Banat sau cum au alte minorităţi. Dar nu vedem realizarea sau rezolvarea acestor probleme. De ani de zile, la Izvorul Mureşului venim şi ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de şcoala pe care nu o avem, când este vorba de biserică, când este vorba de mass- media, că nu au toate drepturile astea cum le au fraţii din Banat sau cum au alte minorităţi. Dar nu vedem realizarea sau rezolvarea acestor probleme. Atunci când politicienii români de la Bucureşti vor spune colegilor de la Belgrad că drumul Serbiei în UE este prin Timoc, aşa cum fac croaţii pentru minoritatea lor din Serbia şi aşa cum fac bulgarii, atunci Belgradul va înţelege că trebuie să ne respecte drepturile”, a atras atenţia Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia.

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult