20
October , 2017
Friday

– ne declară jurnalistul Octavian Andronic

Sunteţi jurnalist, publicist, director de agenţie media. Ce loc ocupă în prodigioasa dvs. carieră caricatura pe care o realizaţi sub semnătura ANDO de patru decenii?

Moment de la vernisajul „Expo ANDO XXXX”, Galeria „Orizont”

Moment de la vernisajul „Expo ANDO XXXX”, Galeria „Orizont”

Semnătura „ANDO” datează, de fapt, de vreo cinci decenii. Patru sunt doar de la prima mea expoziţie. S-a numit „Ridendo castigat mores” şi a fost găzduită de foaierul Sălii Dalles. A fost prefaţată de distinsul critic de artă Mircea Deac, cel care a trecut, recent, într-o lume mai bună. Am încercat să marchez, prin retrospectiva de la „Orizont” (cei patru X, care i-au intrigat pe cei obişnuiţi cu doar trei…) să evidenţiez etapele unei creaţii care a cunoscut faze diferite, în funcţie de momentele istorice parcurse, între care două esenţiale: cel de dinainte de Revoluţie şi cel de după. Aici este momentul să răspund întrebării dvs: în regimul totalitar, caricatura a reprezentat una dintre puţinele posibilităţi de a te sustrage cenzurii directe aplicate creaţiei publicistice. Ceea ce nu puteai sub nici o formă să scrii într-un articol devenea posibil în caricatură, unde nuanţele şi interpretările depindeau în primul rând de cititor. Nu odată, un desen putea să spună mai mult decât o mie de cuvinte, dar… fără cuvinte. Evident, mă refer la caricaturile de presă care, deşi aparent erau orientate spre aspectele neesenţiale ale contradicţiilor sociale, reuşeau adeseori să scape cenzorilor. Pentru mine, în plus, a reprezentat posibilitatea (unică, din ştiinţa mea) de a îmbina cele două modalităţi de exprimare – în cuvinte şi în imagini – într-un tot cu priză la cititor. Am inaugurat în presa românească a timpului genul de foileton auto-ilustrat care a constituit una dintre atracţiile majore ale cititorilor ziarului Informaţia Bucureştiului, la care am trudit ca redactor două decenii. Cu caricatura zisă „de şevalet”, cea dedicată expoziţiilor, era o altă problemă. Aceeaşi cenzură a generat o distilare majoră a formelor de exprimare, făcând din desenul satiric un vehicul de metafore grafice.

IMG_0006Sunt numeroşi autori care au strălucit în această direcţie şi care au făcut din „Saloanele Umorului” veritabile evenimente plastice. Şi mă bucur că am făcut parte dintr-o mişcare ce a adunat sub acelaşi „drapel” mai multe generaţii. Din păcate, momentul eliberării de totalitarism a redus substanţial determinarea creatorilor de gen, care s-au trezit în faţa unei concurenţe noloiale a realităţii satirice şi satirizabile. Revenind la sensul întrebării dvs., aş spune că domeniul satiric, caricatura a reprezentat una dintre constantele demersului meu publicistic.

Sunteţi unul dintre creatorii de marcă ai graficii satirice, cu numeroase expoziţii personale şi multe premii în ţară şi peste hotare. Care sunt resorturile care stau la baza mesajului transmis de caricatură?

IMG_0007Pornind de la dictonul antic, pot spune că satira îmbunătăţeşte moravurile. Nu atât de mult pe cât ne-am dori, dar suficient pentru ca ea să-şi găsească un loc statornic în viaţa de fiecare zi a societăţii, dovedind că este necesară. Din perspectiva personală, un argument îl constituie faptul că din 1998, când am promovat la un post de televiziune videocartoonul – sub genericul „Andografia Zilei” – acesta a funcţionat fără întrerupere în programele mai multor canale TV, începând cu PRO TV, unde a fost iniţial, până la TVR1, unde s-a poticnit în momentul declanşării actualei crize, care a lăsat postul fără conducere vreme de câteva luni. ANDOgrafia – rămasă până acum unică în analele TV, sub forma prezentării cu mijloace electronice a genezei unui desen satiric – este, poate, cea mai savurată pastilă video, de către toate generaţiile de privitori, semn că le oferă acestora posibilitatea de a se revanşa, prin râs sau zâmbet, asupra aspectelor care le amărăsc existenţa.

IMG_0008Ce ecouri a înregistrat expoziţia aniversară deschisă în această primăvară la Galeria „Orizont”, prin care s-au marcat cei 40 de ani de când sunteţi prezent cu caricaturi pe simeze?

Ecourile cred că au fost bune. Cel puţin aşa reiese din numeroasele consemnări ale evenimentului. Cel mai îmbucurător aspect rămâne, însă, pentru mine, mărturisirea pe care mi-a făcut-o angajata UAP care „gestionează” Galeria „Orizont”: bucuria şi satisfacţia vizitatorilor, care îi mulţumeau pentru „momentele bune” pe care le-au avut vizitând expoziţia şi pentru sentimentul de reconfortare pe care li l-a provocat.

IMG_0009Ca profesionist şi nume consacrat al genului, credeţi în viitorul şi popularitatea de mâine a caricaturii, ca exprimare şi atitudine socială?

Fără îndoială. Dacă n-aş crede, m-aş lăsa de desenat. Or, eu am intrat într-un soi de automatism din care simt că nu pot ieşi: ziua şi caricatura! Se întâmplă cu regularitate de cel puţin 20 ani, fără să mai pun la socoteală desenele realizate pentru ilustrarea unor cărţi sau comenzile din partea publicaţiilor. Mi-e greu să socotesc câte caricaturi am realizat de la debut, dar sunt sigur că numărul lor trece de mai multe zeci de mii. Unele au fost adunate în volumele pe care le-am publicat sau prin cataloage. Cele mai multe au rămas, însă, acolo unde au fost publicate iniţial. Cred în viitorul caricaturii, atât ca gen al graficii, cât şi ca vehicul al unor demersuri morale, iar principalul său atu stă în capacitatea de a transmite aproape instantaneu mesajul.


De-a lungul anilor, jurnalistul şi caricaturistul Octavian Andronic a fost un colaborator apropiat al revistei şi Editurii „Balcanii şi Europa”, care au găzduit în mai multe rânduri caricaturi semnate de cunoscutul grafician satiric.

Ilustraţiile „ANDO”, prevestitoare, din volumul „Bulă mon amour…”, 2007

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult